Traficul de ființe umane – mit sau realitate în Republica Moldova?

De exemplu, în speța dedusă judecății, instanța a decis pronunțarea unei sentințe de condamnare, or, F.D., în perioada lunilor februarie – martie 2013, împreună și de comun acord cu cet. R.P. și alte persoane neidentificate, aflându-se pe teritoriul Federației Ruse, urmărind scopul traficului de ființe umane pentru exploatare sexuală comercială, discutând telefonic cu cet. B.V, ultima, solicitându-i să-i găsească un loc de muncă pe teritoriul Federației Ruse, prin înșelăciune, sub pretextul angajării la un loc de muncă bine plătit, profitând de poziția de vulnerabilitate a acesteia, exprimată prin lipsa unui loc de muncă și a unor surse stabile de venit, și faptul că, soțul acesteia, la fel, nu era angajat în câmpul muncii, care în acea perioadă, era la domiciliu cu piciorul fracturat, dânsul anterior fiind unicul întreținător al familiei, ambii având la întreținere patru copii minori, i-a zis să-și procure bilet de călătorie și să vină în Federația Rusă, asigurând-o că o va ajuta să fie angajată în câmpul muncii într-o cafenea din orașul Moscova.^[13]

Cu referire la cea de-a doua modalitate normativă, transportarea victimei, în pct. 3.2 al Hotărârii Plenului nr. 37/2004, se stipulează că prin transportare se înţelege deplasarea unei persoane dintr-un loc în altul în perimetrul unui stat sau peste frontieră, folosind diferite mijloace de transport ori pe jos.

Într-o speță, instanța a constat că: inculpata D.D., în perioada anului 2018, acționând cu intenție directă în vederea atingerii scopului de exploatare sexuală necomercială a victimei A.B., abuzând de poziția de vulnerabilitate a acesteia, manifestată prin situația precară din punct de vedere al supravețuirii sociale (stare pronunțată de penurie, victimă neangajată în câmpul muncii și dezvoltată în condiții deplorabile de trai legate de abuzul de alcool în familie), a recrutat-o, obținând în așa fel consimțămîntul acesteia. La data de 17.11.2018, cu ajutorul unui automobil ce oferea servicii de taxi, a sunat-o pe victimă de la domiciliul acesteia situat în s.Chetrosu r-l Drochia, în apartamentul nr. 15 situat pe str. 31 august 1989 nr. 11 – or. Drochia, loc unde a fost adăpostită și exploatată sexual la 18.11.2018 aproximativ la ora 01.00. Partea vătămată, fiind audiată în prezența psihologului din cadrul IP Drochia Svetlana Gîscă, în ședința de judecată instanței, a declarat că pe Dobrea Diana o cunoaște. În luna noiembrie 2018 Dobrea Diana a fost la ea acasă în s. Chetrosu a luat-o de acasă cu taxiul și au plecat în or. Drochia. Într-un apartament din or. Drochia se aflau niște persoane cu care a întreținut relații sexuale.^[14]

Din ce observăm în această speță, instanța de judecată a evidențiat modul de recrutare și transportare a victimei în interiorul statului, chiar în perimetrul aceluiași raion, ceea ce denotă că pentru atestarea traficului de ființe umane nu este necesar deplasarea victimei de la punctul A la punctul B, cu o distanță exagerat de mare.

În aceeași ordine de idei, în pct. 3.3 al Hotărârii Plenului nr. 37/2004 se vorbește despre transferul victimei, care presupune transmiterea acesteia de la o persoană la alta prin vânzare-cumpărare, schimb, dare în chirie, cesiune în contul unei datorii, donaţie sau alte asemenea tranzacţii cu sau fără recompensă.

Cu privire la a patra modalitate normativă, în pct. 3.4 al Hotărârii Plenului nr. 37/2004 se arată că adăpostirea victimei este plasarea acesteia într-un loc ferit pentru a nu fi descoperită de către reprezentanţii organelor de stat sau de terţe persoane care ar putea denunţa traficantul.

Cu referire la adăpostire, într-o speță, adăpostirea s-a manifestat prin perfectarea pașaportului părții vătămate de către inculpată și organizarea transportării acesteia din Republica Moldova în Federația Rusă, unde partea vătămată a fost constrânsă să cerșească.^[15]

În final, ultima modalitate normativă presupune primirea victimei, iar în conformitate cu pct. 3.5 al Hotărârii Plenului nr. 37/2004, primirea victimei înseamnă preluarea acesteia de către un făptuitor de la alt făptuitor, care i-a transmis-o prin vânzare-cumpărare, schimb, dare în chirie, cesiune în contul unei datorii, prin donaţie sau alte asemenea tranzacţii, cu sau fără recompensă.

