Opozabilitatea contractelor electronice în domeniul agricol

Infrastructura IT – arhitectura IT modernă este esențială pentru inovarea digitală, soluțiile IT începe să prindă contur tot mai mult, iar fermierii pot avea acces la soluții eficiente, care să creeze condiții de concurență loială și competitivă cu antreprenorii pe plan european.

Tehnologiile enumerate sunt stringent necesare pentru a fi implementate în agricultură, în special luând în considerare avantajele oferite de acestea, eficiența costurilor luate ca perspectivă de lungă durată, eficiența timpului utilizat, posibilitatea de parteneriate transfrontaliere ce oferă și oportunități de investiții, ce sunt stringent necesare în dezvoltarea domeniului agricol în Republica Moldova. În continuare vom pune în discuție analiza raporturilor contractuale electronice ce pot fi aplicate și în raporturile dintre agricultori, agricultori și parteneri, agricultori și consumatori.

În Codul civil al Republicii Moldova termenul „agricol” este menționat de optzeci și opt de ori, agricultorii și alte persoane implicate din sectorul agricol încheie diferite tipuri de contracte începând cu contractul de vânzare-cumpărare, arendă, prestare de serviciu, transport și alte tipuri. Totodată legislația în vigoare prevede că, terenurile aflate în domeniul agricol au un statut special conform prevederilor alin. (5) al art. 500 Cod civil al Republicii Moldova, care prevede că dreptul de folosire a terenului este stabilit prin legi speciale^[15], iar modul de vânzare al acestuia este prevăzut de Legea nr. 1308 din 25.07.1997^[16] privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare al pământului, care prevede restricții în privința cetățenilor străini și apatrizilor ce devin proprietari de terenuri cu destinație agricolă sau ai fondului silvic prin moștenire legală sau testamentară, ei având dreptul de a le înstrăina prin acte juridice între vii numai cetățenilor Republicii Moldova.

În special în Codul civil al Republicii Moldova, o secțiune este dedicată contractului de arendă (art. 1288-1313) care are drept obiect acțiunile de transmitere de către o parte (arendator) care se obligă să dea celeilalte părți (arendaș) un teren agricol și/sau alte bunuri agricole în posesie și folosință pe o durată determinată, iar aceasta se obligă să efectueze plata de arendă. Ttot în cadrul acestei secțiuni este prevăzută și apariția dreptului de arendă, modificarea și încetarea lui, drepturile și obligațiile părților contractului de arendă, efectele contractului de arendă, plata pentru arenda terenurilor agricole, cuantumul și modul de achitare, subarenda terenurilor agricole, modul de folosire ale bunurilor arendate, particularitățile arendei bunurilor agricole, altele decât terenurile, darea în arendă a terenurilor agricole proprietate a statului sau a unității administrativ teritoriale, răspunderea părților, încetarea relațiilor contractuale^[17].

În corelare cu prevederile formei electronice ale actului juridic și anume art. 318 Codul civil al Republicii Moldova, contractul de arendă poate fi încheiat electronic utilizând semnătura electronică sau sigiliul electronic^[18], care de fapt în practică este aplicat; problema care apare însă este cu arenda terenurilor, în cazul când obiect al contractului de arendă este un bun imobil acestea fiind susceptibile de crea unele situații de incertitudine pentru părți. În general discuțiile variază în ceea ce privește forma electronică a contractelor ce au ca obiect bunurilor imobile, unii sunt în acord cu eficientizarea acestor contracte, pe de altă parte alții sunt împotriva formei electronice a acestor contracte din cauza riscului de securitate a părților. În acest sens, sunt prevăzute restricții privind încheierea contractelor prin mijloace electronice conform lit. (a), alin. (7) al art. 24 din Legea nr. 284/2004 privind comerțul electronic. Astfel, nu pot fi încheiate prin mijloace electronice: (a) contractele în baza cărora apar sau se transmit drepturile de proprietate asupra bunurilor imobile, cu excepția contractelor de locațiune sau de arendă^[19]. Respectiv contractul de arendă cade sub excepția acestuia, cu titlu de recomandare ar fi de elaborat un ghid de Ministerul de resort în colaborare cu Agenția Guvernare Electronică care ar explica pas cu pas modul de încheiere al contractului de arendă în formă electronică.

Părțile acced și la alte categorii de contracte precum contractele pentru obținerea de subvenții (granturi) în vederea procurării tehnicii agricole, materialului săditor, care sunt puse la dispoziție de către donatori sau unitățile de implementare a proiectelor inclusiv prin intermediul mijloacelor electronice^[20]. Perioada pandemiei (anii 2020-2022) a avut un efect propulsant pentru creșterea numărului contractelor semnate fie prin mijloace electronice, a contractelor la distanță sau altor mijloace online puse la dispoziția beneficiarilor de granturi.

