Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – republicare

În M. Of. nr. 121 din 17 februarie 2020 a fost republicat Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, prin respectivul regulament se reglementează modul de organizare și funcționare administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Vă prezentăm, în continuare, cele mai importante dispoziții ale Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Structura

– Cap. I („Dispoziţii generale”);

– Cap. II („Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”);

– Secț. 0;

– Secț. 1 („Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”);

– Secț. 2 („Vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”);

– Secț. 3 („Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”);

– Secț. 4 („Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”);

– Cap. III („Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”);

– Cap. IV („Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii”);

– Cap. V („Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept”);

– Cap. VI („Dispoziţii comune Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii şi Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept”);

– Cap. VII („Completurile de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”);

– Cap. VIII („Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”);

– Cap. IX („Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”);

– Cap. X („Magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”);

– Cap. XI („Grefierii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”);

– Cap. XII („Compartimentele din structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”);

– Secț. 1 („Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică”);

– Secț. 2 („Cancelaria”);

– Secț. 3 („Registraturile şi arhivele”);

– Secț. 4 („Departamentul economico-financiar şi administrativ”);

– Secț. 5 („Biroul de informare şi relaţii publice”);

– Secț. 6 („Compartimentul relaţii internaţionale”);

– Secț. 7 („Compartimentul juridic”);

– Secț. 8 („Compartimentul arhivă generală”);

– Secț. 9 („Compartimentul de audit public intern”);

– Secț. 10 („Compartimentul de protecţie a muncii”);

– Cap. XIII („Vacanţa judecătorească”);

– Cap. XIV („Răspunderea disciplinară”);

– Cap. XV („Programul de funcţionare al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în raporturile cu justiţiabilii”);

– Cap. XVI („Dispoziţii finale”).

Prezentare generală

Potrivit art. 2, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii – Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia penală, Secţia de contencios administrativ şi fiscal – şi Secţiile Unite, iar în cadrul acesteia funcţionează Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi completurile de 5 judecători.

De asemenea, în structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează următoarele compartimente:

– Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică;

– Cancelaria;

– Departamentul economico-financiar şi administrativ;

– Biroul de informare şi relaţii publice;

– Compartimentul de audit public intern;

– Compartimentul arhivă generală.

Activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi al continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective, iar distribuirea aleatorie a dosarelor se efectuează prin programul ECRIS, atât la nivelul secţiilor ÎCCJ, cât şi la nivelul completurilor de 5 judecători, cu excepţia cauzelor care se soluţionează de judecătorii din planificarea de permanenţă.

Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi Colegiul de conducere, în adunarea generală a judecătorilor fiind aleşi, ca membri ai Colegiului de conducere, câte 2 judecători propuşi din cadrul fiecărei secţii. Pe de altă parte, Adunarea generală a judecătorilor este compusă din toţi judecătorii în funcţie ai ÎCCJ.

Conform art. 33, recursul în interesul legii se judecă de un complet format din preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinţii de secţii din cadrul acesteia şi un număr de 20 de judecători. Totodată, în materie penală, în cazul în care chestiunea de drept priveşte activitatea unei singure secţii, sesizarea ÎCCJ în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se judecă de un complet format din preşedintele secţiei corespunzătoare a ÎCCJ sau un judecător desemnat de acesta şi 8 judecători din cadrul secţiei respective, conform art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală.

Potrivit art. 43, completurilor de 5 judecători le vor fi repartizate toate cauzele înregistrate la aceste formaţiuni de judecată în anul calendaristic pentru care au fost desemnate.