După examinarea modalităţilor acţiunii principale din cadrul traficului de fiinţe umane, atenţia va fi axată pe analiza modalităţilor acţiunii adiacente din cadrul aceleiaşi infracţiuni. Astfel, ne referim la:

a) aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţa sau sănătatea persoanei ori cu ameninţarea aplicării violenţei;

b) răpire;

c) sustragerea, tăinuirea, degradarea sau distrugerea documentelor;

d) ţinerea în servitute, în scopul întoarcerii unei datorii;

e) ameninţare cu divulgarea informaţiilor confidenţiale familiei victimei sau altor persoane fizice sau juridice;

f) înşelăciune;

g) abuz de poziţie de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare ori primire a unor plăţi sau beneficii pentru a obţine consimţămîntul unei persoane care deţine controlul asupra altei persoane.

Cu titlu de exemplu, instanțele naționale au emis o sentință de achitare într-o speță, nefiind atestată sub nici o formă realizarea acțiunii adiacente: În cazul dat inculpatul este învinuit că a săvîrșit acțiunea adiacentă care s-a manifestat prin înşelăciune și abuzul de poziţia de vulnerabilitate. Referitor la argumentul invocat de organul de urmărire penală precum că starea de vulnerabilitate s-a manifestat prin aflarea persoanelor pe teritoriul unui stat strain, instanța de judecată notează că nu poate reține acest aspect. Or, majoritatea părților vătămate au activat la muncă peste hotarele Republicii Moldova în alte state până a activa în Suedia, iar unele părți vătămate se aflau în Suedia la muncă atunci cînd au venit să activeze în cadrul firmelor IGRAN AB sau Byggsamverkan Sverige AB. Totodată aceștia în Suedia erau asigurați cu condiții bune de cazare și muncă, transport gratuit pe teritoriul Suediei. Referitor la acțiunea adiacentă sub formă de înșelăciune notăm că în speță nu sunt întrunite condițiile pentru prezența acesteia deoarece părțile vătămate au fost informate referitor la condițiile de trai, condițiile de muncă și salarizare și nici o parte vătămată nu a fost indusă în eroare față de aceste condiții și nu a avut careva pretenții față de ele. Însă deoarece compania antreprenoare CBS Chamber Bygg Sweden AB care este una cu capital social privat, nu și-a îndeplinit obligațiunile contractuale față de subantreprenori, din 25.01.2018 fiind supendată ca angajator al forței de muncă, procesul de falimentare fiind inițiat la 12.01.2018, iar compania Igran AB se află în procesul de falimentare fiind inițiat la 12.07.2018 nu s-au putut realiza obligațiile de achitare a salariului la timp și în cuantumul stabilit.^[16]

În sens opus, în altă speță, s-a emis soluția de condamnare a subiectului, fiind prezente elementele traficului de ființe umane, iar drept acțiune adiacentă – înșelăciunea, ținerea în servitute și ridicarea de documente de identificare. Astfel, latura obiectivă a prezentei spețe constă în B.V. și B.M, profitând de situația de vulnerabilitate financiară a părților vătămate B.N. și L. E., care nu erau angajate în câmpul muncii, ultima având și crescând de una singură un copil minor, ambele având nevoie de bani, fiind în căutarea lucrului, înșelându-le că pot să le ajute să fie angajate în câmpul muncii la lucrările agricole unde vor fi remunerate lunar a câte 200 (două sute), dolari SUA , lui L.E. au dat bani pentru perfectarea pașaportului, le-au recrutat și transportat în Federația Rusă, i-au cazat într-un cămin de pe teritoriul serei, le-au ridicat documente prin servitute, fiind condiționate de datoria de bani pentru transport, iar L.E. și pentru perfectarea pașaportului, au efectuat lucrări agricole până-n luna noiembrie 2014, nefiindu-le achitat salariul promis.^[17]

Finalizând examinarea laturii obiective a infracţiunii de trafic de fiinţe umane, ne vom referi la momentul de consumare a infracţiunii în cauză. În conformitate cu pct. 10 al Hotărârii Plenului nr. 37/2004, infracţiunea de trafic de fiinţe umane se consideră consumată din momentul săvârşirii cel puţin a unei acţiuni specificate la art.165 Cod penal al Republicii Moldova, indiferent de survenirea urmărilor prejudiciabile.

