Preliminarii în legătură cu efectele expertizei tehnice judiciare

I. Scurtă precizare a reglementării expertizei

Expertiza tehnică judiciară are reglementare legislativă expresă, constituind dreptul comun în materie, prin Codul de procedură civilă^[1] art. 330-340 și Codul de procedură penală^[2] art. 172-183, în identitate de rațiune, conform principiului ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet, care se completează cu dispoziţiile legii speciale, O.G. nr. 2/2000.

Efectele asupra proceselor/procedurilor ce implică expertiza tehnică judiciară, efectuată în sprijinul instanțelor și organelor jurisdicționale^[3], vizează calitatea și celeritatea. Efectele rezultate vizează așadar forța ei probantă într-un termen optim și previzibil.

1. Clarificări ale nevoii cunoaşterii în domeniu

a) Ghidurile de bune practici vin să întărească necesitatea cunoaşterii în domeniu, și este binecunoscut, faptul că există din anul 2010 un Ghid informativ privind expertiza tehnică judiciară „Creşterea eficienţei sistemului de expertiză judiciară în România”^[4] realizat prin colaborarea dintre ministerele justiției din România și Austria.

Acest ghid rezumă, pe baza cadrului legislativ actual, o serie de soluţii pentru problemele speciale care intervin în colaborarea curentă cu experţii judiciari şi extrajudiciari. Obiectivul recomandărilor îl reprezintă asigurarea unui cadru unitar de aplicare a normelor existente.

În baza unor premise, din punct de vedere administrativ (organizatoric) în proiectul amintit, au fost tratate teme care se mențin a fi de maximă actualitate (înregistrare experţi și gradul de încărcare; colaborarea cu organele cu atribuţii jurisdicţionale și accesul rapid la informații etc.; onorariu justificat, adecvat și asigurat pentru experţi; o reprezentare responsabilă a intereselor experţilor în sensul colaborării în regim de parteneriat; existența unei asigurări de răspundere civilă profesională etc.).

b) Ocazionat de Proiectul „EUREXPERTISE” Raport final, 2012^[5], există din anul 2013 și un ghid de bune practici în expertiza judiciară civilă din Uniunea Europeană, rezultat a peste zece ani de cercetare, discuții și schimburi între părțile interesate europene, ce au vizat îmbunătățirea procedurilor judiciare și sporirea încrederii cetățenilor și companiilor în justiție, fie că este vorba de propriul stat membru, fie că locuiesc sau lucrează într-o țară-gazdă și sunt nevoiți să facă față problemelor transfrontaliere.^[6]

c) De asemenea, există opinii publice ale unor juriști consacrați despre faptul că sistemul expertizelor judiciare şi performanţa experţilor judiciari pot fi substanţial îmbunătăţite.^[7]

Cu titlu exemplificativ: Înțelegerea diferită a respectării principiului contradictorialității impune practici diferite în funcție de faptul că procedura are loc în Franța sau în Germania; Există însă și multe alte puncte de atenție, fie în ceea ce privește termenele, comunicarea cu expertul, regulile procedurale etc.^[8]; „În multe cazuri, cauzele reale ale întârzierilor intolerabile în justiție nu ar trebui căutate în munca experților”.^[9]

2. Stadiului actual al cercetării efectelor expertizei tehnice judiciare

a) Stadiul actual al cercetării ştiinţifice cu privire la expertiza tehnică judiciară, observând și studiind bibliografia și cele sus amintite, este însă mai degrabă modest în materie civilă, unde are o din ce în ce mai sporită incidență și importanță (exemplificativ pentru: cadastru funciar, evaluare imobiliară etc.). În materie penală, majoritatea cercetărilor, evident deosebit de importante, sunt dedicate unor problematici restrânse, pentru aspecte mai mult tehnice și limitat juridice.

Rezultatele cercetărilor publicate în materie civilă și penală, mai sus amintite, sunt valoroase însă deocamdată lipseşte din doctrina naţională o lucrare cu caracter monografic privind efectuarea în sprijinul instanțelor și organelor jurisdicționale a expertizei tehnice judiciare. O analiză a legislației, doctrinei, jurisprudenței din domeniu va urmări îmbunătățirea efectuării, a calității expertizei și duratei proceselor unde intervine proba cu expertiză, asigurând: forță probantă, realizarea într-un termen, cât mai scurt, previzibil (aliniere la bunele practici U.E.).

b) Privind contextul, considerăm a fi avute în vedere în sfera de manifestare și realizare:

– În afara expertizelor tehnice şi contabile judiciare, organele jurisdicţionale mai dispun efectuarea unor expertize cu reglementare legală diferită şi cu reguli proprii de administrare, parţial distincte de cele menţionate în Codul de procedură civilă şi în Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000, cum este cazul expertizelor medico-legale şi al celor criminalistice.^[10]

– Activitatea de expertiză tehnică şi contabilă judiciară şi extrajudiciară este efectuată sub coordonarea, îndrumarea, din punct de vedere administrativ şi metodologic, precum şi sub controlul Biroului central pentru expertize tehnice judiciare din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv a birourilor locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile din cadrul tribunalelor, aspecte ce rezultă din art. 4 alin. (1) şi (2) din ordonanţă.^[11]

c) Amintim în contextul actual, al resurselor normative existente sus arătate, faptul că iura novit curia cunoscută și ca regulă juridică simplă și practică exprimă faptul că în fața unui tribunal statal părțile nu pot și nici nu trebuie să probeze dreptul aplicabil.

d) Considerăm că cercetarea efectelor expertizei tehnice judiciare constituie un demers de o reală utilitate practică nu numai în cazul expertizei pe teritoriul naţional, ci şi în situaţiile cu element de extraneitate, având în vedere mobilitatea tot mai mare a cetățenilor, de pildă atunci când din motive profesionale sau economice părțile trăiasc și să lucrează într-un alt stat, dar și bunele practici la care este nevoie să se alinieze și România, ca stat al U.E.

II. Posibilități pentru efecte favorabile în expertiza tehnică judiciară

1. Analiza normelor interne şi internaţionale, precum şi a interpretărilor doctrinare şi jurisprudenţiale de interes:

a) Efecte favorabile în efectuarea expertizei tehnice judiciare se pot observa și aduce printr-o analiză a normelor interne şi internaţionale, precum şi a interpretărilor doctrinare şi jurisprudenţiale ce conturează regimul juridic al expertizei tehnice judiciare (definire, sediul materiei, natura juridică, reglementare, esența și obiectul expertizei; admisibilitate; administrare; rol expert și realizarea expertizei: un specialist cu un statut procesual legal^[12], sau/și mai mult decât un colaborator, un amicus curiae).

b) Studiul comparat al domeniului expertizei tehnice judiciare, considerăm util să aibă în vedere, din perspectiva evoluțiilor politico-sociale recente zonale și continentale și următoarele:

– Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 255 din 30 septembrie 2005 și Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 376 din 27 decembrie 2006;

– Codurile de procedură ale principalelor state membre ale U.E. unde sunt cele mai strânse puncte de legătură și legile speciale aferente;

– Codurile de procedură ale Republicii Moldova și

– Legea nr. 68 din 14.04.2016 a Republicii Moldova, cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar, publicată în 10.06.2016 în Monitorul Oficial Nr. 157-162 art. Nr: 316, fiind de real interes (prin noutate si utilitate).