Repere în studiul regimului juridic al arborilor și arbuștilor din afara pădurilor

- august 15, 2023

Este prohibită intervenția cu tăieri în coroana arborilor ornamentali (tei, salcâm, castan, arțar, mesteacăn, stejar) plantați pe spațiile verzi din domeniul public, precum și al celor plantați în aliniamente în lungul bulevardelor și străzilor, pe terenurile din zonele urbane și rurale, „cu excepția lucrărilor de eliminare a ramurilor uscate sau a celor care afectează siguranța traficului pietonal și rutier, a imobilelor aflate în apropiere, precum și a celor de pe traseul rețelelor aeriene”[23].

Punerea în aplicare a deciziilor luate la nivelul administrațiilor publice locale de tăiere a arborilor sănătoși din spațiile verzi, astfel cum sunt acestea definite legal[24], este condiționată de obținerea avizului emis de agențiile județene pentru protecția mediului, respectiv a municipiului București[25].

Anual, legislația din domeniul halieutic privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii prevede interdicția realizării, în arealele și perioadele indicate, de „lucrări în zona malurilor, taluzurilor și albiei minore, care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existența resurselor acvatice vii, cum ar fi (…) tăierea și recoltarea (…) arborilor și arbuștilor (…)”[26].

În scopul identificării și evaluării riscurilor pentru starea vegetației și a pădurilor, Centrul de Evaluare a Calității Aerului (CECA), structură în cadrul instituției publice cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului, pune la dispoziția autorității publice centrale care răspunde de silvicultură datele certificate de calitate a aerului înconjurător provenite din RNMCA”[27] (n.n.- Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului). Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură „evaluează riscurile și elaborează rapoarte anuale cu privire la starea vegetației și a pădurilor corelată cu datele de calitate a aerului înconjurător, pe care le pune la dispoziția autorității publice centrale pentru protecția mediului”, „evaluează riscurile și elaborează rapoarte anuale cu privire la starea vegetației și a pădurilor corelată cu datele de calitate a aerului înconjurător, pe care le pune la dispoziția autorității publice centrale pentru protecția mediului”, respectiv „poate efectua activități suplimentare de monitorizare a calității aerului înconjurător și măsurări indicative, cu prelevare pasivă sau secvențială în puncte fixe, pentru a evalua riscurile pentru starea vegetației și a pădurilor, potrivit prevederilor prezentei legi”[28].

5. Protecția arborilor și arbuștilor se realizează și ca urmare a punerii în aplicare a prevederilor existente în acte normative speciale care, fără a fi sectoriale (de mediu), sub diferite aspecte, privesc și protecția acestora. E.g., art. 15 alin. (1) din Legea nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, republicată[29], interzice amplasarea mijloacelor „în ariile naturale protejate de interes național și internațional, cu excepția intravilanelor incluse în acestea, în spații verzi cu caracter ornamental sau cu valoare deosebită, și pe arbori”, iar în Anexa nr. 3 a Hotărârii Guvernului nr. 77/2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane și organizarea activității de salvare în munți[30], se prescrie aplicarea marcajelor traseelor turistice direct pe „copaci”, prin vopsire, cu interzicerea fixării în cuie a altor indicatoare.

6. Răspunderea pentru încălcarea normelor de protecție a arborilor și arbuștilor

Spre deosebire de legea cadru a protecției mediului anterioară, în prezent nu mai sunt stabilite expres formele de răspundere juridică pe care le angrenează încălcarea normelor de protecție a mediului, însă, din economia legii, deducem că pot fi angrenate, în mod direct: răspunderea penală, răspunderea contravențională, răspunderea civilă și o formă specială de răspundere, răspunderea pentru prejudiciul adus mediului. Nu este exclus aportul răspunderii disciplinare și răspunderii materiale în protecția mediului, însă acestea nu vor interveni nemijlocit, în cadrul raportului de dreptul mediului, ci în cadrul raportului de dreptul muncii[31].

În principal, din perspectiva cantitativă a normelor juridice sancționatorii, încălcarea reglementărilor de protecție a arborilor și arbuștilor atrage răspunderea contravențională („contravențional ecologică”[32]).

Achiesăm la opinia potrivit căreia periculozitatea socială a faptelor prevăzute și sancționate contravențional este, într-un număr apreciabil de cazuri, superioară celei a unor infracțiuni[33], în special, considerăm noi, în domeniul protecției mediului.

