Justiție telematică vs. Justiție informatică. Amintiri despre viitor
Laura Maria Stănilă - aprilie 1, 2020
4. Deschizătorii de drumuri – Experiența unor State curajoase în implementarea justiției telematice și digitalizarea justiției
Justiția telematică și digitalizarea au adus noutăți precum: documentele informatice, semnătura digitală (definită ca rezultat al unei proceduri computerizate de validare, bazată pe un sistem de chei care permite semnatarului și destinatarului să arate și să verifice sursa și integritatea unui document sau a unui set de documente), resurse hardware și software, prin care administrația judiciară gestionează electronic tot felul de activități, date, servicii, comunicații și proceduri. Justiția telematică și digitalizată permite ca toate actele și măsurile adoptate în proces să poată fi efectuate prin intermediul documentelor electronice semnate cu semnătura digitală. În afară de Estonia, există și alte state orientate spre digitalizarea și telematizarea justiției. În cele ce urmează vă prezentăm doar câteva exemple.
4.1. Italia
În Italia a fost orchestrată o întreagă strategie privind digitalizarea și telematizarea justiție, fiind adoptate un set de legi care au condus la modernizarea sistemului judiciar italian. Primul pas a constat în introducerea documentelor electronice judiciare. Documentele electronice judiciare sunt reprezentări digitale ale oricărui act, fapt sau date relevante din punct de vedere juridic, sunt create și păstrate pe suport digital și pot fi transmise prin intermediul instrumentelor telematice. Documentele electronice sunt valabile și relevante, conform dispozițiilor legale italiene. Astfel, au fost adoptate succesiv o serie de acte normative care au avut ca scop crearea cadrului pentru realizarea justiției telematice: în anul 2005 a fost adoptat Decretul legislativ nr. 82 din 3 iulie 2005 (Codul pentru administrația digitală) care definește conceptul de „document electronic”, tipurile de documente electronice și regulile de redactare, păstrare și transmitere a acestora (art. 20 și 21 din Actul menționat). Conform aceluiași act normativ, judecătorul este liber să evalueze validitatea documentului electronic, ținând cont de caracteristicile acestuia: calitate, siguranță, integritate și imuabilitate.
Apoi, în anul 2008, după o serie de intervenții legislative anterioare, ministrul italian al justiției a emis Decretul nr. 44 din 21 februarie 2011 (Regulamentul privind normele tehnice pentru adoptarea tehnologiei informației în procesul civil și penal). În anul 2011, Guvernul italian a propus Planul extraordinar pentru informatizarea justiției, care se încadrează într-un Plan mai vast de guvernare electronică 2012, conform cu care transformarea informatică a sistemului judiciar constituie unul dintre obiectivele principale ale guvernului italian. În plus, în 2012 a fost adoptat Decretul-lege nr. 179, care a integrat reglementarea judiciară a notificărilor telematice atât în sectorul civil, cât și în cel penal și a modificat legea falimentului italian pentru a face posibilă utilizarea e-mailului certificat în toate etapele și procedurile de insolvență.
În fine, Legea italiană nr. 228/2012 a statuat că înregistrarea electronică a documentelor și procedurilor judiciare este obligatorie începând cu data de 30 iunie 2014. Astfel, depozitul electronic al tuturor actelor și documentelor judiciare a devenit obligatoriu în procesele civile, dar, în cazul unei funcționări defectuoase a sistemului informațional, judecătorul italian poate permite depunerea versiunii pe hârtie a documentului sau poate ordona depunerea unei copii pe hârtie a documentului (din motive specifice).
În ceea ce privește semnătura digitală, aceasta reprezintă un set de date electronice (în DOC, PDF și formate similare) utilizate ca semnătură a unui document electronic. Însă relevanța juridică a unui document este diferită atunci când documentul electronic este semnat folosind o semnătură electronică avansată (semnătură electronică care permite identificarea părții semnatare și garantează conexiunea unică între document și abonat), o semnătură calificată (semnătură avansată bazată pe un certificat calificat și implementat printr-un dispozitiv sigur pentru crearea semnăturilor) sau o semnătură digitală, adică semnătura calificată bazată pe un sistem de chei criptografice (una publică și una privată legată între ele), care permite abonatului prin cheia privată și, respectiv destinatarului, prin cea publică, să semneze și să verifice originea și integritatea unui document electronic sau a unui set de documente.