În acest sens, părțile recurgeau la următoarele opțiuni de semnare a contractelor aplicând semnătură electronică, reglementate de art. 4 din Legea nr. 91/2014 privind semnătura electronică și documentul electronic (abrogată prin Legea nr. 124/2022): semnarea contractelor cu semnătură simplă ce presupunea identitatea semnatarului nu poate fi verificată (de exemplu numele și prenumele din subsolul unui e-mail); avansată necalificată, care este creată în exclusivitate de către semnatar, a cărui identitatea poate fi verificată (de exemplu un certificat de cheie creat de angajat printr-un certificat de cheie emis de angajator) și semnătura avansată calificată care a fost cea mai utilizata. Oferind garanții de securizare mai mare deținătorilor acesteia, aceasta din urmă se baza pe un certificat de cheie publică emis de un furnizor de servicii acreditat. Furnizorii de servicii pot fi prestatorii de servicii de telefonie care oferă utilizatorilor posibilitatea utilizării semnăturii mobile, pentru aceasta utilizatorul având nevoie doar de un telefon mobil, o cartelă SIM valabilă (a cărei compatibilitate urmează a fi verificată cu furnizorul de servicii de telefonie mobilă) și conexiune la internet^[21].

Semnătura electronică avansată calificată a fost oferită și de alți furnizori precum Î.S. Fiscservinform și I.P. Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică^[22], aceste servicii fiind în continuare oferite conform prevederilor noii Legi nr. 124/2022 privind identitatea electronică și serviciile de încredere în vigoare. Legea nouă prevede trei tipuri de semnături: semnătură electronică, semnătură electronică avansată, semnătură electronică calificată, utilizate de persoane fizice și respectiv sigiliul electronic, sigiliul electronic avansat și sigiliul electronic calificat, utilizate de persoane juridice^[23].

Diversitatea contractelor din mediul online care pot fi accesate de către antreprenorii din agricultură și nemijlocit de clienții acestora este destul de variată conform prevederilor Codului civil al Republicii Moldova, astfel art. 1013 prevede tipurile de contract la distanță (art. 1013-1015)^[24], contractul negociat în afara spațiilor comerciale (art. 1013-1015, art. 1020-1021 CC RM)^[25], contractele ce pot fi luate ca bază a raporturilor juridice în cazul când una din părți este consumator^[26] și cealaltă parte este profesionist care oferă servicii sau produse agricole^[27]. Cu toate acestea, raporturile juridice cu participarea subiecților din domeniul agricol implică deseori doi sau mai mulți profesioniști din acest domeniu. Efectele contractelor încheiate între profesioniști din domeniul agricol sunt în primul rând față de părțile contractante. În cazul contractelor care sunt încheiate în formă electronică pot apărea unele riscuri precum lipsa unor informații în cazul când sunt încheiate între absenți, frauda părților implicate, vicierea consimțământului, unele date denaturate privind obiectul contractului (juridic și/sau material), care, totodată pot implica și efecte față de terțele persoane, intermediarii, consumatori, beneficiari. Tipul de contract, vânzare-cumpărare, schimb, arendă, asigurare, transport, credit, grant ș.a. implică anumite riscuri. Efectele contractului electronic se prezintă prin două categorii de obligații: obligațiile agentului comerțului electronic (după caz) și obligațiile cumpărătorul și/sau ale beneficiarului. Dat fiind faptul că contractul electronic este un contract sinalagmatic, obligațiile contractuale ale părților se află într-o interdependență, fiecare din acestea având și cauza juridică regăsită în cealaltă.

În continuare vom reveni la analiza efectelor contractelor electronice din domeniul agricol bazate pe sistemul blockchain si opozabilitatea acestor contracte. Sistemele de asigurări agricole din regiunea Asia-Pacific variază începând cu programele majore din sectorul public, de exemplu în India și Filipine, parteneriate public-privat din China și Republica Coreea și în cele din urmă, până la piețele pur private întâlnite în Australia și Noua Zeelandă și private non-formale – inițiative reciproce și comunitare din domeniul culturilor și al creșterii animalelor în Bangladesh, India și Nepal. Schemele de asigurări agricole cu costuri reduse sunt privite ca mecanisme de asigurare a protecției sociale pentru un număr tot mai mare de persoane afectate de inundații sau secete și care contribuie la diminuarea impactului celor ce suferă în urma unor astfel de evenimente. Cu toate acestea, în ciuda multiplelor beneficii, rata de implementare a produselor de asigurare de către populația săracă din mediul rural rămâne relativ scăzută. Mecanismele existente pentru validarea cererilor și efectuarea plăților durează în timp și acesta este unul dintre motivele pentru care asigurarea bazată pe indici nu a fost aleasă ca prima strategie de diminuare a riscurilor de către micii fermieri. Asigurarea indexată bazată pe contracte inteligente poate automatiza și simplifica foarte mult procesul, facilitând astfel plățile instantanee către asigurați în cazul unor incidente meteorologice nefavorabile. Fluxurile automate de date furnizează date continue și fiabile pentru contract, eliminând astfel necesitatea evaluării reclamațiilor la fața locului de către inspector de asigurare^[28]. În acest sens, concluzionăm asupra eficienței acestor contracte, prin eliminarea intermediarilor, timpul redus de recepționare a plăților datorate riscurilor asigurate, transparența datelor a participanților incluși în sistemul blockchain.