― Contravențiile la legea cadru a protecției mediului, se împart, după criteriul cuantumului amenzilor aplicabile, în trei categorii[34]. Astfel, încălcarea obligațiilor stabilite în sarcina proprietarilor și deținătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, respectiv a autorităților administrației publice locale sunt încadrate, potrivit art. 96 alin. (1) pct. 6 și alin. (2) pct. 5 din O.U.G. nr. 195/2005, în categoria I-a și a II-a de contravenții, sancționate cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 25.000 lei la 50.000 lei, pentru persoane juridice, respectiv cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 30.000 lei la 60.000 lei, pentru persoane juridice[35].

― Art. 87 pct. 31 din Legea nr. 107/1996 sancționează contravențional „dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni: (…) plantarea, tăierea ori distrugerea arborilor, arbuștilor, tufelor, a culturilor perene și puieților din albiile minore și majore ale cursurilor de apă, din cuvetele lacurilor de acumulare și de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri și din zonele de protecție a acestora”. Prin raportare la prevederile art. 88 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 107/1996, cuantumul amenzii este cuprins între 35.000 lei și 40.000 lei, pentru contravenienții- persoane juridice, respectiv între 10.000 lei și 15.000 lei, pentru contravenienții – persoane fizice[36].

― Spre deosebire de Legea nr. 107/1996, legea cadru privind gospodărirea integrată a zonei costiere se demonstrează mai realistă în aprecierea gradului de pericol social abstract al faptelor prohibite. Astfel, potrivit art. 81 lit. b) din O.U.G. nr. 202/2002, „tăierea ori distrugerea arborilor, arbuștilor, tufelor și a culturilor perene din zona costieră” constituie infracțiune pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda penală.

Apreciem că propunerile de lege ferenda formulate în trecut cu privire la prevederile art. 81 lit. b) din O.U.G. nr. 202/2002 își păstrează validitatea. Doctrina a apreciat că exprimarea elementului material al infracțiunii prin doar două modalități normative („tăiere” și respectiv, „distrugere”) constituie o omisiune vădită a legiuitorului, în condițiile în care, prin felul de incriminare a faptei, „rezultă că scopul urmărit prin actul normativ nu a fost realizat întru totul, (…) deoarece nu s-a asigurat o mai mare protecție a valorilor din acest domeniu”[37].

― Legea-cadru privitoare la reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților sancționează, cu amenda contravențională de la 100 la 200 lei, transplantarea arborilor și arbuștilor fără acordul administrației publice locale și al autorităților teritoriale pentru protecția mediului[38], respectiv cu amenda contravențională de la 200 lei la 1.000 lei pentru persoanele fizice și de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele juridice, încălcarea obligației de a respecta regulile de apărare împotriva incendiilor pe spațiile verzi și de abținere de la efectuarea de tăieri neautorizate sau de la vătămarea arborilor și arbuștilor[39].

Încălcarea dispozițiilor prohibitive privitoare la intervenția cu tăieri în coroana arborilor ornamentali (tei, salcâm, castan, arțar, mesteacăn, stejar) plantați pe spațiile verzi din domeniul public, precum și al celor plantați în aliniamente în lungul bulevardelor și străzilor, pe terenurile din zonele urbane și rurale, și la punerea în aplicare a deciziilor luate la nivelul administrațiilor publice locale de tăiere a arborilor sănătoși din spațiile verzi, astfel cum sunt acestea definite legal[40], fără avizul emis de agențiile județene pentru protecția mediului, respectiv a municipiului București, se sancționează cu amenda contravențională de la 20.000 lei la 40.000 lei pentru persoanele fizice și de la 40.000 lei la 70.000 lei pentru persoanele juridice[41].

În acest context, atragem atenția asupra faptului că nerespectarea obligației de realizare a măsurilor de întreținere a spațiilor verzi cu arbori și arbuști de către proprietarii și administratorii acestora, respectiv pe cea de drenare a apelor în exces de pe suprafața spațiilor verzi, în rețeaua de preluare a apelor pluviale, nu sunt sancționate contravențional. Propunem de lege ferenda modificarea art. 23 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 24/2007, prin introducerea unei nou teze, textul având următorul conținut: „Nerespectarea prevederilor prezentei legi constituie contravenție și se sancționează cu amendă contravențională după cum urmează: (…) de la 20.000 lei la 40.000 lei pentru persoanele fizice și de la 40.000 lei la 70.000 lei pentru persoanele juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 12 alin. (2), (4), (5) și (6)”.

