Procedura sancționării disciplinare a magistraților. I. Etapa verificărilor prealabile

Așadar, dacă sesizarea este semnată personal de petent sau s-a utilizat semnătura electronică, aceasta îndeplinește condițiile de validitate cerute de lege.

Lipsa semnăturii, indiferent de natura acesteia, creează o stare de incertitudine cu privire la manifestarea de voință a celui care formulează sesizarea adresată Inspecției Judiciare și prin urmare nu poate fi primită.

Toate condițiile prezentate mai sus trebuie îndeplinite în mod cumulativ, astfel că lipsa oricăreia dintre acestea conduce la clasarea sesizării.

În principiu, clasarea sesizării se dispune de către inspectorul-șef, însă din interpretarea sistematică a art. 45 alin. 4 lit. b) din Legea nr. 317/2004, rezultă că și inspectorul judiciar poate dispune clasarea pentru lipsa condițiilor generale a sesizării.

Totuși, în cazul clasării sesizării pentru lipsa condițiilor generale, potrivit art. 10 alin. 4 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, „prin adresa de comunicare către petent a rezoluţiei de clasare se precizează posibilitatea de a formula o nouă sesizare, cu îndeplinirea condiţiilor legale”.

Prin urmare, clasarea sesizării pentru lipsa condițiilor generale nu are un caracter definitiv, petentul, oricând, putând adresa Inspecției Judiciare o nouă sesizare cu îndeplinirea condițiilor sus-menționate.

În cazul sesizării Inspecției Judiciare de către titularii acțiunii disciplinare, legiuitorul face o mențiune extrem de importantă.

Astfel, conform art.10 alin. 2 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, „petiţiile înaintate Inspecţiei Judiciare de către ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fără menţionarea expresă a exercitării atribuţiilor de titular al acţiunii disciplinare, prevăzute de art. 45 alin. 1 din Legea nr. 317/2004, republicată, se înregistrează şi se soluţionează conform procedurii prevăzute pentru cazurile în care Inspecţia Judiciară este sesizată din oficiu sau de o persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii”.

Așadar, în situația în care titularii acțiunii disciplinare sesizează Inspecția Judiciară, însă în cuprinsul sesizării nu menționează în mod expres că sesizarea este făcută în calitate de titular a acțiunii disciplinare, aceasta va fi înregistrată și soluționată în mod obișnuit, ca în cazurile în care sesizarea este formulată de orice persoană interesată, de Consiliul Superior al Magistraturii sau din oficiu, procedura specială în acest caz nefiind aplicabilă.

Dacă sesizările adresate Inspecției Judiciare cuprind aspecte care excedează atribuţiilor sau competenţei acesteia, în conformitate cu art. 10 alin. 5 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară ele se înaintează instituţiilor competente, prin adresă semnată de inspectorul-şef, iar măsura se comunică persoanei care a formulat sesizarea.

2.2. Desemnarea inspectorilor judiciari

Principiul repartizării aleatorie a cauzelor în cadrul instanțelor judecătorești a fost introdus în legislația noastră prin Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Legea nr. 24/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii^[17] a introdus acest principiu și în cazul repartizării lucrărilor Inspecției Judiciare. Astfel, conform art. 73 alin. 1 din Legea nr. 317/2004, „modul de repartizare a sesizărilor şi a dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face în sistem computerizat sau în alt mod care asigură repartizarea aleatorie a dosarelor”.

În jurisprudență^[18], s-a reținut că repartizarea cauzelor în mod aleatoriu este o normă de organizare judiciară cu rang de principiu, instituită prin art. 11 și art. 53 din Legea nr. 304/2004, cu scopul de a conferi o garanție în plus independenței funcționale a judecătorului și imparțialității actului de justiție, principala modalitate de repartizare aleatorie fiind cea informatică.

Relativ recent, Inspecția Judiciară a efectuat un control cu privire la respectarea dispoziţiilor legale referitoare la primirea şi repartizarea aleatorie a actelor de sesizare a instanţelor judecătoreşti^[19]. Prin Hotărârea nr. 53 din 28.01.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii^[20] s-a aprobat conţinutului raportului, cu următoarele măsuri:

– asocierea de către toate instanţele a parametrilor de repartizare pentru fiecare obiect, indiferent de materie, şi introducerea acestora în aplicaţia informatică, în vederea generării lor automate;
– dispunerea de către conducerile instanţelor a unor măsuri corespunzătoare în vederea întocmirii planificărilor şedinţelor de judecată astfel încât, în situaţia actelor de sesizare care nu au caracter urgent, în procesul de repartizare să fie incluse cât mai multe complete dintre cele care funcţionează la instanţă în materia vizată de actul de sesizare;
– luarea de către conducerile instanţelor a măsurilor necesare în vederea respectării dispoziţiilor art. 95 alin. 9 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, în sensul întocmirii unor procese verbale (pe suport de hârtie sau în sistemul informatic), care să descrie într-o manieră explicită motivele ce au determinat orice intervenţie în sistemul informatic la repartizarea aleatorie sau în legătură cu aceasta;
– luarea măsurilor necesare de către persoanele şi organele cu atribuţii de conducere de la toate instanţele, în vederea unificării practicilor administrative în ceea ce priveşte: reînregistrarea dosarelor transpuse de la o secţie la alta sau a dosarelor casate cu trimitere spre rejudecare, cu respectarea regulii păstrării numărului unic de dosar; evidenţierea ordinii înregistrării actelor şi a modalităţii de repartizare a dosarelor (printr-o singură operaţiune sau dosar cu dosar), în funcţie de materie, de stadiul procesual şi de specificul fiecărei instanţe; stabilirea situaţiilor ce constituie motive obiective, potrivit dispoziţiilor art. 93 alin. 21 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, pentru înregistrarea cererilor în sistemul ECRIS, a doua zi după ce primesc dată certă;
– efectuarea demersurilor pentru actualizarea de către specialiştii IT din cadrul instanţelor a rapoartelor IJrep şi punerea acestora la dispoziţia conducerilor judiciare ale instanţelor, pentru efectuarea unor verificări periodice cu privire la modul de utilizare a aplicaţiei^[21].

În doctrină, cu privire la acest aspect, s-a apreciat că repartizarea aleatorie este una din garanțiile de esență ale procesului echitabil, în lipsa căreia orice judecată de fond echitabilă devine o utopie, astfel că este nevoie de reglementarea urgentă a utilizării sistemului ECRIS, prin elaborarea și adoptarea unui act normativ care să pună în aplicare principiul instituit de legea de organizare judecătorească cu privire la repartizarea aleatorie prin reglementări concrete pe mai multe aspecte^[22].

În cazul procurorilor nu este reglementat principiul repartizării aleatorie a cauzelor în faza de urmărire penală. Astfel, conform art. 18 alin. 3 lit. b) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, procurorul-șef secție urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, repartizează spre soluționare dosarele penale și celelalte lucrări înregistrate în secție direct procurorilor sau prin procurorul-șef serviciu ori procurorul-șef birou, după caz. Dosarele penale și celelalte lucrări sunt repartizate procurorilor pe baza următoarelor criterii obiective: specializarea, aptitudinile, experiența, numărul de dosare aflate în lucru și gradul lor de complexitate, specificul fiecărui caz în parte, cazurile de incompatibilitate și conflict de interese, în măsura în care sunt cunoscute, precum și alte situații deosebite. Dispoziții asemănătoare sunt stabilite și în sarcina celorlalți procurori cu funcții de conducere din cadrul Ministerului Public (procurorul general, prim-procurorul, procurorul-șef secție etc.).

În privința repartizării aleatorie a lucrărilor aflate pe rolul Inspecției Judiciare, situația este diferită comparativ cu cea a instanțelor judecătorești.

Potrivit art. 15 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători are atribuţii de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate a instanţelor, precum şi cu privire la activitatea profesională şi conduita judecătorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sau inspectori judiciari, şi a magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar conform art. 20, Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori are atribuţii de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate a parchetelor, precum şi cu privire la activitatea profesională şi conduita procurorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sau inspectori judiciari.

Totodată, art. 47 din actul sus-menționat, prevede că „după înregistrarea în cadrul direcţiei, dosarele nou-formate se transmit şefului direcţiei sau persoanei desemnate de inspectorul-şef pentru repartizarea aleatorie a dosarelor. Repartizarea aleatorie se realizează în sistem informatic sau prin metoda sistemului ciclic”.

Dispoziții asemănătoare sunt cuprinse și în art. 11 alin. 1-3 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară

Așadar, conform dispozițiilor legale citate mai sus, repartizarea sesizărilor adresate Inspecției Judiciare se face în mod aleatoriu, și cuprinde două etape:

Prima etapă este realizată de către inspectorul-şef, care repartizează sesizările, în raport cu calitatea persoanei vizate, uneia dintre cele două direcţii de inspecţie judiciară.

Astfel sesizările sau lucrările care vizează activitatea judecătorilor sunt repartizate Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători, iar cele care se referă la activitatea procurorilor, Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori.

Cea de-a doua etapă constă în desemnarea efectivă a inspectorilor judiciari de către directorii direcțiilor de inspecție, care se realizează prin repartizarea aleatorie în sistem informatic sau prin metoda sistemului ciclic.

