Procedura sancționării disciplinare a magistraților. I. Etapa verificărilor prealabile

Cu privire la calitatea procesuală pasivă a inspectorului judiciar care a emis rezoluția, apreciem că nici acesta nu poate sta în judecată în nume propriu, deoarece efectuarea verificărilor prealabile constituie una din atribuțiile de serviciu ale inspectorului judiciar, el acționând în numele Inspecției Judiciare și nicidecum în nume propriu.

Totuși, trebuie să precizăm faptul că Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ a prevăzut o derogare de la acest principiu. Astfel, potrivit art. 16 din această lege, „cererile în justiție prevăzute de prezenta lege pot fi formulate și personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. În cazul în care acțiunea se admite, persoana respectivă poate fi obligată la plata despăgubirilor, solidar cu autoritatea publică pârâtă”.

Așadar, numai în situația în care reclamantul solicită, alături de anularea rezoluției și plata unor despăgubiri, inspectorul judiciar care a emis rezoluția sau directorul direcției, respectiv inspectorul-șef care au verificat şi avizat rezoluția, au calitate procesuală în cauză.

Cu privire la ultima întrebare, și anume, dacă magistratul care a făcut obiectul verificărilor poate ataca rezoluția de clasare sau poate fi introdus ca parte în proces, apreciem că și în acest caz răspunsul nu poate fi decât negativ.

Fiind vorba despre o rezoluție de clasare a sesizării petentului, prin care acesta a invocat comiterea unor eventuale abateri disciplinare, în mod firesc, magistratul cercetat nu are interes să o atace, deoarece această rezoluție îi este favorabilă, astfel că el nu are calitate procesuală activă tocmai pentru lipsa interesului, care constituie o condiție generală de exercitare a acțiunii civile.

Bineînțeles că, în condițiile în care magistratul cercetat apreciază că i s-au încălcat anumite drepturi nepatrimoniale are la îndemână mijloacele de apărare prevăzute de art. 253 și art. 255 C. civ.

În privința calității procesuale pasive a magistratului care a făcut obiectul verificărilor apreciem că acesta nu are o astfel de calitate deoarece procesul se poartă între petent, în calitate de reclamant și Inspecția Judiciară, în calitate de emitent al rezoluției de clasare, în acest caz fiind exclusă chiar aplicarea art. 16 din Legea nr. 554/2004.

B. Începerea cercetării disciplinare se dispune tot prin rezoluție, care trebuie să cuprindă următoarele menţiuni:

– data şi modalitatea sesizării;
– aspectele sesizate;
– conţinutul verificărilor prealabile efectuate;
– data finalizării verificărilor prealabile;
– situaţia de fapt reţinută;
– fundamentarea soluţiei de începere a cercetării disciplinare, raportat la aspectele sesizate;
– rezultatul verificărilor;
– dispoziţiile legale aplicabile în speţă.

Rezoluţia de începere a cercetării disciplinare se întocmeşte în termen de cel mult 7 zile de la finalizarea verificărilor prealabile.

Art. 19 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară nu prevede faptul că rezoluția de începere a cercetării disciplinare este supusă verificării şi avizării de către directorul direcţiei de inspecţie judiciară corespunzătoare şi inspectorul-şef, însă, având în vedere caracterul administrativ al procedurii apreciem că se aplică prin analogie dispozițiile art. 18 alin. 3 din acest act normativ, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 69 alin. 1 lit. j) din Legea nr. 317/2004, inspectorul-șef îndeplinește orice alte atribuţii prevăzute de lege, iar conform art. 69 alin. 4 lit. b) din aceeași lege, inspectorul-șef adjunct ajută inspectorul-şef în activitatea de verificare şi avizare a actelor şi rezoluţiilor întocmite de către inspectorii judiciari. Dispoziții asemănătoare sunt cuprinse și în art. 7 alin. 2 și art. 8 alin. 1 lit. b) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare.

Prin urmare, legea prevede în mod implicit că toate actele, inclusiv rezoluțiile întocmite de către inspectorii judiciari, sunt verificate și avizate de către inspectorul-şef.

Legea nr. 317/2004 nu cuprinde nicio derogare de la acest principiu, astfel că, în opinia noastră, și rezoluţia de începere a cercetării disciplinare trebuie supusă avizării de către inspectorul-şef.

În privința verificării rezoluțiilor de către directorii de direcție, textul de lege este neechivoc, art. 17 alin. 1 lit. g), respectiv art. 22 alin. 1 lit. g) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare prevăd în mod expres că aceștia verifică şi avizează lucrările efectuate de inspectorii judiciari din cadrul direcţiei.