Totodată este sancționată contravențional, cu amenda contravențională de la 200 lei la 1.000 lei pentru persoanele fizice și de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele juridice, „distrugerea spațiilor verzi prin poluare cu ape reziduale, chimicale, deșeuri de producție, produse petroliere sau alte substanțe nocive”[42].

― Art. 83 alin. (1) lit. e) teza I din Legea nr. 138/2004 a îmbunătățirilor funciare, republicată[43], califică drept contravenție la normele privind exploatarea, întreținerea, reparațiile și protecția amenajărilor de îmbunătățiri funciare, „tăierea arborilor, arbuștilor și a puieților din perdelele și plantațiile forestiere de protecție antierozională, cu încălcarea normelor silvice (…)” și o sancționează, potrivit art. 83 alin. (2) lit. c) din același act normativ, cu amenda contravențională de la 3.000 la 7.000 de lei. Din economia legii rezultă că acest cuantum al sancțiunii contravenționale este aplicabil contravenientului persoană fizică, în cazul contravenientului persoană juridică limitele speciale, minim și maxim al sancțiunii, urmând să fie majorate la dublul lor[44].

7. Concluzii și propuneri de ferenda

Concluzia principală a cercetării noastre, după trecerea în revistă a celor mai importante reglementări privitoare la arbori, conținute de acte normative al căror principal obiect de reglementare nu-l constituie regimul juridic al acestora, este aceea că, față de importanța valorilor ce se impun a fi protejate și conservate, este necesar un amplu demers de completare a legislației, concentrare și sistematizare a ei.

În ceea ce privește completarea legislației, considerăm stringentă definirea noțiunilor de „arbore” și „arbust”, precum și alcătuirea unei liste exhaustive a speciilor existente în România, în acest sens reglementarea problematicii speciilor invazive putând să servească drept model.

Se impune sancționarea nerespectării obligației de realizare a măsurilor de întreținere a spațiilor verzi cu arbori și arbuști de către proprietarii și administratorii acestora și a celei de drenare a apelor în exces de pe suprafața spațiilor verzi, în rețeaua de preluare a apelor pluviale. În acest sens am formulat propuneri de lege ferenda privitoare la modificarea conținutului art. 23 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 24/2007.

DOWNLOAD FULL ARTICLE

[23] Art. 12 alin. (5) din Legea nr. 24/2007.

[24] Art. 3 din Legea nr. 24/2007: „Spațiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităților:

a) spații verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate;

b) spații verzi publice de folosință specializată:

grădini botanice și zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziționale, zone ambientale și de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ;

cele aferente dotărilor publice: creșe, grădinițe, școli, unități sanitare sau de protecție socială, instituții, edificii de cult, cimitire;

baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanță;

c) spații verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri și baze sportive;

d) spații verzi pentru protecția lacurilor și cursurilor de apă;

e) culoare de protecție față de infrastructura tehnică;

f) păduri de agrement.

g) pepiniere și sere”.

[25] Art. 12 alin. (6) din Legea nr. 24/2007.

[26] Art. 5 alin. (1) lit. b) din Ordinul comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 10/235/2023 privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2023 (M. Of. nr. 75 din 27 ianuarie 2023).

[27] Art. 8 lit. r) din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător (M. Of. nr. 452 din 28 iunie 2011), cu modificările și completările ulterioare.

[28] Art. 13 lit. b), c) și f) din Legea nr. 104/2011.

[29] M. Of. nr. 147 din 15 februarie 2018.

[30] M. Of. nr. 91 din 13 februarie 2003.

[31] Pentru amănunte a se vedea Ernest Lupan, Mircea Ștefan Minea, Amalia Marga, Dreptul mediului. Partea Specială: Tratat elementar, vol. II, Ed. Lumina Lex, București, 1997, p. 368-369.

[32] Gheorghe Durac, Dreptul mediului (Regimul juridic al răspunderii în domeniul mediului. Doctrină și legislație), Ed. Hamangiu, București, 2023, p. 73-74.

