„Reședința obișnuită” în contextul regimurilor matrimoniale europene. Regulamentul (UE) 2016/1103
Călina Jugastru - septembrie 1, 2018În materia procesului civil internațional, există și puncte în care legiuitorul național nu s-a corelat suficient cu legiuitorul european. Este vorba, de pildă, despre punctul de legătură avut în vedere la determinarea competenței de drept comun a instanțelor române. Probabil în intenția de a reglementa competența internațională prin analogie cu competența teritorială internă, Codul de procedură civilă instituie, ca principal reper, domiciliul, respectiv, sediul pârâtului. Particularitățile elementului de extraneitate ar fi impus, credem, o anumită adaptare a reperelor teritoriale în litigiile transfrontaliere. Domiciliul este condiționat de elemente care pot crea dificultăți de determinare a acestuia, având în vedere că formalitățile impuse de lege sunt obligatorii pentru persoana care se identifică în spațiu prin domiciliu. O reală flexibilizare ar fi fost dată de utilizarea reședinței obișnuite ca punct de legătură principal în relația dintre litigiu și teritoriul unui anumit stat. Pe de o parte, este pozitiv faptul restrângerii aplicabilității cetățeniei, ca element de legătură într-o serie de domenii în care intervine elementul de extraneitate. În materia conflictelor de legi, cetățenia rămâne punct de legătură principal numai pentru statutul personal (domiciliul este element secundar). Pentru conflictele de jurisdicții, primează domiciliul, deși era preferabilă reședința obișnuită.
Determinarea instanței competente se efectuează prin aplicarea textului de principiu al art. 1066 alin. (1). Acesta enunță regula generală în materie de competență jurisdicțională internațională: „Sub rezerva situațiilor în care legea dispune altfel, instanțele române sunt competente dacă pârâtul are domiciliul, iar în lipsa domiciliului, reședința obișnuită, respectiv sediul principal, iar în lipsa sediului principal, un sediu secundar sau fondul de comerț pe teritoriul României la data introducerii cererii”. Regula generală cunoaște și situații de excepție, de exemplu, dacă părțile litigiului procedează la alegerea unei alte instanțe care să judece litigiul în materie patrimonială. În temeiul convenției, competența de soluționare a procesului cu element de extraneitate poate reveni unei instanțe străine, în condițiile art. 1068 C. pr. civ.[19].
IV. Concluzii
Este salutară intenția legiuitorului european de a oferi flexibilitate raporturilor juridice de familie cu element de extraneitate. În ce privește conflictele de legi, se poate constata că reședința obișnuită devine o constantă a vocabularului regulamentelor europene. Este un concept autonom, care primește înțelesuri adaptate scopului și domeniului de aplicare al fiecărui regulament. „Reședința obișnuită” este o noțiune de fapt, a cărei destinație este să sprijine valorificarea eficientă a intereselor persoanelor particulare, dincolo de granițele naționale. Dreptul internațional privat român se situează, de asemenea, pe linia deschisă de actele normative europene, renunțând la domiciliu în materia efectelor căsătoriei. În ce privește conflictele de jurisdicții, viitorul legislativ european ar putea fi mai ferm trasat, în sensul amplificării rolului reședinței obișnuite. Cooperarea judiciară (mai ales regulile de competență) ar putea suporta simplificare, dacă punctul de legătură principal ar fi reședința obișnuită[20].
[19] Cu privire la aceste probleme, a se vedea I. Leș (coord.), C. Jugastru, V. Lozneanu, A. Circa, E. Hurubă, S. Spinei, Tratat de drept procesual civil, Volumul II. Căile de atac. Procedurile speciale. Executarea silită. Procesul civil international. Conform Codului de procedură civilă republicat, Ed. Universul Juridic, București, pp. 755-758.
[20] Regulamentul nr. 1215/2012 asociază, deocamdată, competența de drept comun, domiciliului pârâtului, în timp ce regulamentele sectoriale consacră reședința obișnuită.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.