Influenţa grupului de societăţi în procedura colectivă
Lavinia-Maria Tec - august 1, 2015Cu toate acestea, nu este suficientă identificarea acestei persoane, ci mai este necesară îndeplinirea unei condiții: săvârșirea uneia dintre faptele expres și limitativ prevăzute la lit. a) – h) ale art. 169 alin.1) din lege. Această condiție poate fi un obstacol în calea antrenării răspunderii pentru pasivul unei societăți din grup. Astfel, pentru a putea fi antrenată răspunderea unei alte societăți din grup pentru pasivul societății aflate în insolvență, trebuie dovedită existenței uneia dintre faptele enumerate la art. 169 alin. (1) lit. a)-h) imputabile acestei societăți. În lipsa unei dovezi în acest sens, antrenarea răspunderii unei societăți din grup pentru pasivul social al altei societăți din grup va eșua.
Așadar, se observă că lipsesc reguli care să permită imputarea, în anumite condiții, a datoriilor societății în insolvență asupra societății mame, surori sau fiică. Este adevărat că această problemă nu s-a bucurat de atenția autorilor din literatura noastră de specialitate. Aspectul delicat îl constituie fundamentul acestei răspunderi: răspundere obiectivă, fără culpă, pentru fapta altuia? o răspundere care ar trebui să se fundamenteze pe ideea de control și risc? o răspundere care ar trebui să se fundamenteze pe culpa societății care controlează în neexecutarea obligațiilor ei de prudență și diligență? Acest spațiu al răspunderii societății-mamă pentru datoriile filialelor este un spațiu care trebuie explorat de către teoreticienii dreptului, mai ales în contextul reglementării grupului în noua lege a insolvenței.
În rezolvarea acestei probleme legiuitorul s-ar fi putut inspira din soluțiile conturate în dreptul concurenței, care iau în considerare unitatea întreprinderii create din mai multe persoane juridice. Autonomia decizională prevalează asupra personalității juridice atunci când mai multe societăți constituie o singură întreprindere.
2) Identificarea instanței competente să judece cererea de deschidere a procedurii insolvenței împotriva unei societăți din grup
Art. 185 alin. (1) din lege stipulează că în cazul deschiderii procedurii insolvenţei împotriva unor membri ai grupului de societăţi, în urma depunerii unei cereri comune de deschidere a procedurii insolvenţei, instanţa competentă este tribunalul în a cărui circumscripţie teritorială îşi are sediul societatea-mamă sau, după caz, societatea cu cea mai mare cifră de afaceri conform ultimei situaţii financiare publicate, pentru toate societăţile membre ale grupului.
Se poate observa că legea stabilește alternativ două criterii pentru identificarea instanței competente să judece cererea de deschidere a procedurii insolvenței împotriva unei societăți din grup: criteriul localizării societății-mamă și criteriul celei mai mari cifre de afaceri conform ultimei situații financiare publicate. Legea nu stabilește cine exercită opțiunea între cele două criterii: cel care formulează cererea – debitor sau creditor – ori judecătorul? În ceea ce ne privește, apreciem că instanța are obligația de a-și verifica din oficiu competența aplicând cele două criterii în mod alternativ.
Astfel, practic, apar o serie de probleme. Identificarea societății-mamă sau a societății cu cea mai mare cifră de afaceri va fi greu de realizat de către un creditor al unui membru al grupului, în lipsă de informații din interiorul grupului. Prin urmare, există riscul ca după înregistrarea cererii de către crreditor, soluționarea să se tergiverseze din cauza acestui obstacol. De asemenea, există riscul ca după comunicarea informațiilor de către membrul grupului – debitor -, instanța să constate că nu este competentă aplicând oricare dintre cele două criterii. În mod evident, soluționarea cererii va întârzia.
3) Conflictul de legi și conflictul de jurisdicții în cazul grupurilor multinaționale
Dacă în cazul grupului de societăți de dimensiune națională, problema competenței teritoriale este mai simplu de rezolvat, în cazul grupului multinațional deslușirea ei este mai dificilă.
În ipoteza identificării unui grup multinațional este posibil să existe conflicte de legi și/sau de jurisdicții. În acest din urmă caz, devin aplicabile prevederile Regulamentului (CE) nr. 1346/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvență. Articolul 3 din Regulament fixează criteriile în funcție de care se stabilește competența jurisdicțională în cazul procedurii insolvenței.
