Normele metodologice de aplicare a dispoziţiilor în materia pensiilor de serviciu din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR (H.G. nr. 608/2024)

În M. Of. nr. 540 din data de 10 iunie 2024 s-a publicat Hotărârea Guvernului (H.G.) nr. 608/2024 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a dispoziţiilor în materia pensiilor de serviciu prevăzute de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi de Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Redăm, în continuare, principalele prevederi ale hotărârii:

Art. 1

(1) Prezentele norme metodologice se emit în vederea aplicării prevederilor legale în materia stabilirii, actualizării, recalculării şi revizuirii pensiilor de serviciu reglementate de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege, şi de Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Pensia de serviciu se stabileşte şi se acordă, la cerere, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare.

Art. 2

(1) Beneficiază de pensia de serviciu prevăzută de lege persoanele care se află în următoarele situaţii:

a) la data solicitării pensiei de serviciu au calitatea de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Curtea Constituţională, denumit în continuare magistrat-asistent, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, au vârsta de cel puţin 60 de ani şi o vechime de cel puţin 25 de ani numai în aceste funcţii, potrivit art. 211 alin. (1) din lege;

b) la data solicitării pensiei de serviciu au calitatea de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută în sistemul public de pensii şi au o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, potrivit art. 211 alin. (3) din lege;

c) la data solicitării pensiei de serviciu au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută în sistemul public de pensii şi au fost eliberate din aceste funcţii din motive neimputabile, chiar dacă la data pensionării au altă ocupaţie, potrivit art. 211 alin. (4) din lege;

d)la data solicitării pensiei de serviciu au o vechime între 20 şi 25 de ani numai în funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută în sistemul public de pensii şi au fost eliberate din aceste funcţii din motive neimputabile, chiar dacă la data pensionării au altă ocupaţie, potrivit art. 211 alin. (3) şi (4) din lege.

(2) Pentru calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) lit. a) se aplică, după caz, prevederile art. II din Legea nr. 282/2023, cu modificările ulterioare, în sensul că pentru judecătorul, procurorul, judecătorul de la Curtea Constituţională, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, aflat în funcţie la data de 1 ianuarie 2024, în calculul vechimii de cel puţin 25 de ani se poate lua în considerare, în funcţie de anul pensionării, o perioadă maximă de 5 ani în care a îndeplinit funcţiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, conform eşalonării prevăzute la art. II din Legea nr. 282/2023.

(3) În sensul legii, se consideră eliberaţi din funcţie din motive neimputabile judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care au fost eliberaţi din funcţie prin demisie, pensionare sau transfer, cu excepţia situaţiei în care, ulterior demisiei, pensionării sau transferului, le-a fost aplicată sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură.

Art. 3

Prin excepţie de la prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) şi în conformitate cu prevederile art. IV din Legea nr. 282/2023, cu modificările ulterioare, în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2061, vârsta minimă de pensionare este cea prevăzută în anexa nr. 1, în funcţie de anul pensionării.

Art. 4

(1) Pentru calcularea vechimilor prevăzute la art. 2 se iau în considerare şi perioadele în care personalul s-a aflat, după numirea în funcţie, în oricare dintre următoarele situaţii:

a) în concediu de maternitate sau concediu paternal;

b) în concediul de risc maternal;

c) în concediu de creştere a copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, respectiv 7 ani;

d) în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă;

e) în concediu de studii pentru pregătirea examenului de capacitate şi promovare;

f) în concediu de studii plătit pentru formare profesională;

g) a îndeplinit stagiul militar obligatoriu;

h) în detaşare şi delegare.

(2) Pentru calcularea vechimilor prevăzute la art. 2 se ia în considerare şi perioada în care personalul a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a promovat examenul de absolvire al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire şi data numirii ca judecător sau procuror stagiar, dacă a promovat examenul de capacitate.

