Procedura sancționării disciplinare a magistraților. I. Etapa verificărilor prealabile

În practica disciplinară se poate ridica următoarea întrebare: Ce se întâmplă în cazul în care nu este respectat termenul de 45 de zile, respectiv 90 de zile pentru efectuarea verificărilor prealabile?

Nici Legea nr. 317/2004 și nici Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare sau Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară nu prevăd care este sancțiunea aplicabilă în aceste cazuri, astfel că trebuie să ne raportăm la dispozițiile Codului de procedură civilă, care reprezintă dreptul comun în procedura sancționării disciplinare.

Față de formularea textului „Verificările se efectuează în termen de cel mult 45 de zile (…) Inspectorul-şef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării prealabile, cu cel mult 45 de zile (…)”, rezultă ca aceste termene au un caracter imperativ, nerespectarea lor atrăgând nulitatea rezoluției prin care se dispune începerea cercetării disciplinare.

Trebuie precizat faptul că, în cadrul desemnării inspectorilor judiciari, la dosarul repartizat inspectorului judiciar se ataşează fişa de repartizare care cuprinde următoarele menţiuni:

– data înregistrării la Inspecţia Judiciară;
– data repartizării;
– inspectorul judiciar desemnat sau echipa de inspectori judiciari desemnată;
– termenul de soluţionare;
– obiectul lucrării;
– gradul de complexitate;
– titularul sesizării;
– indicele statistic;
– situaţiile de incompatibilitate sau motivele de redistribuire a dosarului.

De asemenea, pe coperta dosarului se menţionează numărul de înregistrare în Registrul general de evidenţă a lucrărilor Inspecţiei Judiciare, numărul de înregistrare din Registrul general de evidenţă a lucrărilor Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători/Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori cu menţiunea indicativelor „IJ” şi „DIJ” sau „DIP”, numele petentului, titularul sesizării, curtea de apel/parchetul de pe lângă curtea de apel în raza căreia se află instanţa/parchetul unde îşi desfăşoară activitatea magistratul reclamat, indicele statistic, numele inspectorului judiciar sau echipa desemnată şi data întocmirii rezoluţiei/raportului (art. 50 și 51 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare).

Totodată, în situația în care cu prilejul efectuării unor verificări prealabile inspectorul judiciar se sesizează din oficiu, dosarul nou-format se soluţionează de către același inspector care a dispus sesizarea, tocmai pentru respectarea principiului continuităţii, care este aplicabil și în cazul sancționării disciplinare a magistraților.

2.3. Conexarea sesizărilor

În cazul răspunderii disciplinare a magistraților, atât Legea nr. 317/2004, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare cât și Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară reglementează instituția conexării

Prin conexare se înțelege unirea a două sau mai multe pricini, legate între ele prin interesul general al bunei administrări a justiției în fața aceleași instanțe, pentru a fi soluționate împreună^[23].

În sensul analizat de noi, prin conexarea sesizărilor se înțelege reunirea acestora în fața primului inspector judiciar învestit.

Potrivit art. 45 alin. 8 din Legea nr. 317/2004, în situaţia în care mai multe sesizări privesc aceeaşi faptă şi aceeaşi persoană, sesizările se conexează.

Dispoziții asemănătoare sunt prevăzute și în art. 48 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare.

Prin urmare, potrivit acestor texte de lege, condițiile care trebuie îndeplinite pentru a se dispune conexarea sesizărilor sunt următoarele:

– existența mai multor sesizări. Nu are nicio relevanță, sub aspectul analizat, dacă sesizările provin de la persoane fizice sau persoane juridice, după cum nu prezintă relevanță nici dacă sesizările sunt formulate de titularii acțiunii disciplinare. Condiția impusă de legiuitor este aceea a existenței mai multor sesizări de la persoane diferite, indiferent de calitatea acestora.

În cazul în care sesizările sunt făcute de aceeași persoană și vizează aceeaşi faptă ele nu se conexează, ci se depun la sesizarea inițială, fiind apreciate ca lămuriri și completări a primei sesizări.

În cazul în care sesizările aceleași persoane au fost înregistrate separat, ele se conexează.

– sesizările să privească aceeaşi faptă. Această condiție presupune ca sesizările să privească fapte identice ori fapte care sunt în mod substanţial aceleaşi.

Legiuitorul nu prevede condiția ca toate sesizările să coincidă întru totul, ci doar ca aceste să vizeze aceeași faptă.

În situația în care nu este vorba despre aceeași faptă sau una dintre sesizări cuprinde și alte elemente decât sesizarea inițială, conexarea nu este recomandată, întrucât verificările prealabile trebuie să vizeze toate aspectele semnalate, iar dacă în prima sesizare verificările prealabile ar fi încheiate, s-ar putea pune în discuție soluționare în termen a acesteia.

