Reducţiunea liberalităţilor excesive – partea a II-a

🔔Vezi și Reducțiunea liberalităților excesive (Partea I)

1. Ordinea reducţiunii liberalităţilor excesive

Ordinea în care se efectuează reducţiunea liberalităţilor excesive vizează situaţia în care defunctul a făcut mai multe liberalităţi (donaţii şi/sau legate) prin care s‑a adus atingere rezervei succesorale, prin depăşirea limitelor cotităţii disponibile. Reducţiunea va opera chiar dacă liberalităţile au fost făcute în beneficiul unei singure persoane sau dacă au fost făcute unor persoane diferite, dacă prin acestea s‑a adus atingere rezervei succesorale.

2. Reguli instituite de Codul civil privind reducțiunea liberalităților excesive

2.1. Legatele se reduc înaintea donaţilor, potrivit art. 1096 alin. (1) C. civ.

Este o regulă imperativă căreia nu i se poate aduce nicio modificare prin voinţa defunctului manifestată prin testament, orice clauză contrară este nulă. Regula devine aplicabilă în ipoteza în care defunctul a făcut atât donaţii, cât şi legate. Raţiunea pentru care legiuitorul a optat în acest fel rezidă în aceea că legatele reprezintă dispoziţii testamentare care îşi produc efectul la data deschiderii moştenirii, spre deosebire de donaţii, care şi‑au produs efectele la data la care au fost făcute. Se presupune că donaţiile au fost făcute din cotitatea disponibilă, fiind anterioare legatelor, şi că practic legatele, care reprezintă ultimele liberalităţi făcute de defunct, ar aduce atingere rezervei succesorale. O altă raţiune a legiuitorului vizează faptul că, dacă s‑ar reduce donaţiile înaintea legatelor, s‑ar aduce atingere principiului irevocabilităţii donaţiilor și astfel testatorul ar putea să revoce indirect donațiile deja consimțite, ceea ce ar contraveni principiului irevocabilității donațiilor^[1].

În mod excepțional, deoarece art. 1090 C. civ are caracter de normă specială raportat la art. 1096 C. civ., și deci se aplică prioritar, este posibil ca donația neraportabilă făcută soțului supraviețuitor (în concurs cu un sau și cu un descendent al defunctului care nu este și al soțului supraviețuitor) să se reducă înaintea unui legat (sau a unei donații ulterioare), indiferent dacă aceasta din urmă liberalitate a fost făcută în favoarea unui descendent sau a unui terț^[2].

2.2. Legatele se reduc toate deodată şi proporţional întrucât toate liberalitățile mortis causa își produc efectele numai după deschiderea moștenirii

Această regulă are caracter supletiv.

Prin excepție, testatorul poate dispune (expres sau implicit) că anumite legate vor avea preferinţă, caz în care vor fi reduse mai întâi celelalte legate, potrivit art. 1096 alin. (2) C. civ. Este posibil ca și legatarii să se înțeleagă asupra ordinii reducerii legatelor, cu condiția respectării rezervei succesorale^[3].

Astfel se remarcă faptul că legiuitorul permite testatorului să dispună o anumită ordine de preferinţă în privinţa legatelor, dat fiind că ele produc efecte la aceeaşi dată – deschiderea moştenirii. Sunt vizate de această regulă atât legatele universale, cât şi cele cu titlu universal sau cele cu titlu particular. Regula se aplică, de asemenea, şi în privinţa clauzei de preciput^[4]. În aplicarea acestei reguli nu prezintă importanţă dacă legatele sunt cuprinse în acelaşi testament, sau în testamente diferite.

Astfel, testatorul poate dispune ca plata anumitor legate să se facă cu preferinţă raportat la alte legate, iar cele astfel nominalizate vor fi reduse numai dacă rezerva nu este asigurată prin reducţiunea celorlalte legate. Testatorul poate dispune expres care sunt legatele beneficiind de această preferinţă, ori acest lucru se poate deduce din interpretarea testamentului, astfel cum am precizat anterior.

2.3. Donaţiile se reduc succesiv, în ordinea inversă a datei lor, începând cu cea mai nouă, potrivit art. 1096 alin. (3) C. civ.

Regula este una imperativă şi nu poate fi modificată prin voinţa dispunătorului, indiferent dacă aceasta s‑ar exprima prin liberalităţi inter vivos sau mortis causa, orice clauză de acest fel fiind nulă absolut. Raţiunea este aceea că donaţiile mai noi sunt cele care aduc atingere rezervei succesorale. Dacă s‑ar accepta soluţia contrară, s‑ar aduce atingere principiului irevocabilităţii donaţiilor, principiu care, la rândul său, este imperativ. În ceea ce priveşte donaţiile făcute soţului, care sunt revocabile, se admite că donatorul poate stipula ca reducţiunea eventuală a donaţiei făcută soţului să se efectueze înaintea altor donaţii ulterioare^[5]. Astfel, regula este aceea că se va proceda la reducerea donaţiilor începând cu cea mai nouă, în ordine inversă a datei lor, continuând în acest mod pentru a se asigura în integralitate respectarea limitelor rezervei succesorale.