Art. 5

Dacă vechimile prevăzute de prezenta hotărâre se obţin din însumarea unor perioade realizate în sisteme de asigurări sociale diferite (sistemul public, sistemul de pensii al avocaţilor, sistemul militar) care constituie vechime în sensul prezentei hotărâri, pensia de serviciu se acordă persoanei îndreptăţite, la cererea acesteia, numai de un singur sistem. În acest caz, casa teritorială de pensii va înştiinţa despre acest fapt celelalte sisteme în care beneficiarul a realizat stagii de cotizare sau vechime în serviciu.

Art. 6

(1) Cuantumul pensiei de serviciu prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) este de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.

(2) Cuantumul pensiei de serviciu prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) se stabileşte potrivit alin. (1), în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcţii.

(3) Cuantumul pensiei de serviciu prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c) este de 80% dintr-o bază de calcul egală cu media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pe o perioadă de 48 de luni de activitate anterioare datei eliberării din funcţie, din motive neimputabile, raportate la personalul similar în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, pe o perioadă de 48 de luni anterioare datei solicitării pensiei de serviciu.

(4) Cuantumul pensiei de serviciu prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. d) se stabileşte potrivit alin. (3), în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcţii.

(5) Baza de calcul nu cuprinde sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, diurne, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în vedere la stabilirea dreptului de pensie sau oricare alte drepturi care nu au caracter permanent, precum drepturi pentru munca suplimentară, pentru munca de noapte, indemnizaţii de hrană ori sporuri, majorări sau drepturi acordate pentru participarea sub orice formă în proiecte cu finanţare externă, precum şi alte asemenea drepturi.

(6) Cuantumul net al pensiilor prevăzute de prezentul articol nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, în cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), respectiv din venitul net al personalului similar în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, în cazurile prevăzute la alin. (3) şi (4).

(…)

Art. 11

(1) Persoanele care au decizii de pensionare emise până la data de 1 ianuarie 2024 pot solicita casei teritoriale de pensii competente recalcularea pensiei de serviciu, prin majorarea cuantumului pensiei de serviciu cu câte 1% pentru fiecare an întreg care depăşeşte vechimea de 25 de ani. Dacă la stabilirea iniţială a pensiei a fost avută în vedere o vechime mai mare de 25 de ani, pensia de serviciu se majorează cu câte 1% doar pentru fiecare an întreg care depăşeşte vechimea utilizată la stabilirea pensiei.

(2) În cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile pentru acordarea pensiei de serviciu până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv (au cel puţin o vechime de 25 de ani în funcţiile prevăzute de lege), dar nu au decizii de pensionare sau nu au depus cerere de pensionare până la această dată, majorarea prevăzută la alin. (1) se aplică prin decizia de stabilire a pensiei de serviciu.

(3) Recalcularea prevăzută la alin. (1) nu se realizează prin modificarea bazei de calcul.

(4) Recalcularea în condiţiile prezentului articol poate fi solicitată numai la eliberarea din funcţie prin decret al Preşedintelui României sau prin act administrativ de eliberare din funcţie, casa de pensii competentă eliberând o decizie de recalculare doar în ceea ce priveşte cuantumul pensiei de serviciu, pe baza adeverinţei eliberate potrivit art. 7 alin. (4), care se aplică în mod corespunzător, din care să rezulte vechimea acumulată în plus până la data eliberării din funcţie, faţă de cea avută în vedere prin decizia de pensionare, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 12. Adeverinţa-tip prevăzută în această anexă se eliberează numai pentru cei care au o decizie de stabilire a pensiei de serviciu anterioară.

(5) Prevederile art. 7 alin. (8) se aplică în mod corespunzător şi în cazul deciziei de recalculare a pensiei.

(…)

Art. 19

(1) Pensia de urmaş se calculează potrivit prevederilor legislaţiei privind sistemul de pensii publice, din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul decedat, actualizată, după caz.