Justiția digitală italiană presupune deci, un set de resurse hardware și software prin care administrația judiciară gestionează digital diverse activități, date, servicii, proceduri. Acestea se realizează, între altele, prin utilizarea unui e-mail certificat, respectiv un serviciu de e-mail care dă înapoi expeditorului o confirmare care atestă livrarea îndeplinită pentru fiecare document electronic pus la dispoziția destinatarului, certificând astfel data și ora expedierii. În procedura telematică, e-mailul certificat este instrumentul preferat folosit pentru efectuarea notificărilor. Legea nr. 2 din 28 ianuarie 2009 a impus adoptarea obligatorie a unei adrese de e-mail certificate pentru fiecare avocat afiliat barourilor și sancționarea asociațiilor care nu fac publice toate adresele de e-mail ale avocaților pe site-urile lor web. Mai mult, toate organele administrației publice italiene trebuie să comunice cu DigitPA[33] – organismul național italian pentru informatizarea serviciului public – folosind e-mailul certificat. Începând cu data de 30 iunie 2012, toate companiile care își desfășoară activitatea în Italia au fost obligate să se doteze cu o adresă electronică certificată[34].
4.2. Spania
Administrarea justiției a fost întotdeauna văzută ca un mare consumator de hârtie și utilizator de semnături și timbre. Acest lucru este cu atât mai evident în cazul special al comunicării rezoluțiilor și deciziilor judiciare către părți și reprezentanții lor legali, care, în mod tradițional, s-a făcut în format tipărit. Comunicarea hotărârilor în manieră clasică implică timp irosit, costuri uriașe (consumabile și personal) și pune în pericol integritatea procesului de notificare, care ar trebui să fie simultan față de toate părțile din același proces.
Spania a dezvoltat un modul numit Lexnet care deschide un canal electronic securizat de schimb de informații între oficiile judiciare și profesioniștii în domeniul dreptului, deoarece permite în prezent notificarea instantanee și simultană a acestora. Lexnet a fost lansat cu succes în anul 2004 și a fost extins progresiv la instanțele de pe aproape întreg teritoriul Spaniei, deoarece Ministerul Spaniol al Justiției a pus la dispoziție modulul cu titlu gratuit. Lexnet are în prezent peste 40 000 de utilizatori, este folosit de peste 2.600 de organe judiciare. Din 2009, aproape 114 milioane de notificări au fost făcute de instanțe prin mijloace telematice, reducând numărul documentelor, economisind timpul personalului și accelerând accesul la justiție. Implementarea completă a unei noi versiuni a fost prevăzută expres în Planul național de modernizare a administrației de justiție 2009-2012, sistemul fiind dezvoltat în prezent pentru a permite profesioniștilor din domeniul juridic să își notifice pledoariile în mod electronic și în instanțele de judecată[35].
4.3. Slovenia
În Slovenia, executarea unor creanțe certificate prin documente autentice (un termen generic pentru o serie de categorii de creanțe bănești, care include facturi, cambii, cecuri etc.) s-a realizat anevoios, procedura de executare fiind extrem de fragmentată. Majoritatea instanțelor nu aveau departamente de executare separate sau judecători și grefieri (referenți) specializați în executare silită[36]. Ca urmare a acestor dificultăți, Curtea Supremă Slovenă a luat decizia de a lansa Proiectul numit „Departamentul central pentru executare pe baza unui document autentic (COVL)”[37]. S-a urmărit astfel constituirea unei noi unități organizatorice specializate, maximizând utilizarea tehnologiei TIC și a proceselor desfășurate exclusiv online.