Noțiunea „centrul intereselor principale” folosită în art. 3 din Regulament a făcut obiectul mai multor interpretări ale Curții de Justiție de la Luxemburg[12]. Însă ultima hotărâre a Curții confirmă insuficiența Regulamentului în materia grupurilor de societăți. Astfel, Curtea a statuat că „Regulamentul (CE) nr. 1346/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvență trebuie interpretat în sensul că o instanță a unui stat membru care a deschis o procedură principală de insolvență împotriva unei societăți, reținând că centrul intereselor principale ale acesteia se află pe teritoriul acelui stat, nu poate extinde, în temeiul unei norme din dreptul național, această procedură la o a doua societate, al cărei sediu social este situat într‑un alt stat membru, decât cu condiția de a se demonstra că centrul intereselor principale ale acesteia din urmă se află în primul stat membru”. De asemenea, Curtea afirmă că „Regulamentul nr. 1346/2000 trebuie interpretat în sensul că, în ipoteza în care o societate, al cărei sediu social este situat pe teritoriul unui stat membru, este vizată de o acțiune prin care se încearcă să se extindă în privința sa efectele unei proceduri de insolvență deschise într‑un alt stat membru împotriva unei alte societăți, stabilite pe teritoriul acestui din urmă stat, simpla constatare a confuziunii patrimoniilor acestor societăți nu este suficientă pentru a demonstra că centrul intereselor principale ale societății vizate de acțiunea respectivă se află de asemenea în acest din urmă stat. Pentru răsturnarea prezumției potrivit căreia acest centru se află la locul sediului social, este necesar ca o apreciere globală a ansamblului elementelor relevante să permită să se stabilească faptul că, într‑un mod verificabil de către terți, centrul efectiv de conducere și de control al societății vizate de acțiunea care are ca obiect extinderea procedurii se situează în statul membru în care a fost deschisă procedura de insolvență inițială”.
4) Valoarea juridică a protocolului de cooperare între administratorii judiciari ai membrilor grupului
Art. 189 din lege prevede că în cazul în care componenţa masei credale nu permite aplicarea art. 188, administratorii judiciari numiţi potrivit prevederilor art. 57 vor fi ţinuţi de obligaţia de cooperare. Această obligaţia de cooperare se va materializa inclusiv prin semnarea unui protocol de cooperare, care să conţină o sinteză a modalităţii în care se vor derula, în mod integrat, activităţile economice, juridice şi operaţionale, la nivelul grupului.
Fiind un acord cu privire programul activităților economice, juridice și operaționale la nivelul grupului, protocolul de cooperare are natura juridică a unei convenții sau a unui contract. Încheierea acestei convenții confirmă recunoașterea interesului grupului de societăți și, deci, a unității întreprinderii de grup. Astfel devine posibilă restructurarea grupului de societăți ori protecția patrimoniului unei societăți din grup împotriva acțiunilor judiciare care au ca scop reconstituirea patrimoniului societății în insolvență.
Potrivit legii, pentru a putea produce efecte, protocolul trebuie aprobat de judecătorul sindic. Legea nu stabilește criteriile în funcție de care judecătorul sindic va aproba protocolul. Astfel s-ar părea că judecătorul are o putere discreționară în acest caz: poate aproba sau respinge protocolul după cum dorește el. Totuși, nu credem că aceasta a fost intenția legiuitorului. Prin urmare, apreciem că judecătorul sindic va avea misiunea de a face un control sumar al condițiilor de validitate de fond și de formă a protocolului: verificarea identității participanților la protocol, a capacității acestora, a consimțământului exprimat la semnarea protocolului, a obiectului protocolului, a cauzei, atunci când se precizează, a formei scrise, a conținutului. Fiind aprobat de judecătorul sindic, protocolul dobândește pe lângă caracterul convențional și unul judiciar.
Neexecutarea protocolului de cooperare poate ridica următoarele probleme care : care vor fi efectele neexecutării? care va fi sancțiunea aplicabilă? sancțiunea va afecta protocolul sau persoana administratorului judiciar care-l încalcă?
IV. Concluzii
Absența personalității juridice conferă o imunitate totală a grupului de societăți la insolvența unei sau mai multor societăți din grup. Astfel că lipsa personificării este un avantaj al întreprinderii de grup.
Principiul autonomiei juridice a societăților din grup pe care se fundamentează separația juridică a patrimoniilor societăților componente protejează societățile din grup împotriva răspunderii pentru pasivul societății aflate în insolvență. Se conturează un adevărat dezechilibru între control/putere și răspundere. Deși societatea-mamă este cea care poate provoca pasivul unei societăți controlate, în interesul întreprinderii de grup, totuși principiul autonomiei juridice este un obstacol în calea antrenării răspunderii ei. Din această perspectivă, grupul apare ca o tehnică de organizare a răspunderii limitate în jurul principiului autonomiei juridice.
Aplicarea și recunoașterea excesivă a autonomiei juridice a societăților din grup, care protejează creditorii societăților in bonis, dar afectează interesele creditorilor societății în insolvență în lipsa imputării datoriilor societății-mamă.
Așadar, lipsa personalității sale juridice și personalitatea juridică a membrilor săi sunt avatarurile grupului de societăți în cadrul procedurii colective. Propagarea sau extinderea procedurii la celelalte societăți din grup nu este posibilă. Nici extinderea răspunderii pentru pasivul social al societății în insolvență nu este posibilă.
Grupul de societăți tinde să devină o realitatea juridică prin reglementarea timidă în noua lege a insolvenței. Însă, reglementarea vizează mai mult aspectele tehnice decât cele de fond, acestea din urmă așteptând răspunsuri de la teoreticienii și practicienii dreptului.
[12] CEJ, 12.05.2006, c- 341/04, Eurofood; CEJ, 20.10.2011, c- 396/09, Interedil; CEJ, 15.12.2011, c- 191/10, Rastelli.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.