Reglementarea Republicii Moldova privind conceptul de teritoriu vamal și frontieră vamală în cadrul activității economico-comerciale

Frontiera vamală între statele membre ale UE este linia care delimitează spațiul vamal al fiecărui stat membru de cel al celorlalte state membre. Această frontieră este diferită de frontiera vamală la hotarul UE, deoarece nu există controale vamale sau restricții la circulația bunurilor și persoanelor între statele membre. Aceasta se datorează faptului că statele membre fac parte din Piața Unică Europeană, care presupune patru libertăți fundamentale: libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor. Frontiera vamală între statele membre are următoarele caracteristici și funcții^[15]:

a) Armonizarea normelor: Pentru a asigura funcționarea corectă a Pieței Unice, statele membre trebuie să respecte un set comun de norme și standarde în domenii precum concurența, protecția consumatorilor, mediul, sănătatea publică etc. Aceste norme sunt stabilite la nivelul UE, prin legislație sau prin cooperare între statele membre. Astfel, se evită diferențele sau barierele care ar putea împiedica libera circulație a bunurilor și persoanelor între statele membre.

b) Supravegherea pieței: Pentru a verifica respectarea normelor comune și a preveni riscurile pentru sănătate, siguranță sau mediu, există un sistem de supraveghere a pieței la nivelul UE și al statelor membre. Acest sistem implică monitorizarea și controlul calității și conformității produselor care circulă pe piața internă, precum și aplicarea de măsuri corective sau sancțiuni în caz de nereguli. De exemplu, dacă un produs este considerat periculos sau neconform, acesta poate fi retras de pe piață sau interzis de a fi comercializat în UE.

c) Cooperarea vamală: Deși nu există controale vamale la frontierele interne ale UE, există o cooperare vamală între statele membre, care vizează prevenirea și combaterea fraudelor și a altor infracțiuni transfrontaliere. Această cooperare se bazează pe schimbul de informații, asistență mutuală și coordonare între autoritățile vamale naționale, precum și pe sprijinul oferit de agențiile și organismele UE, cum ar fi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) sau Agenția Europeană de Poliție (Europol)^[16].

d) Eliminarea Controlului Vamal: Între statele membre ale UE, controlul vamal a fost eliminat în mare măsură. Acest lucru permite libera circulație a bunurilor și persoanelor între aceste state, facilitând comerțul și călătoriile.

e) Libera Circulație a Mărfurilor: Principiul cheie al Uniunii Vamale este libera circulație a mărfurilor. Astfel, bunurile produse într-un stat membru pot fi comercializate liber în oricare alt stat membru, fără restricții vamale sau controale. Inițial, conceptul de libera circulație avea scopul de a permite populației active europene să călătorească și să se stabilească liber în orice stat UE, dar nu a eliminat controlul la frontierele din cadrul Uniunii. O schimbare semnificativă a avut loc în 1985, în Schengen (un mic sat din Luxemburg), odată cu semnarea Acordului privind abolirea graduală a controalelor la frontierele comune, urmată de semnarea Convenției care implementa acel acord în 1990. Implementarea Acordurilor Schengen a început în 1995, implicând inițial șapte țări UE. Născută ca o inițiativă interguvernamentală, evoluțiile aduse de Acordurile Schengen au fost acum incorporate în corpul regulilor care guvernează UE.

f) Spațiul Schengen: Majoritatea statelor membre ale UE fac parte din Spațiul Schengen, unde controalele la frontierele interne au fost eliminate. Astfel, călătorii între aceste state sunt simplificate, iar persoanele pot călători fără a fi supuse verificărilor la frontierele interne ale Spațiului Schengen. Spațiul Schengen, fără frontiere, garantează libera circulație pentru peste 425 de milioane de cetățeni ai UE, precum și pentru cetățenii non-UE care locuiesc sau vizitează UE în calitate de turiști, studenți de schimb sau pentru afaceri (orice persoană prezentă legal în UE). Libera circulație a persoanelor permite fiecărui cetățean al UE să călătorească, să lucreze și să trăiască într-o țară a UE fără formalități speciale. Spațiul Schengen întărește această libertate, permițând cetățenilor să se deplaseze în interiorul acestuia fără a fi supuși controlului la frontieră. În prezent, Spațiul Schengen cuprinde majoritatea țărilor UE, cu excepția Ciprului și Irlandei. Bulgaria și România au devenit cele mai noi state membre care s-au alăturat Spațiului Schengen începând cu 31 martie 2024; orice persoană care traversează frontierele interne aeriene și maritime nu va mai fi supusă controlului. Cu toate acestea, se așteaptă ca o decizie unanimă privind eliminarea controlului asupra persoanelor la frontierele interne terestre să fie luată ulterior de Consiliu. În plus, statele non-UE precum Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein s-au alăturat, de asemenea, Spațiului Schengen.

Unul dintre obiectivele principale ale Spațiului Schengen constă în protejarea cetățenilor săi prin intensificarea colaborării dintre forțele de poliție, autoritățile vamale și autoritățile de control la frontierele externe ale statelor membre. Aceste forme inovatoare de colaborare au fost implementate pentru a compensa orice posibil deficit de securitate cauzat de eliminarea controalelor la frontierele interne.

În cadrul cooperării în domeniul aplicării legii, Spațiul Schengen facilitează:

• Îmbunătățirea sistemelor de comunicare între forțele de poliție.

• Monitorizarea transfrontalieră a infractorilor.

• Supravegherea transfrontalieră a suspecților.

• Asistența operațională reciprocă.