Proiectul a fost împărțit în componente legislative, organizaționale, tehnologice și relații publice. Obiectivul strategic al proiectului a fost reducerea reziduurilor judiciare și îmbunătățirea eficienței instanțelor în procedurile de executare.
Proiectul a adus următoarele inovații:
– e-filing – sau completare online a cererilor de executare (e-filing-ul este o funcționalitate a unui sistem IT de a pune la dispoziția utilizatorilor servicii de completare a unor cereri în formă electronică);
– centralizarea cauzelor comerciale;
– acces facil și rapid la registrele oficiale (externe);
– dosar electronic.
A fost nevoie evident de o modificare a legislației, fiind amendate mai multe acte normative, începând cu Codul Sloven de procedură civilă[38].
Pentru a permite și implementa înregistrarea electronică, au fost modificate Codul de procedură civilă, fiind introduse articolele 16a, 23, 105, 105b, și 132 referitoare la utilizarea dosarului electronic, semnăturii electronice, completării electronice, comunicării electronice și accesul la Sistemul de management al Cauzelor, Legea privind executarea și asigurarea executării revendicărilor civile[39] și Legea privind organizarea instanțelor[40]) și au fost dezvoltate funcționalități suplimentare.
Proiectul sloven COVL a fost bine primit de sistemul judiciar din Slovenia și a fost extins în cadrul proiectului „Reconfigurarea registrului funciar” în 2010. A devenit astfel obligatorie depunerea electronică a tuturor cererilor și a anexelor la acestea prin portalul unic de e-justiție pentru toți utilizatorii profesioniști (notari, avocați, companii imobiliare și anumite organe administrative ale statului).
4.4. Germania
În Germania titlul executoriu al creanțelor bănești – Mahnverfahren[41] este o procedură judiciară care presupune executarea simplificată a creanțelor bănești. Procedura de executare a debitelor necontestate și a celor de valoare mică este reglementată de art. 688 și urm. din Cartea a 7-a a Codului german de procedură civilă, oferind o modalitate ieftină, rapidă și eficientă pentru un creditor de a executa o cerere de bani printr-un titlu executoriu emis de instanță ex parte. Procedura a fost gândită pentru a evita procesele interminabile și, mai ales, de a evita încărcarea instanțelor în cazurile în care debitorii nu contestă debitul, dar nu doresc sau nu pot să îl plătească. Cheltuielile judiciare și onorariul avocațial sunt calculate automat și sunt incluse în debit. Astfel, creditorul nu este obligat să calculeze aceste costuri și să le declare în cererea sa, spre deosebire de ordinul convențional (neautomatizat) pentru procedura obișnuită de obligare la plată[42].
Mahnverfahren permite executarea unei cereri de plată a sume de bani fără judecată. Procedura este concentrată și, în mare măsură, formalizată și automatizată. În momentul în care cererea este trimisă sau introdusă în sistemul informatic, sistemul în sine se ocupă atât de procesarea revendicării, cât și de toate interacțiunile ulterioare cu părțile. Această verificare complet automată a cererilor nu numai că îi scutește pe angajații instanței de muncă de rutină care consumă timp, dar îmbunătățește considerabil calitatea și acuratețea procedurii. Toate informațiile stocate în sistem sunt utilizate pentru prelucrarea ulterioară și emiterea titlului executoriu. Procesul este centralizat – o singură instanță locală din fiecare stat german, de regulă în afara centrelor civice, este competentă să efectueze procedura.
Solicitantul poate solicita executarea de plății de către creditor prin mai multe metode[43]:
a) Prin transfer web utilizând servicii web (EGVP – Elektronischer Gerichts und Verwaltungspostfach) pentru utilizatori autorizați[44].
Completarea electronică prin EGVP sau alte servicii de comunicare și transmisie autorizate este destinată pentru creditorii și reprezentanții lor care au deja software business pentru crearea seturilor de date. Cererea cu date generate de sistem este transmisă apoi instanței competente prin aplicația Internet gratuită sau orice alt software autorizat. Datele sunt criptate și certificate cu o semnătură autorizată.
b) Utilizarea portalului online cu semnătura digitală[45].
