Protecția consumatorilor cu privire la costul total al creditării și la cesiunea de creanțe (Legea nr. 243/2024)

În M. Of. nr. 807 din 13 august 2024 s-a publicat Legea nr. 243/2024 privind protecţia consumatorilor cu privire la costul total al creditării şi la cesiunea de creanţe.

Redăm, în cele ce urmează, principalele prevederi ale actului normativ.

Art. 1

Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori, instituţiile financiare nebancare care acordă credite potrivit Legii nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, şi entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe, stabilind reguli de protecţie a consumatorilor contra dobânzilor excesive în scopul menţinerii echilibrului contractual şi al asigurării integrităţii pieţei financiar-bancare interne.

Art. 2

În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) consumator – persoana fizică ce acţionează în scopuri care se află în afara activităţii sale comerciale sau profesionale, inclusiv codebitorul şi fideiusorul care nu are calitatea de asociat, acţionar semnificativ, administrator, director sau membru al organelor de conducere la debitorul principal – persoană juridică; sunt asimilaţi fideiusorului şi girantul şi avalistul unei cambii sau al unui bilet la ordin care garantează prin semnătura pe cambie sau pe biletul la ordin o creanţă care intră sub incidenţa dispoziţiilor prezentei legi;

b) cesionarul de creanţe – orice entitate care efectuează un transfer al unei creanţe individuale sau al unui portofoliu de creanţe de la un creditor financiar la un terţ, inclusiv o entitate care desfăşoară activitatea de recuperare de creanţe sau o entitate ce are drept obiect de activitate emiterea de instrumente financiare securitizate în baza unui portofoliu de creanţe, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 288/2010, cu modificările şi completările ulterioare;

c) contract de credit – contractul prin care un creditor acordă, promite sau stipulează posibilitatea de a acorda unui consumator un credit sub formă de amânare la plată, împrumut sau alte facilităţi financiare similare, cu excepţia contractelor pentru prestarea de servicii în mod continuu ori pentru furnizarea de bunuri de acelaşi fel, atunci când consumatorul plăteşte pentru asemenea servicii sau bunuri în rate, pe durata furnizării lor;

d) creanţă litigioasă – o creanţă asupra căreia există un proces sau care face obiectul unei urmăriri silite;

(…)

Art. 3

Calitatea de consumator care acţionează în scopuri personale sau familiale se prezumă şi se analizează în raport cu contractul care intră sub incidenţa prezentei legi, şi nu cu întreaga activitate a debitorului.

Art. 4

Dobânda anuală efectivă, denumită în continuare DAE, la creditele ipotecare pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi cu mai mult de 8 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de Banca Naţională a României pe piaţa financiar-bancară internă.

Art. 5

În cazul creditelor de consum, DAE nu poate depăşi cu mai mult de 27 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de Banca Naţională a României.

Art. 6

(1) Prin excepţie de la prevederile art. 5, în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 1% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului.

(2) Prin excepţie de la prevederile art. 5, în cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 5.001 lei şi 10.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 0,8% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului.

(3) Prin excepţie de la prevederile art. 5, în cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 10.001 lei şi 25.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 0,6% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului.

Art. 7

(1) Dacă nivelul DAE sau, după caz, al costului total al creditării pe zi şi/sau nivelul valorii totale plătibile de către consumator sunt mai ridicate decât plafoanele stabilite la art. 4-6, aceste niveluri vor fi reduse, în mod corespunzător, la cererea consumatorului, fie pe cale amiabilă, fie pe cale judecătorească, fie prin apelarea la o entitate de soluţionare alternativă a litigiilor.

(2) Cererea consumatorului de rezolvare pe cale amiabilă sau prin apelarea la o entitate de soluţionare alternativă a litigiilor poate fi făcută direct sau prin intermediul unei asociaţii de consumatori.

(…)

Art. 9

Constituie practică comercială incorectă şi se sancţionează conform Legii nr. 363/2007, cu modificările şi completările ulterioare:

a) stipularea şi utilizarea de dobânzi excesive sau de clauze privind valoarea totală plătibilă de către consumator care determină depăşirea plafoanelor maximale de costuri prevăzute la art. 4-6 din prezenta lege;

b) stipularea şi utilizarea de dobânzi penalizatoare care depăşesc totalul sumei acordate cu titlu de împrumut sau de credit;

c) stipularea şi utilizarea de dobânzi asupra sumelor care conţin dobânzi sau ascunderea cu rea-credinţă de dobânzi şi anatocisme sub alte denumiri de costuri sau sub stipulaţii destinate reglementării altor aspecte ale raporturilor juridice cu consumatorii;

d) utilizarea de comisioane, speze, prime sau alte accesorii ale creditului, cu intenţia de ascundere a dobânzilor excesive.

Art. 10

(1) În scopul echilibrării prestaţiilor şi al reducerii riscurilor generate de astfel de contracte, prezenta lege este aplicabilă şi contractelor în derulare, respectiv contractelor active la data intrării în vigoare a prezentei legi, aflate în maturitate şi pentru care întârzierile la plată sunt de cel mult 60 de zile.

(2) Aducerea tuturor contractelor aflate în derulare la conformitate cu prevederile prezentei legi se va realiza conform procedurii prevăzute la art. 8.

(3) Pentru contractele aflate în derulare care trebuie aduse la conformitate cu prevederile prezentei legi, plafoanele prevăzute la art. 4 – 6 se vor aplica exclusiv la valoarea principalului rămas de rambursat la data cererii depuse conform prevederilor art. 8.

(…)

Art. 12

(1) În vederea asigurării transparenţei activităţii de cesiune de creanţe, la momentul transferului creanţei individuale ori în cadrul unui portofoliu de creanţe, consumatorul este informat cu privire la cuantumul sumei datorate, fiindu-i prezentate şi documentele justificative, cu respectarea termenelor şi a procedurilor prevăzute de art. 59 şi 60 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2016, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 134/2023, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Se interzice entităţii care desfăşoară activitatea de recuperare a creanţei să perceapă de la debitor o sumă totală care să depăşească cuantumul creanţei, certificat de creditor la momentul încheierii contractului de cesiune, incluzând orice cheltuieli legate de recuperarea creditului, inclusiv cheltuielile cu executarea silită.

(3) Cuantumul creanţei va cuprinde toate costurile, inclusiv dobânda, dobânda penalizatoare, comisioanele, taxele şi orice alt tip de costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu contractul de credit şi care sunt cunoscute de către creditor, calculate la momentul cesionării contractului şi prezentate defalcat, în format scris, consumatorului.

Art. 13

Dispoziţiile prezentei legi intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.