Legea privind aprobarea încetării valabilității tratatelor bilaterale de investiții intra-UE: premise, statu-quo și perspective
Cosmin Vasile - martie 6, 2017În procesul de adoptare a proiectului de lege, Comisia pentru afaceri europene a recomandat „identificarea (…) celor mai potrivite căi legale și contractuale pentru a evita efectele clauzelor de supraviețuire a acordurilor ce fac obiectul actului normativ și problemele legate de eventuala antrenare a răspunderii României în cazul denunțării unilaterale[15]”. Transpare, astfel, intenția de a exclude efectele de supraviețuire a tratatelor bilaterale de investiții intra-UE. O cale în acest sens ar fi acordul părților semnatare. Potrivit art. 54 din Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor stingerea unui tratat sau retragerea unei părți pot avea loc fie în conformitate cu dispozițiile tratatului, sau, în orice moment, prin consimțământul tuturor părților. Dacă mecanismul de încetare reglementat de prevederile tratatului nu este unul energic, fie din cauza clauzelor de supraviețuire, sau a condițiilor dificile de denunțare, explorarea posibilităților de a ajunge la un acord cu statele cocontractante ar putea fi o cale către încetarea tratatului cu efecte imediate. În această din urmă ipoteză, condiția este ca părțile să renunțe, prin consens, la efectele clauzei de supraviețuire care, ele însele, pot supraviețui după încetarea prin acord a tratatului, dacă nu este modificată în mod corespunzător clauza.
Dincolo de potențialele căi de a pune capăt efectelor tratatelor bilaterale de investiții intra-UE între statele membre semnatare, adevăratele provocări sunt cele în legătură cu drepturile derivate din respectivele tratate, drepturi pe care le pot pretinde investitorii străini chiar și după încetare, dat fiind că încetarea operează numai pentru viitor.
Tratatele bilaterale de investiții, deși încheiate între state, generează un regim de protecție grefat pe un sistem de drepturi și garanții în beneficiul investitorilor străini, chiar dacă aceștia din urmă sunt terți față de acordul părților. Aceste tratate reprezintă o sursă de așteptări legitime ale investitorilor. În ce măsură frustrarea unor astfel de așteptări legitime va susține acțiuni în despăgubiri ale investitorilor străini, îndreptate împotriva statului gazdă, după încetarea tratatelor, pentru investiții efectuate anterior, rămâne o întrebare al cărei răspuns este incert la acest moment și care ar urma să fie tranșată de practica arbitrală. Totodată, competența tribunalelor arbitrale internaționale de a soluționa, în continuare, eventuale noi acțiuni arbitrale introduse de acești investitori străini rămâne o problemă care va fi tranșată tot în arbitraj. Este notabil că tratatele bilaterale intra-UE la care România este parte deschid calea arbitrajelor conform Convenției ICSID, cu toate consecințele ce derivă din caracterul obligatoriu și executoriu al hotărârilor arbitrale ICSID, care, în virtutea art. 53-54 din Convenția ICSID trebuie tratate ca hotărâri judecătorești naționale.
3. În loc de concluzii
În contextul presiunilor exercitate de Comisia Europeană pe tema necesității de a pune capăt tratatelor bilaterale de investiții intra-UE, întrebarea este dacă demersul prompt al României, cu intenția justificată de a se conforma cu poziția Comisiei, este unul în totalitate asumat sub aspectul implicațiilor. În situația încetării iminente a tratatelor bilaterale de investiții, este oare indicată o încercare de a evita în mod demonstrativ, în bloc, efectele unei garanții acordate investitorilor străini prin clauzele de supraviețuire, după încetare, a regimului de protecție pe o perioadă de timp determinată?
Precedentele create în cadrul Uniunii Europene de către Italia și Irlanda, care au denunțat tratatele bilaterale de investiții intra-UE în 2012 și, respectiv, 2013, nu au fost la fel de energice în această direcție și nu ar fi de neglijat semnalele pe care le poate transmite investitorilor străini deschiderea unor astfel de căi de acțiune din inițiativa României. În orice caz, astfel cum am menționat mai sus, dacă opțiunile statului ar închide un cerc vicios, sau, din contră, pot lăsa teren pentru noi acțiuni în despăgubiri ale investitorilor străini, este o întrebare la care ar urma să răspundă practica arbitrală.
O certitudine este că imaginea de ansamblu creată la acest moment pe harta Uniunii Europene scoate în prin plan România cu o măsură care nu va fi rememorată cu simpatie în rândul investitorilor străini. Sunt cinci state membre implicate în proceduri de infringement în legătură cu tratatele bilaterale de investiții intra-UE. În același timp, toate statele membre sunt impulsionate constant să pună capăt acestor tratate, sub amenințarea unor noi proceduri de infringement. Reacția generală este, însă, una de ezitare și, în primul rând, precauție cu privire la adoptarea oricăror măsuri de impact imediat. În acest context de expectativa, lansând o acțiune la nivel legislativ, România face o declarație cu rezonanță și puternic mesaj negativ în legătură cu ideea de protecție a investițiilor străine și, în concret, cu privire la intenția de diminuare a garanțiilor de care vor beneficia investitorii străini deja prezenți în România, cât și potențialii noi investitori străini.
[15] A se vedea Avizul Comisiei pentru Afaceri Europene nr. 4 c-19/2011 din 20 septembrie 2016, http://www.cdep.ro/comisii/afaceri_europene/pdf/2016/av322.pdf.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.