În practica disciplinară s-a dispus conexarea sesizărilor pentru următoarele fapte: existenţa unei sesizări identice sau aproape identice care formează obiectul altui dosar aflat pe rolul Inspecției Judiciare; existenţa unei alte sesizări care vizează unele aspecte asemănătoare sesizării din oficiu etc.

– sesizările să privească aceeaşi persoană. Numai în situația în care toate sesizările se referă la aceiași judecători sau procurori se poate dispune conexarea și nicidecum în situația în care sesizările vizează persoane diferite.

Pentru a se putea dispune conexarea sesizărilor toate aceste trei condiții trebuiesc îndeplinite în mod cumulativ.

Conexarea se solicită de către inspectorii judiciari învestiţi cu soluţionarea sesizărilor ulterioare, printr-un referat.

Soluționarea cererii de conexare este de competența directorului direcției corespunzătoare, care avizează referatul întocmit de inspectorul judiciar în acest sens.

După avizarea referatului, sesizările se conexează la prima lucrare înregistrată la Inspecţia Judiciară.

În conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 7 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, „procedura de soluţionare a lucrărilor conexate este aceea corespunzătoare primei sesizări înregistrate la Inspecţia Judiciară, indiferent de titularul acţiunii disciplinare”.

2.4. Desfăşurarea verificărilor prealabile

Desfăşurarea verificărilor prealabile este reglementată în detaliu de dispozițiile art. 12-14 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară și cuprinde toate activitățile care pot fi desfășurate de către inspectorii judiciari în această fază a procedurii sancționării disciplinare.

Prin urmare, după primirea dosarului inspectorul judiciar poate solicita instanţelor, parchetelor sau oricăror persoane fizice sau juridice relaţiile necesare soluţionării lucrării.

Solicitarea relațiilor se face printr-o adresă semnată de către inspectorul judiciar.

În acest context, trebuie să precizăm faptul că potrivit art. 73 alin. 4 din Legea nr. 317/2004, „inspectorii judiciari pot solicita, în condiţiile legii, inclusiv conducătorilor instanţelor sau parchetelor, orice informaţii, date, documente sau pot face orice verificări pe care le consideră necesare în vederea efectuării cercetării disciplinare ori a exercitării celorlalte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente”.

Așadar, legea permite inspectorului judiciar solicitarea relațiilor necesare în vederea efectuării verificărilor prealabile de la orice persoană fizică sau juridică, însă, în cazul solicitărilor adresate instanţelor sau parchetelor, verificările efectuate de conducerea acestor instituții în vederea comunicării relaţiilor solicitate se derulează cu respectarea principiilor independenţei judecătorilor şi procurorilor, a supunerii lor numai legii, precum şi a autorității de lucru judecat, în conformitate cu dispoziţiile art. 46 alin. 2, art. 64 alin. 2 şi art. 67 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară reglementează și modul în care se transmit relațiile solicitate conducerilor instanţelor sau parchetelor. Astfel, potrivit art. 12 alin. 3, „rezultatul verificărilor şi înscrisurile solicitate de inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari, precum şi înscrisurile considerate relevante de către conducerea instanţei sau parchetului se transmit direct Inspecţiei Judiciare, prin curier, fax ori prin poşta specială, precum şi prin poşta electronică, pe adresa de e-mail a inspectorului judiciar semnatar al adresei, situaţie în care documentele se scanează”.

În cazul solicitării de relații altor persoane fizice sau juridice, relațiile pot fi comunicate prin orice mod, neexistând dispoziții speciale în acest sens.

Pe lângă relațiile solicitate conducătorilor instanţelor sau parchetelor, în conformitate cu dispozițiile art. 12 alin. 4 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, inspectorii judiciari pot utiliza următoarele surse de documentare:

a) informaţii din baza de date din sistemul informatic ECRIS al instanţelor sau parchetelor;
b) date şi informaţii din evidenţele Inspecţiei Judiciare sau ale Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv actele de control anterioare, lucrările efectuate pentru soluţionarea unor sesizări ce au legătură cu cele supuse verificărilor;
c) acte, relaţii de la alte instituţii sau autorităţi, precum şi de la orice alte persoane fizice sau juridice;
d) orice alte date, informaţii sau relaţii pe care le consideră necesare pentru soluţionarea sesizării.

Prin urmare, se poate observa că legea prevede posibilitatea folosirii de către inspectorii judiciari a oricăror date, informații sau relaţii care ar conduce la soluționarea justă a unei sesizări îndreptate împotriva unui magistrat.

Totodată, legiuitorul prevede posibilitatea efectuării unor verificări directe la instanțe sau parchete, în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la aspectele sesizate. Astfel de verificări sunt utile, spre exemplu, atunci când un judecător reclamă activitatea necorespunzătoare a președintelui de instanță sau atunci când sunt sesizate nereguli privind conducerea ședinței de judecată.