În opinia noastră, nu poate fi reținut faptul că prin art. 19 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, legiuitorul a instituit o excepție de la principiul verificării şi avizării de către directorul direcţiei de inspecţie judiciară corespunzătoare şi inspectorul-şef, deoarece, având în vedere principiul ierarhiei actelor juridice, printr-un act juridic de nivel inferior nu se poate deroga de la dispozițiile unui act juridic de nivel superior, respectiv de la o lege, întrucât actele normative date în executarea legilor se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă.

De asemenea, apreciem că nu există nicio rațiune din punct de vedere juridic pentru care rezoluţia de clasare a sesizării, care nu produce niciun fel de efecte de natură disciplinară cu privire la magistratul cercetat, să fie supusă verificării şi avizării de către directorul direcţiei de inspecţie judiciară corespunzătoare şi inspectorul-şef, iar rezoluția prin care se dispune începerea cercetării disciplinare, care produce efecte juridice cu privire la magistratul cercetat, să nu urmeze un asemenea regim juridic.

Cu toate că 19 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară nu prevede faptul că rezoluția de începere a cercetării disciplinare este semnată de inspectorii judiciari, din interpretarea sistematică a acestui text de lege rezultă în mod neechivoc că rezoluția se semnează, deoarece, potrivit textului „… inspectorii judiciari dispun …”, ceea ce înseamnă că aceasta trebuie însușită de către cel care o întocmește, iar acest lucru se poate realiza doar prin semnarea acesteia.

2.5.2. Finalizarea verificărilor prealabile în cazul în care ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt titulari ai acţiunii disciplinare

Modalitatea în care se desfășoară finalizarea verificărilor prealabile în acest caz este reglementată de art. 45 alin. 4 lit. a), alin. 5, alin. 6 lit. a) și alin. 7 din Legea nr. 317/2004 și de art. 20-23 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară.

Conform acestor texte de lege, dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorii judiciari întocmesc o propunere de clasare, iar în cazul în care se constată că există indicii cu privire la săvârşirea unor abateri disciplinare, inspectorii judiciari întocmesc o propunere de începere a cercetării disciplinare.

A. Propunerea de clasare

Propunerea de clasare se formulează printr-o rezoluție, care trebuie să cuprindă următoarele date:

– data şi modalitatea de sesizare;
– aspectele sesizate;
– conţinutul verificărilor prealabile efectuate;
– data finalizării verificărilor prealabile;
– situaţia de fapt reţinută;
– argumentarea soluţiei, raportat la aspectele sesizate şi la rezultatul verificărilor;
– dispoziţiile legale aplicabile în speţă.

Rezoluţia cu propunere de clasare se întocmeşte în termen de cel mult 10 zile de la finalizarea verificărilor prealabile și se comunică titularilor acţiunii disciplinare, prin adresă semnată de inspectorul-şef.

Legiuitorul nu a prevăzut faptul că rezoluţia cu propunere de clasare este supusă verificării şi avizării de către directorul direcţiei de inspecţie judiciară corespunzătoare şi inspectorul-şef, însă pentru considerentele expuse mai sus la pct. 2.5.1., această rezoluție trebuie verificată și avizată de către directorul direcţiei de inspecţie judiciară corespunzătoare şi inspectorul-şef.

De asemenea, și în acest caz legiuitorul nu a prevăzut că rezoluţia cu propunere de clasare trebuie semnată de inspectorii judiciari, însă art. 45 alin. 4 lit. a) din Legea nr. 317/2004 prevede că inspectorul judiciar transmite rezoluția titularilor acțiunii disciplinare, astfel că pentru a putea transmite rezoluția este absolut necesar ca ea să fie semnată, deoarece semnătura face dovada că redactarea îi aparține sau că este de acord cu ea.

Primind propunerea de clasare ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu dispozițiile art. 45 alin. 5 din Legea nr. 317/2004, poate să dispună una din următoarele soluții:

– clasarea lucrării şi comunicarea rezultatului persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare;
– să solicite motivat completarea verificărilor prealabile, atunci când apreciază că acestea nu sunt complete;
– începerea cercetării disciplinare prealabile.

În situația în care titularul acțiunii disciplinare dispune motivat completarea verificărilor prealabile, acestea se efectuează în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării solicitării la Inspecţia Judiciară.

Completarea verificărilor se face, de regulă, de către aceiași inspectorii judiciari care au întocmit rezoluţia.

După finalizarea completării verificărilor prealabile inspectorii judiciari sunt obligați să încheie un nou proces-verbal, prin care se constată finalizarea acestora.

