Reglementarea Republicii Moldova privind conceptul de teritoriu vamal și frontieră vamală în cadrul activității economico-comerciale

Teritoriul vamal și frontiera vamală au o importanță deosebită, din punct de vedere acumulării veniturilor bugetare pentru Republica Moldova, o țară situată la intersecția Europei de Est și a Europei Centrale, care își desfășoară activitățile economice și comerciale^[1]. În lumina celor relatate, iscăm idea studierii cadrului normativ care identifică teritoriul vamal al Republicii Moldova, evidențiind modul în care acesta influențează procesele de import și export^[2], precum și relațiile comerciale cu alte state, şi identificării asemănărilor şi deosebirilor dintre teritoriul vamal și frontiera vamală ale Republicii Moldova cu cele ale Uniunii Europene. Această comparație ilustrează particularitățile care pot afecta schimburile comerciale și relațiile transfrontaliere, având în vedere poziționarea geografică a Republicii Moldova între spațiul european și statele vecine. Rezultatul analizei cadrului legal oferă o perspectivă analitică aprofundată asupra impactului teritoriului vamal și al frontierei vamale asupra Republicii Moldova, evidențiind, totodată, aspectele specifice care concep și modelează aceste componente vitale ale infrastructurii economice ale republicii. Aşadar, frontiera vamală și teritoriul vamal sunt două concepte fundamentale pentru definirea și exercitarea suveranității de stat a unei țări^[3].

Frontiera de stat a Republicii Moldova este linia naturală sau convențională care marchează limitele externe ale teritoriului asupra căruia Republica Moldova își exercită suveranitatea exclusivă pe uscat, pe sectoarele acvatice, subterane, aeriene și care trece, în linie dreaptă, de la un semn de frontieră la altul ori, acolo unde frontiera de stat nu este marcată în teren cu semne de frontieră, de la un punct de coordonate la altul. Frontiera de stat se stabilește și se modifică prin lege organică, în conformitate cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, respectându-se principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional^[4]. Lungimea totală a frontierei de stat a Republicii Moldova este de 1906 km, dintre care pe uscat 955 km, iar pe apă 951 km. Partea de vest a Republicii Moldova se mărginește cu România, iar partea de est cu Ucraina^[5].

Teritoriul Republicii Moldova reprezintă un teritoriu vamal unic ce include teritoriul terestru, apele interioare, apele teritoriale și spațiul aerian deasupra acestora. Pe teritoriul Republicii Moldova se pot afla zone libere și antrepozite vamale. Zonele libere și antrepozitele vamale sunt parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova (denumit în continuare teritoriu vamal), în care se aplică regimul vamal respectiv. Frontiera de stat a Republicii Moldova, perimetrul antrepozitelor vamale constituie frontiera vamală a Republicii Moldova (denumită în continuare frontieră vamală) . Teritoriul vamal este spațiul geografic în care se aplică legislația vamală națională și se exercită competențele autorităților vamale. Acest teritoriul include teritoriul terestru, spațiul aerian, apele teritoriale, zona economică exclusivă și platforma continentală ale Republicii Moldova, precum și zonele libere și alte zone speciale înființate pe teritoriul național^[6].

Prin urmare, analizarea modului în care teritoriul vamal influențează peisajul comercial al Republicii Moldova este crucială pentru înțelegerea dinamica economică, regională și internațională.

Legislația vamală națională, stabilește regulile și procedurile care definesc extinderea și gestionarea teritoriului vamal. Acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte, inclusiv cele cu Uniunea Europeană, pot influența și contura această extindere, având consecințe semnificative asupra relațiilor economice și comerciale^[7].

Aşadar, frontiera vamală și teritoriul vamal sunt concepte esențiale pentru definirea și exercitarea suveranității de stat a Republicii Moldova, dar și pentru integrarea sa în spațiul economic și comercial european și internațional.

Normele vamale şi normele juridice stabilesc un complex de drepturi şi obligaţii, precum şi responsabilitatea subiecţilor în relaţiile vamale şi juridice. Acest cadru normativ cuprinde:

• Codul Vamal al Republicii Moldova, care este actul normativ cadru în domeniul vamal și care stabilește principiile, regulile și procedurile vamale aplicabile pe teritoriul vamal^[8].

• Legi conexe, care completează și detaliază aspecte specifice ale teritoriului vamal, cum ar fi: Legea privind zonele libere, Legea privind regimul fiscal și vamal al întreprinderilor rezidente în zonele industriale, Legea privind regimul juridic al frontierei de stat, Legea privind regimul juridic al apelor de frontieră, Legea privind regimul juridic al spațiului aerian, Legea privind regimul juridic al platformei continentale și al zonei economice exclusive, Legea privind regimul juridic al bunurilor culturale mobile etc.

