Modificări intervenite în materia evaziunii fiscale prin Legea nr. 126/2024

1. DEFINIȚII PREVĂZUTE DE LEGEA NR. 241/2005

Se modifică definiția termenului „documente legale”, în sensul că aceasta va cuprinde, potrivit noii forme a art. 2 lit. c) din Legea nr. 241/2005, „documentele emise pe suport hârtie sau electronic prevăzute de Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Codul vamal, Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de reglementările elaborate pentru punerea în aplicare a acestora, precum și factura electronică emisă, transmisă și primită, potrivit legii, utilizând sistemul național privind factura electronică RO e-Factura”.

Practic, prin această modificare se urmărește transpunerea, și în legislația penală, a noilor reglementări privind factura electronică RO e-Factura.

2. INFRACȚIUNEA PREVĂZUTĂ DE ART. 6^1 DIN LEGEA NR. 241/2005

După cum se cunoaște, prin O.U.G. nr. 130/2021, s-a introdus în legislația privind evaziunea fiscală art. 6^1 alin. (1), aplicabil începând cu 1 martie 2022, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, care prevede următoarele: „Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în anexa la prezenta lege.”

Astfel, se observă că legiuitorul incrimina reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute în Anexa la Legea nr. 241/2005, omițând să incrimineze și nereținerea acestor impozite și/sau contribuții.

Această carență a fost complinită prin noua reglementare, deoarece alin. (1^1) introdus la art. 6^1 din Legea nr. 241/2005 prevede următoarele: „constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă nereținerea impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute în anexa la prezenta lege”.

3. INFRACȚIUNILE „CLASICE” DE EVAZIUNE FISCALĂ PREVĂZUTE DE ART. 9 DIN LEGEA NR. 241/2005

În ceea ce privește art. 9 din Legea nr. 241/2005, se modifică partea introductivă a alineatului (1), precum și conținutul normativ prevăzut la literele c)-e), dar se și introduc noi incriminări, respectiv cele prevăzute la literele h) și i):

„Art. 9. – (1) Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:

………………………………………………………………………………………………………………………

c) evidențierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive;

 d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice;

 e) executarea de evidențe contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice;

………………………………………………………………………………………………………………………

 h) folosirea de către contribuabil, cu rea-credință, a sistemului național privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenței de legalitate a unor operațiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacțional real al bunurilor/serviciilor;

 i) utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale”.

Cu privire la aceste modificări, merită a fi punctate următoarele:

→ Cresc limitele de pedeapsă pentru forma de bază/tip a infracțiunii, respectiv limita minimă a pedepsei închisorii crește de la 2 ani la 3 ani, iar cea maximă crește de la 8 ani la 10 ani;

→ Modificările intervenite la literele c), d) și e) sunt cele subliniate, în sensul că s-a urmărit transpunerea, și în legislația penală, a noilor reglementări privind factura electronică RO e-Factura;

→ La literele h) și i) sunt incriminate noi fapte penale, derivate tot din implementarea sistemelor electronice.

În ceea ce privește variantele agravante ale faptei de evaziune fiscală, respectiv cele prevăzute la art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 241/2005, pentru o mai bună înțelegere a modificărilor intervenite, vom prezenta cele două reglementări:

Reglementarea anterioară modificării, existentă în perioada 22 martie 2013-15 mai 2024:

„(2) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani.

(3) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani”.

Astfel, având în vedere că potrivit vechii reglementări forma de bază a infracțiunii de evaziune fiscală se pedepsea cu închisoarea de la 2 ani la 8 ani sau cu amendă, pedepsele prevăzute de lege, în funcție de prejudiciul produs, ar fi fost:

→ Dacă se producea un prejudiciu cel mult egal cu 100.000 euro, limitele de pedeapsă ar fi fost de la 2 la 8 ani închisoare, existând și posibilitatea aplicării unei amenzi penale;

→ Dacă se producea un prejudiciu mai mare de 100.000 euro și cel mult egal cu 500.000 euro, noile limite de pedeapsă ar fi fost de la 7 ani la 13 ani închisoare;

→ Dacă se producea un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, noile limite de pedeapsă ar fi fost de la 9 ani la 15 ani închisoare.

Reglementarea ulterioară modificării intervenite prin Legea nr. 126/2024, aplicabilă începând cu data de 16 mai 2024:

„(2) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.

(3) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 1.000.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani”.