În aceste cazuri, inspectorii judiciari, de regulă, anunţă, în prealabil, conducerea instanţei sau parchetului cu privire la data prezentării şi obiectul verificărilor.

De asemenea, legiuitorul oferă posibilitatea efectuării și unor verificări inopinate. Într-o astfel de situație comunicarea prezenţei inspectorilor judiciari la sediul instanţei sau al parchetului şi a obiectului verificărilor se realizează numai după finalizarea acestora, tocmai pentru a se efectua o verificare mult mai bună a veridicității aspectelor vizate de sesizare.

Potrivit art. 14 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, „în cadrul verificărilor prealabile, inspectorii judiciari pot desfăşura următoarele activităţi:

a) accesarea bazei de date a sistemului informatic ECRIS al instanţei sau parchetului;
b) examinarea registrelor, mapelor de hotărâri şi a altor evidenţe ale instanţei sau parchetului unde îşi desfăşoară activitatea judecătorul sau procurorul verificat;
c) examinarea lucrărilor care au legătură cu aspectele sesizate;
d) solicitarea copiilor de pe documentele apreciate ca fiind relevante pentru soluţionarea lucrării;
e) solicitarea relaţiilor sau actelor pe care le consideră necesare de la alte autorităţi şi instituţii, precum şi de la persoane fizice sau juridice care au cunoştinţă despre aspectele sesizate;
f) solicitarea unui punct de vedere judecătorului, procurorului sau magistratului asistent a cărui activitate este vizată sau de la ceilalţi judecători, procurori, magistraţi asistenţi şi de la personalul instanţei sau parchetului, cu acordul acestora; în situaţia în care persoana de la care se solicită un punct de vedere nu este de acord să poarte discuţii cu inspectorii judiciari sau să îşi exprime în scris poziţia, se încheie un proces-verbal în care se consemnează această împrejurare;
g) orice alte activităţi sau verificări necesare lămuririi aspectelor sesizate”.

Așadar, activitățile desfășurate de către inspectorii judiciari în cadrul verificărilor prealabile nu sunt expres și limitativ prevăzute de lege, aceștia putând desfășura orice activitate pe care o consideră necesară pentru a lămurii pe deplin aspectele sesizate.

De regulă, verificările prealabile efectuate de inspectorii judiciari sunt limitate la aspectele semnalate. Totuși, în cazul în care se constată cu acest prilej alte încălcări ale normelor legale sau regulamentare, inspectorii judiciari se pot sesiza din oficiu, întocmind în acest sens un proces-verbal, care va trebui avizat de şeful direcţiei corespunzătoare şi de inspectorul-şef.

2.5. Finalizarea verificărilor prealabile

Potrivit art. 15 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, finalizarea verificărilor prealabile se constată printr-un proces-verbal întocmit de către inspectorii judiciari care au efectuat verificările.

Așadar, inspectorul judiciar este obligat ca după finalizarea verificărilor prealabile să încheie un proces-verbal în care să constate încheierea acestora.

Prin acest procedeu se pune capăt primei etape obligatorii privind procedura sancționării disciplinare a unui magistrat.

Textul de lege nu reglementează locul încheierii procesului-verbal de finalizare a verificărilor prealabile, astfel că el poate fi încheiat în orice loc: la sediul Inspecției Judiciare, la sediul instanței unde se efectuează verificările etc.

Încheierea unui astfel de proces-verbal este foarte importantă în cadrul procedurii disciplinare, întrucât în funcție de data întocmirii acestui act se pot verifica următoarele aspecte:

– respectarea termenului de 45 de zile, respectiv de 90 de zile pentru efectuarea verificărilor prealabile;
– respectarea termenului de 10 zile pentru întocmirea rezoluției de clasare sau a rezoluției cu propunere de clasare;
– respectarea termenului de 7 zile pentru întocmirea rezoluției de începere a cercetării disciplinare sau a rezoluției cu propunere de începere a cercetării disciplinare.

Nerespectarea acestor termene de către inspectorul judiciar poate conduce la nulitatea actelor întocmite cu depășirea lor, în condițiile prevăzute de art. 174-179 C. pr. civ.

În situaţia în care Inspecţia Judiciară este sesizată cu aspecte care au făcut obiectul unor verificări anterioare pentru care s-a formulat răspuns sau s-a dispus clasarea, respingerea sesizării, cercetarea disciplinară sau exercitarea acţiunii disciplinare, art. 17 alin. 1 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, prevede în mod expres că noua sesizare primeşte acelaşi număr de înregistrare cu cel al sesizării anterioare, astfel că, în evidențele Inspecției Judiciare ea este înregistrată ca „revenire”.