Regula aceasta nu se aplică în situaţia în care donaţiile au aceeaşi dată, motiv pentru care, potrivit art. 1096 alin. (4) C. civ., „donaţiile concomitente se reduc toate deodată şi proporţional, afară dacă donatorul a dispus că anumite donaţii vor avea vreo preferinţă, caz în care vor fi reduse mai întâi celelalte donaţii”. Donațiile concomitente sunt acelea care au aceiași dată a încheierii. Aşadar, în privinţa donaţiilor concomitente legiuitorul a recunoscut, în mod excepţional, dreptul donatorului de a stabili ordinea în care se realizează reducţiunea liberalităţilor excesive. În alte cuvinte, în privința donațiilor concomitente regula potrivit căreia acestea se reduc toate deodată și proporțional prezintă caracter supletiv și comportă o excepție, respectiv donatorul poate stabili că anumite donații au prioritate și atunci vor fi reduse mai întâi celelelate donații.

Dacă donaţia a fost realizată prin act autentic, data donaţiei se stabileşte cu exactitate. Însă în cazul donaţiilor indirecte, a donaţiilor simulate şi a darului manual, data acestora va fi cea în care au primit dată certă. În ceea ce priveşte data certă a înscrisurilor sub semnătură privată se aplică prevederile art. 278 alin. (1) C. proc. civ. Aşadar, regula reducţiunii donaţiilor va avea în vedere data certă astfel stabilită, aceasta fiind cel mai târziu data morţii donatorului.

În ceea ce priveşte problema reducţiunii liberalităţilor indirecte, s‑a arătat în literatura de specialitate^[6] că, în cazul în care liberalităţile făcute de cel care lasă moştenirea sunt grevate de sarcini, care reprezintă la rândul lor liberalităţi (donaţii sau legate indirecte grefate pe liberalităţi directe), liberalităţile indirecte se vor supune reducţiunii dacă întrunesc următoarele condiţii:

– doar dacă sarcina este prevăzută în favoarea unei terţe persoane (stipulaţie pentru altul);

– dacă există intenţia dispunătorului de a gratifica.

Liberalitatea indirectă va fi supusă reducţiunii în măsura în care şi liberalitatea directă este supusă reducţiunii, ele reducându‑se simultan şi proporţional, dat fiind că acestea au aceeaşi dată. Astfel, dacă de cuius a lăsat un legat în valoare de 6000 de lei, cu o sarcină de 1000 de lei, ce depăşeşte cotitatea disponibilă cu 3000 lei, cele două liberalităţi vor fi reduse proporţional în limitele cotităţii disponibile, astfel că legatarului îi vor reveni 3000 de lei, din care va plăti beneficiarului sarcinii 500 de lei.

În final, menţionăm că în ipoteza în care beneficiarul donaţiei supuse reducţiunii este insolvabil, textul art. 1096 alin. (5) C. civ. arată că se va proceda la reducţiunea donaţiei anterioare. În această ipoteză se procedează în acest fel întrucât beneficiarul donației nu va putea readuce nici în natură și nici prin echivalent valoarea donației, fiind insolvabil iar scopul reducțiunii nu ar putea fi atins, respectiv nu s-ar putea întregi rezerva succesorală. Într-o astfel de ipoteză, așa cum stipulează art. 1096 alin. (5) C. civ., se va proceda la reducțiunea donației anterioare.

3. Concluzii

Prima parte a studiului dedicat reducțiunii liberalităților excesive a prezentat sediul materiei, noțiunea reducțiunii liberalităților excesive, iar în final a identificat categoriile de persoane care pot invoca reducţiunea liberalităţilor excesive, cu particularitățile care intervin. În prezenta parte a studiului am indicat regulile instituite de Codul civil privind reducțiunea liberalităților excesive, cu excepțiile pe care le comportă fiecare dintre ele.

Bibliografie:

1. I. Nicolae, Devoluțiunea legală și testamentară a moștenirii, Ed. Hamangiu, București, 2016

2. G. Boroi, C.A. Anghelescu, I. Nicolae, Fișe de drept civil, Ed. a 6-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2021

3. J. Kocis, P. Vasilescu, Drept civil.Succesiuni, Ed. Hamangiu, București, 2016

4. Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, Ed. Universul Juridic, București, 2003
DOWNLOAD FULL ARTICLE