Astfel, având în vedere că potrivit noii reglementări forma de bază a infracțiunii de evaziune fiscală se pedepsește cu închisoarea de la 3 ani la 10 ani sau cu amendă, pedepsele prevăzute de lege, în funcție de prejudiciul produs, vor fi:

→ Dacă se produce un prejudiciu cel mult egal cu 500.000 euro, limitele de pedeapsă vor fi de la 3 la 10 ani închisoare, existând și posibilitatea aplicării unei amenzi penale;

→ Dacă se produce un prejudiciu mai mare de 500.000 euro și cel mult egal cu 1.000.000 euro, noile limite de pedeapsă vor fi de la 6 ani la 13 ani închisoare;

→ Dacă se produce un prejudiciu mai mare de 1.000.000 euro, noile limite de pedeapsă vor fi de la 8 ani la 15 ani închisoare.

Concluzionând, merită punctate următoarele aspecte:

→ Potrivit vechii reglementări, pedeapsa prevăzută de lege pentru varianta tip a infracțiunii (prejudiciu de cel mult 100.000 euro) era închisoarea de la 2 ani la 8 ani sau amenda, iar potrivit noii reglementări, pedeapsa prevăzută de lege pentru varianta tip (prejudiciu de cel mult 500.000 euro) este închisoarea de la 3 ani la 10 ani sau amenda;

→ Potrivit vechii reglementări, pragurile pentru încadrarea faptei în variantele agravante erau de 100.000 euro și 500.000 euro, iar potrivit reglementării actuale, noile praguri sunt de 500.000 euro și 1.000.000 euro;

→ Potrivit noii reglementări, pedeapsa prevăzută de lege în varianta tip a infracțiunii se majorează cu mai puțin față de vechea reglementare, respectiv 3 ani față de 5 ani pentru primul prag și 5 ani față de 7 ani pentru al doilea prag, cu mențiunea că trebuie avute în vedere atât diferențele pedepselor în cazul variantei tip, cât și a pragului stabilit pentru agravante.

→ În continuare, vor fi prezentate exemple concrete pentru a putea stabili legea penală mai favorabilă (aspectele prezentate în continuare nu au avut în vedere și eventuala aplicabilitate a art. 10 din ambele forme ale legii, respectiv a condițiilor și implicațiilor cauzelor de nepedepsire):

• Prejudiciu inexistent sau de cel mult 100.000 euro:

– Potrivit vechii reglementări, se va încadra în varianta tip, iar pedepsele sunt închisoarea de la 2 la 8 ani sau amenda;

– Potrivit noii reglementări, se va încadra în varianta tip, iar pedepsele sunt închisoarea de la 3 la 10 ani sau amenda;

– Legea penală mai favorabilă va fi legea veche.

• Prejudiciu cuprins între 100.001 euro și 500.000 euro:

– Potrivit vechii reglementări, se va încadra în prima variantă agravantă, iar pedeapsa este închisoarea de la 7 la 13 ani;

– Potrivit noii reglementări, se va încadra în varianta tip, iar pedepsele sunt închisoarea de la 3 la 10 ani sau amenda;

– Legea penală mai favorabilă va fi legea nouă.

• Prejudiciu cuprins între 500.001 euro și 1.000.000 euro:

– Potrivit vechii reglementări, se va încadra în a doua variantă agravantă, iar pedeapsa este închisoarea de la 9 la 15 ani;

– Potrivit noii reglementări, se va încadra în prima variantă agravantă, iar pedeapsa este închisoarea de la 6 la 13 ani;

– Legea penală mai favorabilă va fi legea nouă.

• Prejudiciu mai mare de 1.000.000 euro:

– Potrivit vechii reglementări, se va încadra în a doua variantă agravantă, iar pedeapsa este închisoarea de la 9 la 15 ani;

– Potrivit noii reglementări, se va încadra în a doua variantă agravantă, iar pedeapsa este închisoarea de la 8 la 15 ani;

– Legea penală mai favorabilă va fi legea nouă.

4. CAUZE DE REDUCERE A PEDEPSEI ȘI CAUZE DE NEPEDEPSIRE PREVĂZUTE DE ART. 10 DIN LEGEA NR. 241/2005

4.1. ACOPERIREA PREJUDICIULUI ANTERIOR SESIZĂRII ORGANELOR DE URMĂRIRE PENALĂ – CAUZĂ DE NEPEDEPSIRE [ART. 10 ALIN. (1) DIN LEGEA NR. 241/2005]

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005: „În cazul săvârșirii unei infracțiuni prevăzute la art. 6^1, art. 8 sau 9, dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește. În acest caz, organele competente nu sesizează organele de urmărire penală”.

Deosebit de important de precizat este că această reglementare nu a existat în legislația anterioară, sub nicio altă formă.

Astfel, condițiile pentru ca acest text să opereze, respectiv ca fapta să nu se pedepsească și organele competente să nu sesizeze organele de urmărire penală, sunt următoarele:

→ Prejudiciul datorat bugetului general consolidat, astfel cum a fost individualizat de organele competente, să nu depășească 1.000.000 euro;

→ Prejudiciul, majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile să fie acoperit integral, prin plată efectivă, în maximum 30 de zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente.