Rolul inteligenței artificiale în optimizarea procesului judiciar

1. INTRODUCERE

Inteligența artificială (IA) poate juca un rol crucial în optimizarea procesului judiciar prin capacitatea sa de a analiza și interpreta datele legale într-un mod rapid și eficient. Inteligența artificială poate fi utilizată pentru automatizarea sarcinilor administrative repetitive din cadrul sistemului judiciar, cum ar fi gestionarea dosarelor, programarea ședințelor de judecată, gestionarea corespondenței și generarea de documente standardizate. Aceasta poate reduce sarcinile manuale ale personalului judiciar și poate accelera fluxurile de lucru.

Automatizarea sarcinilor administrative repetitive din cadrul sistemului judiciar prin utilizarea inteligenței artificiale poate aduce numeroase beneficii, atât pentru personalul judiciar, cât și pentru părțile implicate în procesele judiciare. Sistemele cu inteligență artificială pot procesa și gestiona rapid o cantitate mare de informații și sarcini, ceea ce duce la o accelerare a fluxurilor de lucru în sistemul judiciar. Acestea pot finaliza sarcinile administrative într-un timp mult mai scurt decât atunci când lucrează o echipă umană, permițând astfel desfășurarea mai rapidă și cu eficiență mai mare a proceselor judiciare.

2. SISTEME DE AUTOMATIZARE

Automatizarea sarcinilor administrative repetitive din cadrul sistemului judiciar prin utilizarea inteligenței artificiale poate fi realizată prin implementarea diverselor tehnologii și soluții software. Printre acestea putem să amintim următoarele:

Sisteme de procesare a limbajului natural (Natural language processing – NLP): Tehnologiile de procesare a limbajului natural (NLP) permit softurilor să înțeleagă și să analizeze textul în limbaj uman. Prin aplicarea acestui sistem, se poate ajunge la interpretarea documentelor legale, corespondență și alte informații scrise, pentru a identifica și extrage informații relevante, cum ar fi datele din dosare sau termenii contractuali^[1]. Sistemele de procesare a limbajului natural (NLP) sunt tehnologii care permit calculatoarelor să înțeleagă și să analizeze textul într-un mod similar cu cel al oamenilor. În cadrul sistemului judiciar, aceste tehnologii pot să fie esențiale pentru automatizarea sarcinilor administrative și pentru gestionarea eficientă a informațiilor cuprinse în cauzele deduse judecății.

Prin aplicarea acestui sistem, tehnica poate interpreta documente legale, inclusiv contracte, hotărâri judecătorești și alte acte normative. Ele pot identifica și extrage informații relevante, cum ar fi numele părților implicate într-un caz, datele importante, termenii și condițiile contractuale. De asemenea, acest sistem de procesare poate fi utilizat pentru a analiza intențiile exprimate de părți din cadrul unui text, permițând evaluarea urmărilor dorite care au fost exprimate într-o corespondență sau în alte documente scrise. Aceasta poate fi utilă pentru detectarea problemelor sau conflictelor potențiale.

Prin intermediul sistemului de procesare a limbajului natural (NLP), organele judiciare pot realiza căutări rapide și precise în documente, extrăgând informații relevante și facilitând gestionarea informațiilor într-un mod eficient. Această tehnologie poate să contribuie la îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor și la accelerarea fluxurilor de lucru în cadrul sistemului judiciar, aducând beneficii atât pentru personalul judiciar, cât și pentru părțile implicate în procesele judiciare^[2].

Sisteme de recunoaștere a textului (Optical character recognition – OCR): Tehnologia de recunoaștere a textului (OCR) transformă documentele scanate sau cele în format digital în texte editabile în care se pot efectua proceduri de căutare. Acestea pot fi utilizate pentru a digitaliza documente fizice și pentru a permite căutarea și accesarea rapidă a informațiilor conținute în aceste documente^[3].

Sistemele de recunoaștere a textului (OCR) pot aduce un sprijin esențial în digitalizarea documentelor fizice și în facilitarea accesului la informațiile conținute în aceste documente în cadrul sistemului judiciar. Această tehnologie (OCR) funcționează prin convertirea imaginilor cu text, cum ar fi documentele scanate sau fotografii ale documentelor, în text editabil care ar putea să permită procesul de căutare în documentele în format electronic, astfel obținute.