În cauzele complexe, directorul direcției corespunzătoare repartizează sesizarea echipei de inspectori judiciari, constituite din 2 inspectori judiciari, la începutul fiecărui an, prin ordin al inspectorului-şef.

Indiferent de modul de repartizare aleatorie, aceasta se realizează o singură dată, în ordinea înregistrării la direcţia de specialitate.

Repartizarea aleatorie în sistem ciclic se efectuează în ordinea alfabetică a numelui inspectorilor judiciari din cadrul fiecărei direcţii.

Conform art. 47 alin. 6 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, modificarea ordinii în care se face repartizarea aleatorie a lucrărilor are loc în următoarele situaţii:

a) în caz de incompatibilitate a inspectorului judiciar, constatată la momentul repartizării;
b) când inspectorul judiciar efectuează concediul legal de odihnă;
c) când inspectorul judiciar se află în concediu medical;
d) când inspectorul judiciar este desemnat să participe la efectuarea unui control ori când se deplasează în baza unui ordin de serviciu într-o altă localitate pentru efectuarea verificărilor prealabile ori a cercetării disciplinare.

Toate aceste situaţii se evidenţiază în fişa de repartizare ataşată dosarului.

De asemenea, redistribuirea lucrărilor repartizate aleatoriu inspectorilor judiciari poate fi efectuată în următoarele cazuri:

a) în caz de incompatibilitate a inspectorului judiciar, constatată ulterior repartizării;
b) în cazul imposibilităţii exercitării atribuţiilor timp de cel puţin 20 de zile;
c) în cazul solicitării motivate a inspectorului judiciar căruia i-a fost repartizată lucrarea;
d) în cazul suspendării din activitate în condiţiile legii;
e) ori de câte ori faţă de calitatea persoanei cercetate imparţialitatea cercetării disciplinare ar putea fi afectată;
f) în cazul conflictului de interese;
g) în cazul încetării calităţii de inspector.

Toate aceste situaţii se evidenţiază în fişa de repartizare ataşată dosarului (art. 73 alin. 2 din Legea nr. 317/2004; art. 47 alin. 6 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare).

Fie că este vorba despre modificarea ordinii în care se face repartizarea aleatorie a sesizărilor fie de redistribuirea acestora, noua repartizare aleatorie se efectuează prin excluderea de la repartizare a inspectorului judiciar desemnat inițial.

Așadar, se poate constata cu ușurință că în situația repartizării aleatorie a lucrărilor în cadrul Inspecției Judiciare, legiuitorul a stabilit criterii foarte bine determinate și care, concomitent, permit o repartizare echitabilă între inspectorii judiciari.

Termenul pentru efectuarea verificărilor prealabile este de 45 de zile. El se calculează fie de la data solicitării formulate de titularul acţiunii disciplinare fie de la data sesizării Inspecţiei Judiciare.

Calculul termenului se face în conformitate cu dispozițiile art. 181 C. pr. civ., astfel că nu intră în calcul ziua în care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește.

Ne întemeiem această opinie pe reglementarea prevăzută în art. 49 alin. 7 din Legea nr. 317/2004, conform căruia „dispoziţiile din prezenta lege ce reglementează procedura de soluţionare a acţiunii disciplinare se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă”. Prin urmare, procedura efectuării verificărilor prealabile la care se referă art. 45 alin. 3 din Legea nr. 317/2004, poate fi inclusă în noțiunea de „procedura de soluţionare a acţiunii disciplinare” despre care face vorbire textul de lege sus-menționat.

Totodată, legea oferă posibilitatea directorului de direcție să stabilească un termen de soluţionare mai scurt decât cel de 45 de zile, în funcţie de natura sesizării şi de urgenţa acesteia.

De asemenea, în anumite cazuri, pe baza unui referat motivat al inspectorului judiciar sau a echipei de inspectori judiciari, având în vedere complexitatea sesizării, volumul de lucru al inspectorului sau echipei de inspectori desemnaţi ori de existenţa altor motive întemeiate, inspectorul-şef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării prealabile, cu cel mult 45 de zile.

În practica disciplinară termenul a fost prelungit în următoarele situații: nu au fost comunicate relaţiile solicitate în termenul stabilit; inspectorul judiciar a înregistrat un volum mare de activitate sau a fost desemnat într-o echipă de control; prin nota de relaţii magistratul a comunicat că există toate premisele ca într-un termen rezonabil să elimine toate restanțele acumulate, urmând ca hotărârile judecătorești să fie redactate în termenul legal etc.

Prin urmare, verificările prealabile pot fi efectuate într-un termen de cel mult 90 de zile de la data sesizării Inspecţiei Judiciare sau de la data solicitării formulate de titularul acţiunii disciplinare, după caz.