(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte prin aplicarea procentelor prevăzute de legislaţia privind sistemul de pensii publice, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, asupra cuantumului pensiei de serviciu aflate în plată sau la care ar fi avut dreptul susţinătorul la data decesului, actualizată, după caz.

(3) În cazul în care, la data decesului, judecătorul, procurorul, judecătorul la Curtea Constituţională, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor nu îndeplineşte condiţiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, precum şi copiii cu dizabilităţi au dreptul la o pensie de urmaş în cuantum de 75% din baza de calcul prevăzută la art. 211 alin. (1) din lege a susţinătorului decedat în ultima lună de activitate, în condiţiile prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii.

(4) Dispoziţiile art. 4, 5, art. 6 alin. (5) şi (6) şi ale art. 7 se aplică în mod corespunzător pentru stabilirea pensiei de urmaş, în condiţiile alin. (1)-(3). Modelul adeverinţei-tip pentru stabilirea pensiei de urmaş este prevăzut în anexa nr. 21.

(5) În situaţia în care decesul susţinătorului a intervenit înainte de data de 1 ianuarie 2024, persoanele îndreptăţite beneficiază de pensie de urmaş potrivit reglementărilor în vigoare până la această dată, în condiţiile art. III alin. (3) din Legea nr. 282/2023, cu modificările ulterioare. În acest caz, dispoziţiile art. 4, 5, art. 6 alin. (5) şi ale art. 7 alin. (1)-(5), (7) şi (8) se aplică în mod corespunzător pentru stabilirea pensiei de urmaş, iar modelul adeverinţei-tip este prevăzut în anexa nr. 22.

(6) Partea din pensia de urmaş calculată din pensia de serviciu, care depăşeşte nivelul pensiei de urmaş calculate din pensia pentru limită de vârstă cuvenită titularului din sistemul public de pensii sau care nu se acoperă potrivit legislaţiei privind sistemul public de pensii, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

(7) În cazul în care susţinătorul decedat îndeplineşte condiţiile de acordare a pensiei de serviciu potrivit art. 211 alin. (1) din lege, pensia de urmaş calculată din pensia de serviciu se suportă integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Art. 20

(1) În situaţia în care, ulterior stabilirii, recalculării sau actualizării pensiei de serviciu, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

(2) În vederea revizuirii la solicitarea pensionarului, se eliberează o adeverinţă de revizuire de către instituţia competentă potrivit art. 7 alin. (4), care se aplică în mod corespunzător, în care vor fi menţionate informaţiile necesare pentru revizuire şi data de la care intervine revizuirea.

Art. 21

Drepturile de pensie de urmaş stabilite ca urmare a opţiunii de trecere de la pensia proprie din sistemul public de pensii la pensia de urmaş stabilită din pensia de serviciu a titularului decedat se cuvin şi se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii.

Art. 22

Judecătorii Curţii Constituţionale beneficiază de pensie de serviciu fie în temeiul Legii nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit art. 1-21, fie în temeiul Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit art. 23-27, în funcţie de condiţiile legale pentru care optează şi pe care le îndeplinesc.

Art. 23

(1) Judecătorii Curţii Constituţionale, indiferent de durata mandatului, cu o vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior de cel puţin 25 de ani, indiferent de vârstă şi data pensionării, beneficiază, la cerere, de o pensie de serviciu, calculată în condiţiile art. 71 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de 80% din indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute la Curtea Constituţională în ultima lună înainte de data solicitării acesteia.

(2) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea menţionată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi, prin adăugarea vechimii dobândite în funcţia de judecător după data stabilirii acesteia.

(3) Pensia de serviciu se actualizează în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile aferente ale judecătorilor în funcţie ai Curţii Constituţionale.

(…)

Art. 32

Anexele nr. 1-26 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 33

La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 3 noiembrie 2005.

Anexa nr. 1

VÂRSTA MINIMĂ de pensionare în funcţie de anul pensionării