[33] Gheorghe Durac, Op. cit., p. 74.

[34] Andrada Mihaela Trușcă, Particularitățile răspunderii juridice în dreptul mediului, Ed. Universul Juridic, București, 2012, p. 182; Gabriel Manu, Contravenția de mediu, Ed. Universul Juridic, București, 2017, p. 164.

[35] Cu privire la fapta prevăzută și sancționată de art. 96 alin. (2). pct. 5 din O.U.G. nr. 195/2005, în mod corect, într-o speță, instanțele de judecată au sesizat că „(…)textul legal instituie o contravenție cu caracter complex sens în care era necesar ca agentul constatator să indice numărul de arbori tăiați și efectul produs de această acțiune având în vedere că în conținutul constitutiv al contravenției sunt prevăzute două elemente interdependente – optimizarea densității de locuire concomitent cu menținerea, întreținerea și dezvoltarea spațiilor verzi. Pe cale de consecință, textul de lege stabilește o obligație de diligență ce vizează menținere a unui echilibru astfel încât descrierea faptei ar fi trebuit să cuprindă aceste elemente” (Tribunalul Mureș, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, decizia nr. 336/ 2012. Document extras din serviciul de informare Indaco Lege5 Online – Indaco Systems – www.lege5.ro. Accesat la data de 11 iulie 2023).

[36] O analiză a jurisprudenței relevă tendința îngrijorătoare de admitere în parte a plângerilor formulate împotriva proceselor-verbale în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.

Astfel, într-o speță, în care petentul a tăiat arbori de esență moale cu diametre cuprinse între 20 și 500 mm, în zona dig-mal al râului Tisa, pe o suprafață de circa 10 ari, fără a deține acte de reglementare pe linia de gospodărire a apelor și avizul organelor silvice, instanța a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 7 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, fapta fiind de o gravitate redusă și în consecință a admis în parte plângerea și a dispus ca sancțiunea amenzii de 10.000 de lei să fie înlocuită cu cea a avertismentului, reținând în considerentele hotărârii că „În ceea ce privește temeinicia actului de constatare, luând în considerare sancțiunea aplicată și individualizarea acesteia, instanța apreciază că limitele amenzii stabilite de textul de sancționare sunt foarte mari și nu există posibilitatea în apărarea persoanei vinovate, de a se proceda la o individualizare în concret a amenzii ce urmează să fie aplicată.

Instanța va avea în vedere că societatea la care este administrator petentul a obținut un certificat de urbanism, precum și faptul că lucrările au fost efectuate cu respectarea distanțelor din anexa Legii nr.107/1996, modificată privind albiile râurilor și terenul aferent acestora, astfel că acestea pot fi considerate circumstanțe de individualizare judiciară a sancțiunii contravenționale” (Judecătoria Sighetu Marmației, sentința civilă nr. 2.958/ 2014. Document extras din serviciul de informare Indaco Lege5 Online – Indaco Systems – www.lege5.ro. Accesat la data de 11 iulie 2023).

Într-o altă speță, pentru a dispune înlocuirea amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei cu avertismentul, s-a apreciat că este suficient pentru atingerea scopului preventiv și educativ al sancțiunii şi atragerea atenţiei petentului asupra necesității conformării la prevederile legale în vigoare, instanța reținând că „petentul nu a intenţionat să eludeze legale, ci a dorit să niveleze un drum pe care se realizează accesul spre proprietăţile vecinilor săi, aspect confirmat de martorul (…).

Așa cum rezultă din planșele foto depuse la dosarul cauzei, distrugerea tufelor şi arbuştilor s-a realizat pe o porţiune restrânsă a albiei, mare parte a drumului nivelat de către petent nefiind situat în imediata apropiere a albiei râului, iar lucrarea efectuată nu a fost de natură să afecteze vegetaţia de pe malul râului.

Fără a înlătura caracterul contravenţional al unei astfel de fapte şi fără să se minimalizeze importanţa existenţei unor perdele de protecţie pe malurile râurilor, instanţa nu poate ignora faptul că petentul a recunoscut săvârşirea abaterii contravenţionale, a manifestat regret faţă de situaţia dată, luându-şi angajamentul de respecta pe viitor dispoziţiile legale în acest sens.