Pentru solicitanții care nu folosesc propriul lor software de completare online, sunt disponibile cereri prin intermediul portalului online. Cei interesați completează un formular de cerere interactiv și, odată introduse datele, acestea sunt criptate și trimise instanței competente cu o semnătură digitală folosind infrastructura EGVP. După finalizarea transferului, solicitantul primește confirmarea depunerii cererii.
c) Utilizarea portalului online și a codului de bare.
Solicitanții care nu dețin semnături digitale sau cei care depun o cerere ocazional, pot utiliza formularele online. Formularul de cerere online este completat pas cu pas de către solicitant, acesta putând fi ulterior tipărit. Cererea poate fi transmisă în format tipărit după semnare de către cel interesat sau se poate expedia online. Dacă cererea este trimisă în format fizic (pe hârtie), aceasta este scanată ulterior cu tehnologia OCR (Optical Character Recognition – Recunoaștere optică a caracterelor). Cererea tipărită folosește un cod de bare similar cu formularul electronic, dar toate datele introduse sunt stocate simultan în sistem, existând astfel un control automat al datelor și al intrărilor în sistem. Un solicitant doar tipărește formularul cu codul de bare pe partea din spate, îl semnează și îl trimite instanței care ulterior preia datele bazate pe acest cod de bare.
Sistemul verifică temeinic aplicațiile electronice. Unele dintre verificările mai substanțiale, care nu pot fi efectuate de software, pot fi, de asemenea, efectuate de un ofițer al instanței – Rechtspfleger, care nu are calitatea de judecător. Dacă sunt îndeplinite condițiile formale, atunci titlul executoriu este emis și comunicat debitorului.
5. Ne pregătim sufletește – Sistemul telematic judiciar românesc și digitalizarea. E prea devreme să tragem concluzii…
Situația pandemică și impunerea unor măsuri specifice consecutive instituirii de către președintele României a stării de urgență prin Decretul nr. 195 din 16 martie 2020 pentru instituirea stării de urgență pe teritoriul României, prelungită apoi prin Decretul nr. 240 din 14 aprilie 2020, a determinat o efervescență în rândurile juriștilor, tot mai multe voci susținând necesitatea introducerii procesului electronic sau a posibilității desfășurării ședințelor de judecată online prin intermediul videoconferințelor.
Alte dispoziții utilizate timid și uneori după ureche, precum cele care reglementează semnătura electronică[46], au revenit în atenția autorităților, a practicienilor și a doctrinei în forță. Nu ne-am propus analiza cadrului legal privind semnătura electronică și nici nu dorim să oferim în cadrul acestui studiu argumente legale privind introducerea tehnologiilor informației și a comunicațiilor în procesul judiciar. Au făcut-o alții foarte bine înaintea noastră[47].
Însă, subliniem că, în opinia noastră, cel mai important element al justiției telematice și digitalizate îl reprezintă dosarul digital/electronic în care sunt incluse și colectate toate actele, documentele, anexele, chitanțele transmise prin e-mail certificat, actele de procedură întocmite de autorități și de părțile în cauză sau copia telematică a tuturor acestora, atunci când sunt depuse pe suport de hârtie. Sistemul de gestionare a dosarului digital este deținut de Ministerul Justiției. Păstrarea și arhivarea dosarului digital este echivalentă cu deținerea dosarului în format fizic. În România, demersurile pentru generalizarea utilizării dosarului electronic s-au realizat în martie 2019, când Ministrul de atunci al Justiției, Tudorel Toader, a declarat că a declanșat procedura de licitație pentru achiziția de computere și scanere performante, în vederea implementării dosarului electronic la fiecare instanță din țară, proiectul fiind în valoare de 7,7 milioane de euro[48].