• Schimbul direct de informații între autoritățile polițienești^[17].

Aceasta reprezintă un beneficiu semnificativ în eforturile de combatere a terorismului și a criminalității grave și organizate, inclusiv a traficului de persoane și a migrației ilegale^[18].

Când vorbim de frontiera vamală a Republicii Moldova, aceasta este linia care delimitează spațiul vamal moldovenesc de cel al țărilor sau regiunilor care sunt vecine. Această frontieră este diferită de frontiera vamală la hotarul UE, deoarece Republica Moldova nu face parte din Uniunea Vamală a UE, ci are acorduri comerciale bilaterale sau multilaterale cu UE și cu alte țări sau organizații.

Frontiera vamală a Republicii Moldova are următoarele caracteristici și funcții^[19]:

• Controlul la intrarea și ieșirea din RM: La frontierele externe ale Republicii Moldova, există un control al bunurilor și persoanelor care intră sau ies din țară. Acest control este necesar pentru a asigura respectarea regulilor și reglementărilor naționale, precum și a celor prevăzute în acordurile comerciale cu partenerii externi. Controlul vamal la intrarea și ieșirea din RM se realizează prin verificarea documentelor, a mărfurilor și a bagajelor, precum și prin aplicarea unor măsuri de securitate, cum ar fi scanarea sau inspecția fizică.

• Acordul de Asociere cu UE: Republica Moldova are un Acord de Asociere cu UE, care a intrat în vigoare în 2016, și care vizează intensificarea relațiilor comerciale și politice, precum și promovarea convergenței normelor cu cele ale UE. Acordul de Asociere include o Zonă de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC), care presupune eliminarea sau reducerea tarifelor vamale și a altor bariere comerciale între RM și UE, precum și adoptarea unor standarde comune în domenii precum concurența, proprietatea intelectuală, sănătatea și siguranța etc. Prin urmare, frontiera vamală dintre RM și UE este mai simplificată și mai transparentă decât cea dintre RM și alte țări terțe.

• Situația Transnistriei: Transnistria este o regiune separatistă din estul Republicii Moldova, care nu este recunoscută internațional și care nu este sub controlul autorităților moldovenești. Transnistria are o frontieră vamală proprie, care nu coincide cu cea a Republicii Moldova, și care este supravegheată de forțe de menținere a păcii rusești. Transnistria are un regim comercial diferit de cel al Republicii Moldova, deoarece face parte din Comunitatea Economică Eurasiatică, care este o uniune vamală formată din Rusia, Belarus, Kazahstan, Armenia și Kârgâzstan. Acest lucru creează dificultăți și tensiuni la frontiera vamală dintre RM și Transnistria, precum și la cea dintre RM și UE. Din acest considerent, frontierele vamale ale UE și Republicii Moldova au caracteristici diferite, în funcție de gradul de integrare în spațiul vamal și economic european. UE este o Uniune Vamală care asigură un tratament unitar și preferențial al bunurilor și persoanelor care intră sau ies din teritoriul său, folosind instrumente moderne de control și schimb de informații. Republica Moldova, deși are un parteneriat strategic cu UE, bazat pe Acordul de Asociere, nu este parte a Uniunii Vamale și trebuie să respecte anumite reguli și proceduri vamale la frontiera cu UE. Această situație creează anumite dificultăți și provocări pentru comerțul și circulația transfrontalieră, mai ales în contextul conflictului nerezolvat din regiunea transnistreană. Pentru a diminua aceste obstacole și a facilita integrarea Republicii Moldova în spațiul european, este necesară o cooperare vamală mai intensă și o armonizare a normelor și practicilor vamale cu cele ale UE.

Bibliografie:

Legea nr. 215 din 04-11-2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, Fișa actului juridic URL: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121977&lang=ro (data de acces: 22.10.2024).

Poliția de frontieră a Republicii Moldova URL: https://www.border.gov.md/ (data de acces: 22.10.2024).

Armeanic A., Cojocaru V., Cadrul legal al taxelor şi plăţilor vamale pe teritoriul Republicii Moldova, Bucureşti: Editura: PRO Universitaria, 2024.

Armeanic A., Cojocaru V., Dubla impunere fiscală internaţională, Bucureşti: Editura: PRO Universitaria, 2024, pag. 16. Armeanic A., Cojocaru V., Dubla impunere fiscală internaţională, Bucureşti: Editura: PRO Universitaria, 2024.

COD Nr. 95 din 24-08-2021 CODUL VAMAL, Fișa actului juridic URL: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=127802&lang=ro (data aplicării: 07.02.2024).

Sîrghii V., Drept vamal, Chişinău: Tipografia: Tipocart Print, 2022.

https://single-market-economy.ec.europa.eu/single-market_en?prefLang=ro (data de acces: 22.10.2024);

Sîrghii V., Armeanic A., Reglementarea juridică a aplicării valorii în vamă la mărfurile importate în Republica Moldova. Chişinău: Tipografia „Tipocart Print”, 2019.

Pasat O., Drept Vamal al Republicii Moldova, Ediția a II-a, revăzută şi adăugită. Tipografia CentroGrafic, Cahul, Republica Moldova. 2019. Monografie.

Pasat O., Dreptul vamal al Republicii Moldova. Curs universitar. Editura: PRO UNIVERSITARIA 2023, ISBN: 978-606-26-1807-0.

Pasat o., Infracțiuni vamale in legislația Republicii Moldova si cea a României. Studiu de drept comparat. Monografie, Editura Pro Universitaria, 2023.