În acelaşi timp, nu trebuie să uităm că modalităţile acţiunii principale din cadrul traficului de fiinţe umane sunt, în acelaşi timp, etape sui generis ale activităţii infracţionale, având o desfăşurare cronologică. Oricare infracţiune de trafic de fiinţe umane începe de la etapa recrutării victimei şi continuă până la etapa adăpostirii victimei. Totodată, să ne aducem aminte că, pentru existenţa infracţiunii de trafic de fiinţe umane, este suficient ca oricare din modalităţile acţiunii principale să fie însoţită de una din modalităţile acţiunii adiacente.^[18]

În continuare, vom atrage atenția anumite date statistice la zi, care demonstrează indubutabil faptul că traficul de ființe umane încă este un fenomen real pentru țara noastră.

Pe parcursul semestrului I al anului 2024, în cadrul cauzelor penale instrumentate pe infracțiuni de trafic de ființe umane (art. 165 Cod Penal) și trafic de copii (art. 206 Cod Penal), au fost identificate – 77 victime, dintre care: 62 victime adulte (15 femei/47 bărbați) și 15 victime copii (14 fete/1 băiat).^[19]

Potrivit formei de exploatare, au fost identificate 62 victime:

– traficarea victimelor, în scopul exploatării prin muncă – 43 victime (2 femei, 41 bărbați);

– traficarea victimelor, în scopul exploatării sexuale – 9 victime ( femei);

– traficarea victimelor, în scopul exploatării pentru practicarea cerșetoriei – 3 victime (femei);

– traficarea victimelor, în scopul folosirii în activități criminale – 5 prezumate victime (0 femei, 5 bărbați)

– traficarea victimelor, în scopul folosirii femeii în calitate de mamă-surogat – 2 victime (femeie);

Sub aspectul țărilor de destinație:

– În zona Uniunii Europene, au fost identificate 27 de victime (26 bărbați și 1 femeie);

– Federația Rusă reprezintă o altă destinație pentru traficanți, fiind identificate 1 victimă (1 femeie);

– La fel, au fost identificate 34 victime adulte (6 femei și 28 bărbați) cetățeni ai Republicii Moldova, care au fost exploatate în Republica Moldova.

Victime ale traficului de copii, au fost identificate în total 15 victime-copii (14 fete/1 băiat), dintre care:

– în scop de exploatare sexuală – 12 victime, fete;

– în scop de exploatare prin muncă – 2 victime, 1fată/1 băiat;

– în scop de practicare a cerșetoriei – 1 victimă, fată.

Atragem atenția că cifrele indicate vizează doar primul semestru al anului 2024, iar dacă ne raportăm la 2023, în cadrul cauzelor penale instrumentate pe infracțiuni de trafic de ființe umane (art. 165 Cod Penal) și trafic de copii (art. 206 Cod Penal), au fost identificate – 169 victime, dintre care: 144 victime adulte (16 femei/128 bărbați) și 25 victime copii (19 fete/6 băieți).

Comparativ cu anul 2022, în care au fost identificate 151 victime, în anul 2023 se atestă o creștere ușoară a numărului de victime cu aproximativ 10%.^[20]

După cum reiese din rezultatele raporturilor naționale, conchidem că oricine poate deveni o victimă a traficului de fiinţe umane: femei, bărbați și copii, de orice vârstă sau statut social, iar datele statistice nu sunt deloc îmbucurătoare, ba chiar instigă la un sentiment de frică și pericol pentru siguranța și libertatea individuală a tuturor cetățenilor.

După cum s-a stabilit, victimile traficului de fiinţe umane sunt, de exemplu, forțați să ofere servicii sexuale, să muncească pentru sume mici sau pe gratis, ori folosirii femeilor pentru mamă-surogat. Exploatarea este adesea însoțită de violență fizică și psihică și de amenințări împotriva victimelor și rudelor acestora.

Din necesitatea prevenirii și combaterii acestui fenomen, în Republica Moldova a fost creat un organism special, în 2001, „La Strada”, consolidând 3 domenii principale de activitate, iar domeniul antitrafic este primul domeniu de intervenție în care „La Strada” a început să lucreze în urmă cu 23 de ani.^[21]

Toate țările care au semnat Convenția Consiliului Europei privind Lupta împotriva Traficului de Fiinţe Umane sunt monitorizate regulat de Grupul de experţi pentru lupta împotriva traficului de fiinţe umane (GRETA).^[22] În perioada 22-26 aprilie 2024, a avut loc vizita Grupului de experți privind combaterea traficului de ființe umane (GRETA) în Republica Moldova, în contextul celei de-a IV-a runde de evaluare a țării în implementarea Convenției.^[23]

Deși este un fenomen caracteristic tutoror timpurilor, nu putem nega faptul că odată cu instabilitatea regională de securitate, cauzată de un război la frontieră, traficul de ființe umane a căpătat noi forme și tendințe, deoarece războiul creează multe vulnerabilități, slăbind din puterea autorităților naționale privind prevenirea și combaterea acestei crime transnaționale. Deci, organele de drept naționale sunt în prezența unei noi provocări.