Dosarul digital are multiple avantaje deoarece permite vizionarea și descărcarea sa în orice moment, nemaifiind necesară deplasarea fizică a justițiabilului la arhiva instanței în vederea consultării actelor ori la registratură pentru depunerea de noi acte/cereri, permite o comunicare rapidă între instanță și justițiabil (actele de procedură – citații sau alte comunicări – putând fi transmise în aceeași zi, în format electronic (e-mail) și reducerea costurilor prin reducerea cantității de consumabile și a timpului necesar deplasărilor la instanță.
Digitalizarea justiției presupune în primul rând înțelegerea de către toți actorii implicați în sistemul judiciar a conceputului de dosar electronic. Dacă acest prim pas este făcut cu caracter general, celelalte mișcări de modernizare și digitalizare a justiției vor veni firesc și inevitabil. Semnalele sunt clare în această direcție, ICCJ luând de curând o decizie ce poate fi numite istorică: Decizia nr. 520/2019 pronunțată în ședința publică din data de 7 martie 2019 prin care ICCJ a statuat că, în situația în care una dintre părțile în proces transmite instanței cereri în format electronic „existența semnăturii scanate a semnatarului nu este suficientă”, semnătura electronică calificată „conectează identitatea electronică a semnatarului cu documentul digital, neputând fi copiată de pe un document digital pe altul, fapt ce conferă documentului autenticitate” și „oferă instanței o garanție a faptului că mesajul sau documentul digital este creat de către persoană care l-a semnat, iar conținutul mesajului sau documentului digital nu a fost modificat de la data emiterii”. Astfel s-au creat premisele digitalizării reale a justiției, practicienii fiind încurajați să utilizeze mijloacele electronice de semnare și comunicare a actelor în cadrul procedurii judiciare. Ca urmare, consecințele se vor produce și în instanțe care, vor trebui la rândul lor să accepte digitalizarea și să se adapteze la gestionarea electronică a actului de justiție.
Din păcate, cu o floare nu se face primăvară și cu o decizie nu pot fi schimbate mentalități. Este nevoie de mult mai mult, de înțelegere, de acceptare, de responsabilizare și de reafirmare a celor două deziderate ale justiției moderne: asigurarea Actului de justiție de calitate și orientare spre justițiabil și nevoile acestuia.
[35] Consiliul Europei, Quality of Public Administration – A toolbox for Practitioners, 2015, pp. 378-379, https://ec.europa.eu.
https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=8055&type=2&furtherPubs=no
[36] Rado Brezovar, Bojan Muršec, Report on e-enforcement system on the basis of the authentic documents, Regional Cooperation Council, Sarajevo, 2016, pp. 26-28.
[37] COVL este un acronim slovac pentru „Centralni Oddelek za Verodostojno Listino”.
[38] Publicat în Monitorul Oficial Sloven nr. 52/2007.
[39] Publicată în Monitorul Oficial Sloven nr. 115/2006, fiind introduse articolele 6a și 29.
[40] Publicată în Monitorul Oficial Sloven nr. 127/2006. A fost introdus articolul 99a privind stabilirea competenței teritoriale privind cererile de acest gen.
[41] https://www.mahngerichte.de/de/online-mahnverfahren.html, accesat la 20.04.2020.
[42] Rado Brezovar, Bojan Muršec, Report on e-enforcement system on the basis of the authentic documents, Regional Cooperation Council, Sarajevo, 2016, pp. 25-26.
[43] http://www.mahngerichte.de/verfahren/antragstellung/ einreichungsart.htm.
[44] http://www.egvp.de/.
[45] https://www.online-mahnantrag.de.
[46] Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică republicată în M. Of. nr. 316 din data de 30 aprilie 2014.
[47] Sergiu I. Stănilă, op. cit.
[48] Dana Lepădatu, Ministrul Justiției: Dosar electronic și info-chișc la fiecare instanță, Agerpress, 18 martie 2019, https://www.agerpres.ro/justitie-si-interne/2019/03/18/ministrul-justitiei-dosar-electronic-si-infochiosc-la-fiecare-instanta-de-judecata-din-tara–276526.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.