Procesul începe cu scanarea sau capturarea unei imagini a documentului cu text. Apoi, software-ul (OCR) analizează imaginea și identifică caracterele și cuvintele din textul afișat. Folosind algoritmi specializați, acesta recunoaște forma și structura literelor și încearcă să convertească imaginea în text editabil; după ce textul este recunoscut, acesta poate fi editat, pot fi întreprinse proceduri de căutare și indexare pentru a permite accesul rapid la informațiile deținute în documentele respective^[4].

Utilizarea tehnologiei de recunoaștere a textului (OCR) în cadrul sistemului judiciar ar putea aduce mai multe beneficii, cum ar fi digitalizarea documentelor fizice, transformându-le în format electronic, lucru care poate să simplifice stocarea, gestionarea și partajarea documentelor, eliminând nevoia de depozitare fizică și reducând riscul de pierdere sau deteriorare a documentelor. De asemenea, această tehnologie (OCR) poate să facă posibilă procedura de căutare și accesare rapidă a informațiilor din documentele digitale, ca exemplu, în loc a parcurge manual un document lung pentru a găsi o anumită informație, se poate folosi funcția de căutare pentru a găsi instantaneu cuvântul sau expresia dorită din documentul respectiv^[5].

Este de menționat faptul că, utilizarea acestei tehnologii (OCR) poate veni în sprijinul organelor judiciare în eficientizarea procesului de gestionare a documentelor și îmbunătățire a accesului la informații, aspect care permite să se lucreze mai eficient, să fie accelerate fluxurile de lucru și să faciliteze luarea deciziilor cele mai bune pentru fiecare caz în parte.

Roboți software (Robotic process automation – RPA): această tehnologie de roboți software implică utilizarea unor algoritmi și software specializați pentru a automatiza sarcini repetitive și structurate. În cadrul sistemului judiciar, tehnologia (RPA) poate fi utilizată pentru a gestiona dosare, pentru a actualiza bazele de date sau pentru a genera documente standardizate în mod automat^[6].

Tehnologia de roboții Software (RPA) reprezintă o tehnologie care utilizează algoritmi și software specializați pentru a automatiza sarcini repetitive și structurate, simulând activitățile umane în sisteme informatice. În cadrul sistemului judiciar, aceștia pot fi implementați pentru a gestiona o serie de activități administrative și operaționale. Ca exemplu, putem avea situația în care în domeniul gestionării dosarelor, robotul software (RPA) poate fi programat să efectueze diverse sarcini, cum ar fi introducerea automată a informațiilor din documentele primite în bazele de date ale sistemului judiciar. Astfel, în loc să fie necesară introducerea manuală a datelor, care ar putea fi o activitate repetitivă și consumatoare de timp, roboții software pot prelua această sarcină și să o realizeze în mod automat, eficient și rapid^[7].

De asemenea, această tehnologie de roboți software (RPA) poate fi folosită pentru actualizarea și menținerea actualizată a bazelor de date cu informații relevante despre dosare sau despre alte aspecte legate de procesele judiciare, acești roboți software putând fi programați să verifice și să actualizeze automat informațiile privind starea dosarelor sau termenele limită, astfel încât să se asigure că bazele de date să fie mereu actualizate la zi.

Mai este de menționat și faptul că, în ceea ce privește generarea documentelor standardizate, robotul software (RPA) poate fi utilizat pentru a crea automat anumite tipuri de documente legale, cum ar fi convocările de judecată sau actele administrative. Astfel, în loc să fie necesar ca organele judiciare să creeze manual fiecare document, roboții software să poată prelua această sarcină și să poată genera documentele în mod automat, conform șabloanelor predefinite, factorul uman fiind necesar numai pentru verificarea documentelor generate.

Prin implementarea roboților software în cadrul sistemului judiciar, se poate realiza o automatizare eficientă a unor sarcini repetitive și structurate, ceea ce poate duce la îmbunătățirea eficienței și preciziei procesului judiciar, aspect care ne indică și faptul că pot fi utili pentru reducerea sarcinilor manuale ale personalului judiciar și pentru accelerarea fluxurilor de lucru, contribuind astfel la îmbunătățirea funcționării generale a sistemului judiciar.

Sisteme de gestionare a proceselor de afaceri (Business process management – BPM): Soluțiile oferite de această tehnologie (BPM) permit modelarea, automatizarea și monitorizarea fluxurilor de lucru și a proceselor în cadrul activității desfășurate de organele judiciare, această inovație tehnică ar putea fi utilizată pentru a defini și implementa fluxuri de lucru automate pentru gestionarea dosarelor, programarea ședințelor de judecată și a altor sarcini administrative, în vederea degrevării și eliminării erorilor materiale efectuate de factorul uman^[8].

