Prof. univ. dr. Florin Streteanu: Sunt cu totul favorabil urmării exemplului colegilor noștri de la București în a renunța la lucrarea de licență

Nicolae Cîrstea: D-le decan Florin Streteanu, o conferință extraordinară la trei ani de la intrarea în vigoare a codurilor penale, o prezență peste așteptări.

Florin Streteanu: Da, a fost și pentru noi o surpriză plăcută numărul de participanți și, în egală măsură, calitatea participanților. Așa cum ați văzut, la fiecare intervenție au fost multe întrebări, nu de puține ori și discuții în contradictoriu, ceea ce nu poate decât să ne bucure. Până la urmă, acesta a fost scopul conferinței – să avem un schimb de păreri, un schimb de idei în urma căruia să plecăm cu toții mai bine pregătiți.

Nicolae Cîrstea: Am remarcat foarte mulți colegi tineri. Cred că media de vârstă a conferinței nu depășește 33-34 de ani. Cu ce ar trebui să plece un tânăr jurist – un tânăr avocat sau magistrat – de la conferința de la Cluj?

Florin Streteanu: În primul rând, cred că cu o deschidere intelectuală; cu multe întrebări – evident, n-au fost atâtea soluții pe câte întrebări s-au pus și cu siguranță pentru fiecare dintre ce prezenți, mai tineri sau mai cu experiență, rămân încă multe teme asupra cărora să reflectăm și să încercăm să găsim cele mai bune soluții. Dar ne bucură și pe noi faptul că au fost foarte mulți tineri. Asta spune mult și despre tinerețea corpului avocaților pentru că, sigur, cea mai mare parte a participanților au fost avocați. Sunt oameni tineri, sunt oameni dinamici, sunt oameni deschiși la nou – și asta nu poate decât să ne bucure.

Nicolae Cîrstea: Avem în mass-media foarte prezentă această reglementare penală, fie că vorbim de noile coduri, fie că vorbim de ordonanțele de urgență, de deciziile de neconstituționalitate. Care ar fi critica ce s-ar putea face reglementării penale? Interpretarea neunitară, oamenii care sunt implicați în aplicarea legii penale?

Florin Streteanu: Sigur, cred că e greu de găsit o cauză pentru ceea ce nu merge bine. E un complex de cauze și ține și de imperfecțiunea unor texte, și de greșita înțelegere a altor texte, și de modul în care sunt aplicate anumite texte. Până la urmă, oricât de bun ar fi un text, dacă nu este aplicat cu bună-credință poate face foarte mult rău. Și cred că am reușit, pe parcursul acestor zile, să revedem câte ceva din fiecare aceste aspecte. Ați văzut, au fost criticate unele texte, au fost criticate unele soluții de practică judiciară, au fost aduse exemple de bune practici în materia jurisprudenței, atât a Curții Constituționale, a instanțelor penale. Nu înseamnă că nu trebuie să ne gândim la îmbunătățirea textelor existente, dar până la intervenția legiuitorului, cred că pentru orice text pe care-l avem trebuie să încercăm să găsim soluții de aplicare rațională, de a evita orice excese în aplicarea unui text și până la urmă să vedem dincolo de litera textului, să încercăm să vedem spiritul reglementării și rațiunea existenței unei norme legale.

Nicolae Cîrstea: Sunteți purtătorul de drapel al Dreptului penal la nivel național de la catedra de Drept penal din Cluj. Din punctul dumneavoastră de vedere care este, totuși, frumusețea materiei penale? Nu prea mai găsim frumusețea în mass-media de astăzi atunci când se referă la materia penală.

Florin Streteanu: Sigur, trebuie să disociem aspectul de spectacol pe care, inevitabil, mass-media îl urmărește și nu este ceva specific României. Peste tot cauzele penale sunt mediatizate, poate cu mai multă prudență decât la noi, dar e clar, mass-media urmărește spectacolul pentru că publicul vrea spectacol. Dar dincolo de asta, Dreptul penal și Procedura penală rămân niște materii tehnice, rămân materii care au o frumusețe intrinsecă și până la urmă cred că frumusețea rezidă tocmai în complexitatea raționamentelor juridice pe care această ramură de Drept le implică și frumusețea construcțiilor juridice care se pot face pornind de la normele acestei ramuri.

Nicolae Cîrstea: Trecând într-o altă arie a activității dumneavoastră, aceea de decan al Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai, aș vrea să vă întreb dacă luați în considerare, la rândul dumneavoastră, renunțarea la lucrarea de licență, la care, iată, colegii noștri de la București – și cred că și din alte părți ale țării – au renunțat.

Florin Streteanu: Dacă este să exprim o opinie personală, aș renunța fără niciun fel de reținere. Urmează în perioada imediat următoare să avem o discuție – am avut o primă discuție la nivelul consiliului facultății, dar nu am tranșat această chestiune –, dar problema depinde și de decizia care se va lua la nivelul universității. Deocamdată nu s-a luat o decizie dacă se merge pe autonomia facultăților, fiecare urmând a stabili structura examenului de licență – probă scrisă și/sau lucrare – sau se va agrea mai degrabă o soluție unitară la nivelul universității. A fost o primă discuție; discuțiile vor continua în perioada următoare. Dar dacă este să exprim un punct de vedere strict personal – da, sunt cu totul favorabil urmării exemplului colegilor noștri de la București în a renunța la lucrarea de licență.