• Acorduri și tratate internaționale, la care Republica Moldova este parte sau la care a aderat, și care au un impact direct asupra definirii teritoriului vamal. Acestea includ: Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, Acordul de liber schimb în cadrul CSI, Acordul privind zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ZLSAC), Acordul privind facilitarea comerțului și cooperarea vamală dintre Republica Moldova și Turcia, Convenția de la Kyoto revizuită privind simplificarea și armonizarea procedurilor vamale, Convenția de la Istanbul privind admiterea temporară, Convenția de la Nairobi privind asistența mutuală administrativă pentru prevenirea, investigarea și reprimarea infracțiunilor vamale, Acordul privind liberalizarea transportului de mărfuri cu Ucraina până la sfârșitul anului 2025 etc.^[9]

Procedurile de aprobare pentru modificările teritoriului vamal al Republicii Moldova sunt reglementate, având drept scop: asigurarea transparenței și coerenței uniforme a cadrului legal în vigoare. Guvernul și instituțiile specializate în domeniul vamal sunt implicate în procesul de luare a deciziilor. Evaluarea impactului economic, de securitate și social este efectuată înainte de aprobarea oricărei modificări semnificative. Consultarea cu părțile interesate și publicul poate fi, de asemenea, parte integrantă a acestui proces. De exemplu, aici putem menționa^[10]:

• Administrarea zonelor libere, înființate pe teritoriul Republicii Moldova, în deplină conformitate cu angajamentele asumate de țara noastră în procesul de aderare la Organizația Mondială a Comerțului (OMC). Mărfurile produse în aceste zone, scutite în baza prevederilor tarifare și fiscale de plata unor taxe și tarife vamale, vor fi supuse unor proceduri vamale adecvate în cazul intrării lor pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, inclusiv prin aplicarea tarifelor și taxelor vamale în vigoare.

• Stabilirea regimului vamal preferențial pentru bunurile originare din regiunea transnistreană, în baza Protocolului adițional la Memorandumul de la Chișinău din 2005, semnat între Republica Moldova și Federația Rusă. Acest protocol prevede că bunurile originare din regiunea transnistreană pot beneficia de regimul vamal preferențial al Republicii Moldova, dacă sunt însoțite de certificate de origine eliberate de autoritățile competente ale Republicii Moldova și dacă respectă normele de origine stabilite de legislația națională și de acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte.

• Implementarea Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, care presupune o integrare treptată a Republicii Moldova în piața internă a Uniunii Europene și o armonizare a legislației vamale naționale cu cea europeană. Acest acord implică, de asemenea, o cooperare vamală sporită între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene, precum și o participare la inițiativele comune de facilitare a comerțului și de securizare a lanțului logistic.

În acest context, teritoriul vamal al Republicii Moldova este un concept dinamic, care se adaptează la schimbările economice, politice și sociale, atât la nivel național, cât și internațional^[11].

Din alt punct de vedere, frontiera vamală este o linie imaginară care separă două sau mai multe spații vamale, adică zone în care se aplică aceleași reguli și tarife vamale la importul și exportul de bunuri. Frontiera vamală are un rol important în reglementarea comerțului și a călătoriilor, deoarece determină ce bunuri și ce persoane pot trece de la un spațiu vamal la altul și în ce condiții^[12].

Efectuând o incursiune prin mecanismele vamale ale Uniunii Europene (UE), remarcăm, că ea este o uniune politică și economică formată din 27 de state membre, care funcționează ca o Uniune Vamală. Acest lucru a determinat, că statele membre aplică aceleași tarife vamale la import și urmează aceleași reguli comerciale în relațiile cu statele terțe. În acest context, în statele membre nu există controale vamale sau restricții privind: circulația bunurilor, serviciilor și persoanelor^[13].

Frontiera vamală la hotarul UE este linia care delimitează spațiul vamal european de cel al țărilor sau regiunilor care nu fac parte din UE. Această frontieră este formată din frontierele externe ale statelor membre ale UE, precum și din frontierele externe ale unor teritorii asociate.

În conformitate cu convențiile și tratatele aplicabile, teritoriile situate în afara teritoriilor statelor membre, inclusiv apele teritoriale și interioare ale acestora și spațiul lor aerian, sunt considerate parte a teritoriului vamal al Uniunii, cum ar fi Monaco sau Akrotiri și Dhekelia.

Aşadar, frontiera vamală la hotarul UE are următoarele caracteristici și funcții:

• Controlul la intrarea în UE: La frontierele externe ale UE, există un control riguros al bunurilor și persoanelor care intră în UE. Acest control este esențial pentru a asigura conformitatea cu regulile și reglementările UE, inclusiv cele privind tarifele vamale, normele de sănătate și siguranță, protecția mediului, drepturile de proprietate intelectuală etc. Controlul vamal la intrarea în UE se realizează prin verificarea documentelor, a mărfurilor și a bagajelor, precum și prin aplicarea unor măsuri de securitate, cum ar fi scanarea sau inspecția fizică.

• Uniune Vamală: UE funcționează ca o Uniune Vamală, ceea ce înseamnă că statele membre aplică aceleași tarife vamale la import și urmează aceleași reguli comerciale în relațiile cu țările terțe. Prin urmare, controalele vamale la frontierele externe asigură aplicarea uniformă a acestor reguli, evitând astfel distorsiunile concurenței sau fraudele vamale. De exemplu, dacă un stat terț exportă un produs în UE, acesta va fi supus aceluiași tarif vamal, indiferent de statul membru în care intră. De asemenea, dacă un produs este importat în UE și apoi reexportat într-o altă țară terță, acesta nu va fi supus unui nou tarif vamal, ci doar celui inițial.

• Sistemul Informatic Vamal (SIV): SIV este un sistem informatic care facilitează schimbul rapid și eficient de informații între statele membre și autoritățile vamale, contribuind la gestionarea fluxului de bunuri și persoane la frontierele externe. SIV cuprinde mai multe componente, cum ar fi Sistemul de Control al Importurilor (ICS), care permite autorităților vamale să identifice și să controleze mărfurile cu risc ridicat înainte de sosirea lor în UE, sau Sistemul de Tranzit Computerizat (NCTS), care permite monitorizarea și urmărirea mărfurilor care tranzitează UE sub un regim vamal special^[14].