Sistemele de gestionare a proceselor de afaceri (BPM) reprezintă o categorie de software care ar putea permite organelor judiciare să modeleze, să automatizeze și să monitorizeze fluxurile de lucru și procesele operaționale desfășurate pe toată perioada procedurilor judiciare. Aceste soluții pot fi extrem de valoroase pentru a îmbunătăți eficiența și transparența proceselor administrative și judiciare.^[9]

Un aspect important al soluțiilor oferite de această tehnologie (BPM) este capacitatea lor de a modela fluxurile de lucru într-un mod logic-structural și să permită ca fluxurile de lucru asociate cu gestionarea dosarelor, programarea ședințelor de judecată și a altor sarcini administrative, pentru ca acestea să poată fi definite în detaliu, cu specificarea etapelor, a responsabilităților și a regulilor de urmat^[10].

Prin automatizarea acestor fluxuri de lucru, sistemele de gestionare a proceselor de afaceri (BPM) pot reduce semnificativ sarcinile repetitive și monotone ale personalului judiciar, cu titlu de exemplu, programarea unui flux de lucru automatizat care să poată include notificarea automată a părților implicate într-un caz, respectându-se termenele limită, generarea automată a documentelor standardizate sau programarea automată a ședințelor de judecată.

De asemenea, este de remarcat și faptul că soluțiile oferite de tehnologia amintită anterior (BPM) permit monitorizarea în timp real a progresului și a performanței proceselor judiciare, aceasta înseamnă că administratorii pot urmări în mod activ fluxurile de lucru, pot identifica eventualele întârzieri sau probleme și pot interveni prompt pentru a le rezolva, asigurând astfel faptul că procesele judiciare sunt gestionate în mod eficient și transparent. Implementarea soluțiilor BPM în cadrul sistemului judiciar poate contribui la optimizarea fluxurilor de lucru, la reducerea timpului și costurilor asociate cu administrarea dosarelor și programarea ședințelor de judecată, și la îmbunătățirea serviciilor oferite populației.

Sisteme de inteligență artificială conversațională: Aceste sisteme, cunoscute și sub denumirea de chatbot sau asistenți virtuali, pot comunica cu utilizatorii prin intermediul limbajului natural și pot oferi asistență și răspunsuri la întrebări frecvente legate de procedurile judiciare, termeni legali sau alte aspecte administrative. Sistemele de inteligență artificială conversațională sunt tehnologii care permit interacțiunea între utilizatori și softuri prin intermediul limbajului natural, lucru care poate aduce mai multă accesibilitate și suport pentru părțile implicate în procesele judiciare^[11].

Prin intermediul acestor sisteme, utilizatorii pot adresa întrebări și solicitări în limbaj natural, iar chatbot-ul sau asistentul virtual poate furniza răspunsuri rapide și precise; cu titlu de exemplu, un utilizator poate adresa o întrebare despre procedurile judiciare pentru depunerea unei plângeri sau pentru obținerea unui certificat legal, iar sistemul poate oferi instrucțiuni detaliate sau informații relevante^[12]. Un alt beneficiu al acestor sisteme este că pot oferi asistență pentru termenii legali și procedurile judiciare complexe. Prin explicații clare și concise, chatbot-ul poate ajuta utilizatorul să înțeleagă mai bine drepturile și responsabilitățile pe care le are în cadrul procesului judiciar.

De asemenea, sistemele de inteligență artificială conversațională pot oferi suport și ghidare în rezolvarea problemelor administrative sau în completarea formularelor și documentelor necesare în procesele judiciare și astfel ele pot simplifica și accelera procesul de comunicare între părțile implicate și autoritățile judiciare, reducând astfel frustrarea și confuzia asociată cu gestionarea aspectelor legale^[13].

Utilizarea sistemelor de inteligență artificială conversațională în domeniul justiției poate îmbunătăți accesibilitatea și înțelegerea proceselor judiciare pentru cetățeni și poate oferi un suport valoros pentru administrarea eficientă a cazurilor și a procedurilor legale, astfel aceste tehnologii pot contribui la creșterea transparenței și eficienței sistemului judiciar, oferind în același timp o experiență mai bună pentru utilizatori.