Nicolae Cîrstea: Se face o critică în mediul academic, în rândul celor care urmează să dea concursurile de admitere în profesiile juridice, asupra acestor teste-grilă care sunt omniprezente la examenele atât din facultate, de finalizare a studiilor, dar și de admitere în profesii. Care este critica pe care ați face-o dumneavoastră personal acestui tip de examen?

Florin Streteanu: Nu mi se pare o modalitate adecvată. Și o spun asta în condițiile în care și la mine, cel puțin la examenul de Penal general din anul II, o parte a examenului presupune un test-grilă. Dar față de numărul de candidați – și aici discutăm atât de numărul de studenți din facultate la examen, dar mai ales raportându-ne la numărul de candidați la concursurile de admitere în profesiile juridice –, e foarte greu de imaginat altceva. Care este critica? În mod cert, și oricum ar fi concepute aceste grile, ele favorizează în esență memorarea și mai puțin verificarea modului în care candidatul poate să dezvolte un raționament juridic complex; nu verifică sub nicio formă abilitățile de exprimare ale candidatului. Or, până la urmă, pentru un jurist – indiferent că e în postura de avocat, de judecător, de procuror – aceste lucruri sunt fundamentale. Dar cred că, până la urmă, e un rău necesar. Nu văd cum altfel s-ar putea, la un 3.000-5.000 de candidați, un examen de tip redacțional sau un interviu nu ar fi fezabil. Din păcate probabil că este singura modalitate, cu toate neajunsurile pe care i le recunoaștem.

Nicolae Cîrstea: Dacă am fi la un curs vocațional sau la o ultimă întâlnire pe care ați avea-o cu studenții dumneavoastră, ce le-ați recomanda pentru viitorul lor profesional? Care ar fi calitățile pe care ar trebui să le aibă pentru a accesa profesia de avocat? De ce către magistratură? Și ce ar trebui să caute ei în interiorul lor, ca și abilități, pentru a putea profesa în magistratură?

Florin Streteanu: În general, le spun studenților la ceremonia de absolvire să nu uite că lucrează cu oameni și pentru oameni. Până la urmă, este foarte important să țină minte că în spatele fiecărui dosar se află persoane; uneori se află drame personale. Și chiar dacă poate sub imperiul rutinei am fi tentați la un moment dat să vedem doar grămada de dosare pe care o avem în față, trebuie să nu uităm că în fiecare acest dosar se află destine, se află oameni cu problemele lor. Și dacă reușim să ținem cont de asta, cred că reușim să facem ceea ce trebuie să facem într-o cauză penală.

Nicolae Cîrstea: Sunt în fața dumneavoastră uneori și foști studenți care dezamăgesc, dar și studenți care vă fac mândru că le-ați fost profesor?

Florin Streteanu: Nu mi s-a întâmplat des să pot să spun că am fost dezamăgit de prestația unui fost student. E adevărat, eu neprofesând ca avocat vin mai puțin în contact și cu ceilalți avocați, și cu judecătorii, și cu procurorii. Dar cu certitudine pot să spun că am în permanență exemple de studenți cărora sunt mândru că le-am fost profesor.

Nicolae Cîrstea: Se trec greu examenele de la Cluj, din câte am aflat, și probabil că exigența este binecunoscută.

Florin Streteanu: Da, e greu să termini Dreptul la Cluj – probabil și în alte centre. Este un lucru firesc, dacă am deschis și încercăm să ținem cât putem deschis accesul în facultate, e normal să facem o selecție pe parcurs. Nu cred că ceea ce se întâmpla în vremea studenției mele – eu când am dat admiterea am avut 65 de locuri la admitere; eram ceva mai mulți că aveam și câțiva colegi străini. Dar acum începem cu 500-550; undeva trebuie făcută o selecție. Și eu cred că e mai bine ca această selecție să o facem în cadrul facultății, decât prin examenul de admitere.

Nicolae Cîrstea: Întorcându-ne la conferință, d-le decan, d-le profesor Streteanu, felicitări încă o dată, facultatea de Drept, iată, a fost un contributor principal la succesul acestei conferințe și sper să ne revedem curând și la alte evenimente în care facultatea este implicată.

Florin Streteanu: Mulțumim mult. Da, este un semestru bogat în conferințe la Cluj – este singura conferință de Penal, dar mai urmează conferința de Drept comercial, pe care o organizăm în parteneriat cu colegii de la Facultatea de Drept din Timișoara, iar în acest an urmează să fie la Cluj. Suntem în discuții cu departamentul juridic al Băncii Naționale a României pentru organizarea unei conferințe de Drept bancar la Cluj, probabil undeva în luna iunie. Tot în iunie vom avea o nouă ediție a conferinței internaționale consacrate criminalității informatice, coordonată de colega mea d-na profesor Vasiu, și care este deja la a șasea ediție, este cel mai important eveniment de profil din țară de câțiva ani încoace. Așa încât va fi o perioadă bogată în conferințe până la sfârșitul acestui semestru.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc.

Florin Streteanu: Mulțumesc și eu.