Sistemul (tehnologia) blockchain este pe larg utilizat și la înregistrarea terenurilor în India. Astfel, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare implementează un proiect (Building a fortress of blockchain to protect farmers and lovelihoods – construcția unei cetăți de blockchain pentru protecția fermierului și a modului de trai^[29]), prin care au fost înregistrate tranzacțiile financiare și informațiile de fiecare parte interesată și care este autorizată din lanțul valoric. Cu fiecare bloc conectat (peer-to-peer block) sub forma unui lanț se creează registrul digital al tuturor tranzacțiilor, care devine aproape imposibil să fie manipulat, spre deosebire de alte baze de date care sunt vulnerabile riscurilor de fraudă. Guvernul Suediei de asemenea a pilotat un proiect de înregistrare a terenurilor și drepturilor asupra acestora prin tranzacțiile bazate pe blockchain. Georgia la nivel de experiment utilizează rețeaua bitcoin (monedă virtuală) pentru a valida tranzacțiile guvernamentale^[30].

În cazul creșterii transparenței în lanțurile de aprovizionare agricole, sistemul blockchain poate ajuta la furnizarea unei evidențe imuabile, de la proveniență până la magazinul de vânzare cu amănuntul a unui produs. Acest lucru poate oferi consumatorilor o încredere sporită în produsele pe care le cumpără și este, de asemenea, o oportunitate de a recompensa producătorii care folosesc bune practici agricole pentru a-și cultiva produsele. Acest lucru ar duce în cele din urmă la practici agricole durabile și la un consum responsabil. Producătorul italian de paste și sos pesto „Barilla Group”, a colaborat cu reprezentanții International Business Machines Corporations pentru a aborda transparența și trasabilitatea în ciclul său de producție pesto. De la cultivare, tratare și recoltare în câmp, la transport, depozitare, control al calității până la producție și apoi livrarea mărfii clientului, toate detaliile sunt urmărite și puse la dispoziție pe un sistem blockchain pe care clientul îl poate verifica prin scanarea codului QR al mărfii^[31].

Concluzii

Investițiile în transformarea digitală în agricultură vor îmbunătăți productivitatea, completivitatea și reziliența, valorificând în același timp capacitatea de inovare și capitalul uman al economiei naționale.

Implementările bazate pe blockchain suferă în continuare de provocări tradiționale, cum ar fi lipsa sau infrastructura slabă, eșecurile de interoperabilitate și alte probleme tehnologice. Deși tendința acum este de a încerca o implementare bazată pe blockchain a proceselor tradiționale, în cele mai multe cazuri, aceasta adaugă cheltuieli generale inutile și nu aduce niciun beneficiu tangibil. Acesta oferă un proces de tranzacție transparent, descentralizat și sigur și poate reduce costurile de tranzacție. Acest lucru ne aduce la întrebarea principală – ce procese din domeniul agriculturii, care suferă de lipsă de transparență și sunt acum afectate de procese de tranzacție nesecurizate, ar beneficia de descentralizare.

În lumina celor expuse vom expune funcțiile contractelor elctronice în domeniul agricol, și anume: mijloace de comunicare/transmisii sigure care oferă participanților transparență în acțiunile luate; înlocuitor de încredere: „Încredere fără încredere”; executarea promisiunilor sau a condițiilor spre exemplu precum în contractele de asigurare în domeniul agricol; prevenire a oportunismului.

Astfel încheierea contractelor electronice în domeniul agricol oferă avantaje părților și terților implicați, precum:

a) Eliminarea nevoii de intermediari, cum ar fi băncile centrale, instanțele și alte organisme guvernamentale;

b) Costuri de tranzacție mai mici;

c) Performanță;

d) Soluționare a litigiilor.

În domeniul agriculturii, contractele inteligente cu autoexecuție împreună cu plățile automate ar putea schimba vectorul de utilizare practică al acestuia, în special în domeniul asigurărilor în domeniul agricol.

În privința propunerilor, considerăm oportună exceptarea contractului de arendă de la interdicțiile prevăzute de legislația în vigoare, fiind recomandată elaborarea unui ghid de către Ministerul de resort în colaborare cu Agenția Guvernare Electronică care ar explica pas cu pas modul de încheiere al contractului de arendă în formă electronică.