Cu regret, chiar dacă deja ne aflăm în secolul al XXI-lea, traficul de fiinţe umane încă înregistrează o dinamică și amploare îngrijorătoare la nivel global, europen și național.

În pofida unui șir de măsuri de contracarare, această problemă continuă să rămână o infracțiune frecvent săvârșită în Republica Moldova.

Este necesară consolidarea mecanismului de răspuns la cazurile de trafic de ființe umane, mai ales în contextul în care Republica Moldova este o țară de origine, iar conform ultimilor realități, a devenit țară de tranzit și destinație pentru victimele acestui fenomen, datorită deficitului forței de muncă și declanșării conflictului armat din Ucraina.

În acest sens, considerăm imperioasă promovarea și implementarea unei abordări multidimensionale care implică Guvernul, autoritățile administrației publice locale, societatea civilă, organizațiile internaționale și sectorul privat, în prevenirea și combaterea, cât și organele de drept, în sancționarea traficanților.

BIBLIOGRAFIE

Convenţia Consiliului Europei privind Lupta împotriva Traficului de Fiinţe Umane. Încheiată la Varşovia la 16 mai 2005, intrată în vigoare pe 1 februarie 2008;

Codul Penal al Republicii Moldova nr. 985/2002. Publicat : 14-04-2009 în Monitorul Oficial Nr. 72-74 art. 195;

Legea nr. 241/2005 al Republicii Moldova cu privire la prevenirea și combaterea traficului de ființe umane. Publicat: 09-12-2005 în Monitorul Oficial Nr. 164-167 art. 812;

Vidaicu, M., Dolea, I. Combaterea traficului de fiinţe umane (drept material şi drept procesual). Chişinău: Nova Imprim S.R.L., 2009;

Stamatin, Ș., Fenomenul crimei organizate transfrontaliere. În: Analele ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova;

Tănase, A., Latura obiectivă a infracţiunii de trafic de fiinţe umane. În: „Revista naţională de drept”, nr. 11, 2010;

Botnaru, S., Şavga, A., Grosu, V., Grama, M., Drept penal. Partea Generală. Chişinău: Cartier, 2005;

Botnaru, G., Bujor, V., Bejan, O. Caracterizare riminologică şi juridico-penală a traficului de fiinţe umane. Chişinău: Ericon S.R.L., 2008;

Popa, L., Precedentele Curții Europene a Drepturilor Omului privind calificarea traficului de ființe umane. În: Revista „Legea și Viața”, Nr. 3-4 (351-352) 2021;

Albu, P., Crima organizată în perioada de tranziţie – o ameninţare majoră la adresa securităţii internaţionale. Bucureşti: Editura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, 2007;

Ungureanu, A., Drept penal român. Partea Generală. Bucureşti: Lumina Lex, 1995;

Mitrache, C., Drept penal român. Partea Generală. Bucureşti: Şansa, 1999;

Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2005, nr.8;

Raportul național de realizare a politicii de prevenire și combatere a traficului de ființe umane pentru semestrul I al anului 2024. Sub egida Comitetului Național pentru Combaterea Traficului de Ființe Umane, Chișinău, 2024;

Raportul național de realizare a politicii de prevenire și combatere a traficului de ființe umane pentru anul 2023. Sub egida Comitetului Național pentru Combaterea Traficului de Ființe Umane, Chișinău, 2023;

„La Strada”. Site-ul oficial: https://lastrada.md/despre;

Întrevederea reprezentanților Oficiului Avocatului Poporului cu membrii Grupului de experți privind combaterea traficului de ființe umane (GRETA). Disponibil pe: https://ombudsman.md/intrevederea-reprezentantilor-oficiului-avocatului-poporului-cu-membrii-grupului-de-experti-privind-combaterea-traficului-de-fiinte-umane-greta/.

Hotărârea Judecătoriei Drochia, (sediul) Central din 10 septembrie 2021. Dosarul nr.1-20112746-26-1-15 09 2020;

Hotărârea Judecătoriei Bălți (sediul) Central din 09 iunie 2023. Dosar nr. 1 –229/2022;

Hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul) Central din 24 mai 2023. Dosarul nr. 1-916/18;

Hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul) Centru din 20 iulie 2021. Dosarul nr. 1-315/18,

Hotărârea Judecătoriei Strășeni (sediul) Călărași din 19 iulie 2019. Dosarul nr. 1-37/2019.