În raport de toate aceste considerente, se poate concluziona că, prin raportarea la modalitatea concretă în care a fost săvârşită, de scopul urmărit, respectiv acela de a realiza un drum de acces şi prin raportare la persoana contravenientului, care nu a mai fost sancționat pentru astfel de fapte, şi care a conştientizat pericolul faptelor sale, fapta prezintă un grad de pericol scăzut care nu justifică aplicarea unei amenzi într-un cuantum extrem de ridicat” (Judecătoria Baia Mare, sentința civilă nr. 596/ 2016. Document extras din serviciul de informare Indaco Lege5 Online – Indaco Systems – www.lege5.ro. Accesat la data de 11 iulie 2023).

[37] Nicolae Conea, Eliodor Tanislav, Unele propuneri de lege ferenda referitoare la infracțiunile reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2002 cu privire la gospodărirea integrată a zonei costiere, Dreptul, nr. 10/2010, p. 181-182.

[38] Art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 24/2007 raportat la art. 9 alin. (2) din același act normativ.

[39] Art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 24/2007 raportat la art. 5 lit. b), respectiv lit. c) din același act normativ.

― Într-o speță privitoarea la contestarea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzută de art. 5 lit. c) din Legea nr. 24/2007 și sancționată de art. 23 alin. (1) lit. b) raportat la cel dintâi, instanța a admis în parte cererea, reindividualizând sancțiunea în sensul reducerii reducerii cuantumului amenzii aplicate de la suma de 5.000 lei la minimul legal de 1.000 lei, cu menținerea celorlalte dispoziții ale procesului verbal contestat. Cu privire la existența faptei în materialitatea ei, instanța a reținut în considerentele sale că „din Nota de constatare (…) și din planșele fotografice pe care aceasta le conține a rezultat că la data efectuării controlului s-a constatat că (…) au fost executate lucrări de asfaltare a părții carosabile în perioada 2019-2020, iar în data de 14.05.2021 s-au realizat tăieri de copaci pentru executarea trotuarelor aferente acestor străzi. Proiectul Modernizare străzi rurale în localitățile (…) se execută prin PDL 2, titularul proiectului fiind Primăria Comunei (…). Pentru acest proiect, Primăria comunei (…) a solicitat APM (…) acord de mediu, solicitare în urma căreia APM a emis Decizia etapei de încadrare nr. 2179/21.02.2018, însă lucrările aferente modernizării străzii (…) din localitatea (…) (asfaltare part carosabilă, executare trotuare și şanțuri din pământ pentru colectarea apelor pluviale, marcare și semnalizare) nu sunt însă menționate în Decizia etapei de încadrare nr. 2179/21.02.2018, astfel încât aceste lucrări executate parțial nu sunt reglementate din punct de vedere al protecției mediului. (…) Petenta nu a dovedit o altă situație de fapt față de cea reținută în procesul-verbal contestat. Mai mult, petenta a arătat că pentru realizarea lucrărilor a fost nevoită să taie vegetația care a cuprins și câțiva corcoduși ce se aflau în mijlocul amplasamentelor trotuarului sau rigolelor de preluare a apelor pluviale, recunoscând astfel fapta săvârșită.” (Judecătoria Brăila, sentința civilă nr. 5.545/ 2021. Document extras din serviciul de informare Indaco Lege5 Online – Indaco Systems – www.lege5.ro. Accesat la data de 12 iulie 2023).

[40] Art. 3 din Legea nr. 24/2007: „Spațiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităților:

a) spații verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate;

b) spații verzi publice de folosință specializată:

grădini botanice și zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziționale, zone ambientale și de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ;

cele aferente dotărilor publice: creșe, grădinițe, școli, unități sanitare sau de protecție socială, instituții, edificii de cult, cimitire;

baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanță;

c) spații verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri și baze sportive;

d) spații verzi pentru protecția lacurilor și cursurilor de apă;

e) culoare de protecție față de infrastructura tehnică;

f) păduri de agrement;

g) pepiniere și sere”.

[41] Art. 23 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 24/2007 raportat la art. 12 alin. (5), respectiv alin. (6) din același act normativ.

[42] Art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 24/2007 raportat la art. 21 lit. n) alin. (5) din același act normativ.

[43] M. Of. nr. 88 din 13 februarie 2009.

[44] Art. 83 alin. (3) din Legea nr. 138/2004.

Lasă un răspuns

1 2