Dacă în urma completării verificărilor prealabile dispuse de către titularii acțiunii disciplinare se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorii judiciari întocmesc o nouă rezoluţie cu propunere de clasare.

Această rezoluție cuprinde pe lângă datele prevăzute de art. 18 alin. (2) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară și următoarele menţiuni:

– data finalizării completării verificărilor prealabile;
– aspectele noi rezultate din completarea verificărilor;
– fundamentarea propunerii de clasare prin raportare şi la aceste aspecte.

Deși textul de lege nu prevede în mod expres, din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale care reglementează această materie, noua rezoluție se comunică titularilor acțiunii disciplinare în condițiile arătate mai sus, respectiv semnată de inspectorii judiciari, verificată de către directorul direcţiei de inspecţie judiciară corespunzătoare şi avizată de inspectorul-şef.

Întrebarea care se poate ridica în practica disciplinară este următoarea: Titularul acțiunii disciplinare poate solicita din nou completarea verificărilor prealabile în cazul în care apreciază că acestea nu sunt complete?

Răspunsul la această întrebare nu poate fi decât negativ, întrucât art. 48 alin. 1 teza a doua din Legea nr. 317/2004, prevede în mod expres că titularul acţiunii disciplinare poate solicita o singură dată Inspecţiei Judiciare completarea acesteia, dacă apreciază că cercetarea este incompletă.

În situația în care se constată existenţa indiciilor privind săvârşirea unor abateri disciplinare în urma completării verificărilor, inspectorii judiciari întocmesc o rezoluţie cu propunere de începere a cercetării disciplinare.

Această rezoluție trebuie să cuprindă următoarele menţiuni:

– data şi modalitatea sesizării;
– aspectele sesizate;
– conţinutul verificărilor prealabile efectuate;
– data finalizării verificărilor prealabile;
– data finalizării completării verificărilor prealabile;
– situaţia de fapt reţinută;
– aspectele noi rezultate din completarea verificărilor;
– fundamentarea soluţiei de începere a cercetării disciplinare, raportat la aspectele sesizate;
– rezultatul verificărilor;
– dispoziţiile legale aplicabile în speţă.

B. Propunerea de începere a cercetării disciplinare

Propunerea de începere a cercetării disciplinare se formulează printr-o rezoluție, care trebuie să cuprindă următoarele menţiuni:

– data şi modalitatea sesizării;
– aspectele sesizate;
– conţinutul verificărilor prealabile efectuate;
– data finalizării verificărilor prealabile;
– situaţia de fapt reţinută;
– fundamentarea soluţiei de începere a cercetării disciplinare, raportat la aspectele sesizate;
– rezultatul verificărilor;
– dispoziţiile legale aplicabile în speţă.

Chiar dacă art. 23 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară nu prevede în mod expres, pentru considerentele arătate mai sus, această rezoluție trebuie semnată de inspectorii judiciari, verificată de către directorul direcţiei de inspecţie judiciară corespunzătoare şi avizată de inspectorul-şef, după care se transmite autorului sesizării, în termen de 7 zile de la finalizarea verificării prealabile, prin adresă semnată de inspectorul-şef.

După primirea propunerii de începere a cercetării disciplinare, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate dispune începerea cercetării disciplinare prealabile, dar, totodată, poate dispune și clasarea lucrării sau completarea verificărilor prealabile, în conformitate cu dispozițiile art. 45 alin. 5 din Legea nr. 317/2004.

Legiuitorul reglementează și o altă situație care poate fi întâlnită cu prilejul efectuării verificărilor prealabile de către inspectorii judiciari. Potrivit art. 16 alin. 1 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, „dacă în urma verificărilor prealabile efectuate se constată disfuncţionalităţi în activitatea instanţelor sau parchetelor ori elemente de practică neunitară, inspectorii judiciari întocmesc, alături de rezoluţia de clasare sau propunere de clasare, o notă în care sunt evidenţiate aspectele constatate şi propunerile formulate”.

Așadar, inspectorul judiciar este obligat prin lege să întocmească o notă în cazul în care constată disfuncţionalităţi în activitatea instanţelor sau parchetelor ori elemente de practică neunitară, formulând totodată și propuneri adecvate în sensul remedierii deficiențelor constatate.

În situația în care aspectele semnalate sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, nota se înaintează secţiei corespunzătoare sau Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, după ce în prealabil este avizată de inspectorul-şef.

Dacă aspectele semnalate sunt de competenţa altor instituții (Inspecția Judiciară, instanța la care s-au efectuat verificările, instanța ierarhic superioară etc.), nota se transmite conducerii acestor instituții.