Legea nr. 288/2024 privind traseele pedestre de interes naţional în scop recreativ

În M. Of. nr. 1163 din data de 21 noiembrie 2024 s-a publicat Legea nr. 288/2024 privind traseele pedestre de interes naţional în scop recreativ.

Vă prezentăm, în continuare, principalele prevederi ale Legii.

Structură:

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

CAPITOLUL II: Atestarea, amenajarea şi conservarea traseelor de interes naţional

CAPITOLUL III: Sancţiuni

CAPITOLUL IV: Dispoziţii finale

Art. 2

În sensul prezentei legi, expresiile de mai jos au următorul înţeles:

a) traseu pedestru de interes naţional în scop recreativ, denumit în continuare traseu de interes naţional – calea de circulaţie pedestră a turiştilor, care traversează regiuni cu valoare culturală, istorică, naturală sau peisagistică şi care poate fi parcursă pe durata mai multor zile;

b) iniţiatorul traseului de interes naţional – persoana fizică sau persoana juridică de drept public ori privat care propune, singură sau împreună cu una sau mai multe entităţi de drept public şi/sau privat, un traseu de interes naţional;

c) administratorul traseului de interes naţional – unitatea administrativ-teritorială, respectiv asociaţia de dezvoltare intercomunitară pe raza căreia se află traseul de interes naţional sau segmente din acesta, după caz.

Art. 3

Amenajarea şi conservarea traseelor de interes naţional ce străbat arii naturale protejate, fondul forestier naţional sau zone declarate prin lege ca fiind zone montane se fac cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, a prevederilor Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 77/2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi.

Art. 4

(1) Accesul persoanelor care doresc să parcurgă pedestru orice sector al unui traseu de interes naţional, aflat pe terenuri sau drumuri de exploatare agricolă sau forestieră aflate în proprietatea publică a statului, este garantat.

(2) În cazul în care anumite sectoare ale unui traseu de interes naţional au un regim juridic special, accesul persoanelor pe aceste sectoare se face numai cu respectarea prevederilor legale speciale.

Art. 5

(1) Atestarea traseului de interes naţional se face de către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, la solicitarea iniţiatorului, pe baza propunerii comisiei prevăzute la alin. (3). Ordinul ministrului economiei, antreprenoriatului şi turismului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Atestarea se face cu îndeplinirea următoarelor condiţii cumulative:

a) traseul de interes naţional străbate cel puţin 8 judeţe şi are o lungime de cel puţin 500 km, cu excepţia celor care traversează sau se învecinează cu situri naturale ale patrimoniului natural universal de sub egida UNESCO, care trebuie să aibă cel puţin 200 km;

b) traseul de interes naţional străbate mediul rural şi natural al României în proporţie de cel puţin 70% din lungimea traseului;

c) traseul de interes naţional include monumente istorice, situri arheologice, situri naturale ale patrimoniului natural universal de sub egida UNESCO, arii naturale protejate;

d) iniţiatorul face dovada existenţei acordurilor prevăzute la art. 6 alin. (1), precum şi a unui ghid care să cuprindă harta şi alte elemente de identitate vizuală ale traseului de interes naţional, informaţii privind infrastructura traseului, profilul cu diferenţe de nivel, spaţii de cazare şi alte informaţii turistice.

(3) Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2) se realizează, în termen de 90 de zile de la solicitare, de către o comisie constituită prin ordin al ministrului economiei, antreprenoriatului şi turismului, din care fac parte reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi ai Ministerului Culturii.

(…)

Art. 14

Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, materială, contravenţională sau penală, după caz.

Art. 15

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă săvârşirea următoarelor fapte:

a) distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a elementelor de traseu prevăzute la art. 8 alin. (4), dacă face impracticabil un segment din traseul de interes naţional;

b) îndepărtarea sau mutarea, fără drept, a elementelor de traseu prevăzute la art. 8 alin. (4).

Art. 16

(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 1.000 lei la 2.500 lei pentru persoane fizice şi de la 5.000 lei la 7.500 lei pentru persoane juridice următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale ori prezentei legi, să fie considerate infracţiuni:

a) nerespectarea de către administratorul sau iniţiatorul traseului de interes naţional a prevederilor art. 10 alin. (2) sau ale art. 11;

b) împiedicarea sau tulburarea, fără drept, a accesului sau circulaţiei persoanelor pe traseul de interes naţional;

c) împiedicarea sau tulburarea, fără drept, a activităţilor de marcare sau semnalizare a traseelor sau segmentelor de traseu de interes naţional, de întreţinere şi monitorizare a stării marcajelor şi a altor amenajări de pe traseele sau porţiunile de traseu de interes naţional.

(2) Dispoziţiile prezentei legi referitoare la contravenţii se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.