Identificarea plagiatului, a autoplagiatului și a încălcării normelor privind buna conduită în cercetarea științifică, în cazul tezelor de doctorat și al altor opere științifice

- august 6, 2021

2.3. Tipuri de plagiat

Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Administrație Publică, a elaborat, la nivelul anului 2015, un Ghid Anti-Plagiat[15], potrivit căruia „plagiatul poate îmbrăca mai multe haine, și anume: voluntar; involuntar; direct; integral; de tip mozaic; prin parafrazarea inadecvată; parafrazarea necitată; prin nerespectarea obligației de originalitate; citarea fără referință și autoplagiatul”.

La nivelul Universității din București regăsim lucrarea Deontologie academică. Ghid practic[16], elaborată de către doamna Emilia Șercan, unde plagiatul este clasificat în „intenționat și neintenționat”.

Plagiatul intenționat desemnează situația în care expunerea într-o operă scrisă sau într-o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale, se realizează cu bună știință, autorul plagiatului acționând în acest sens cu intenție, fiind conștient și asumându-mi consecințele faptelor sale.

Plagiatul neintenționat desemnează situația în care autorul plagiatului nu își însușește creația intelectuală a unei alte persoane în mod voit, cu intenție, ci din lipsa sau insuficienta cunoaștere a domeniului proprietății intelectuale, a regulilor privind citarea, respectiv a drepturilor ce decurg/ izvorăsc din calitatea de autor al unei opere științifice.

Tot în ghidul mai sus menționat este statuat faptul că plagiatul intenționat se poate manifesta sub diverse forme, conform datelor furnizate de platforma Turnitin, respectiv:

(i) plagiatul de tip copy-paste sau clonă – constă în preluarea mot-a-mot din opera științifică a unui alt autor, fără a indica autorul și sursa originală din care s-a realizat preluarea, spre exemplu:

 Varianta originală Varianta plagiată
„Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse. Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea surselor de aprovizionare. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90% din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel.”

Ney, Joseph, 2012, Viitorul puterii, Editura Polirom, Iași, p. 81.

 Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse. Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea surselor de aprovizionare. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90% din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel.

(Emilia Șercan, Deontologie academică, Ghid practic, Ed. Universității din București, București, 2017, p. 30)

 

(ii) plagiatul prin citare parțială – constă în preluarea realizată din operele științifice aparținând altor autori, preluare asupra căreia se fac modificări, regulile privind citarea nefiind respectate în totalitate, spre exemplu:

Varianta originală Varianta plagiată
„Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse. Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea surselor de aprovizionare. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90% din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel.”

Nye, Joseph, 2012, Viitorul puterii, Editura Polirom, Iași, p. 81.

 Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unei țări, lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice mici. Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea surselor de import. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de bază, America depindea de importuri pentru aproape 90% din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel (Nye, 2012, p. 81).

(Emilia Șercan, Deontologie academică, Ghid practic, Ed. Universității din București, București, 2017, p. 31)

 

(iii) plagiatul prin parafrazare – constă în a spune cu propriile cuvinte, folosind sinonime, dar păstrând ideea bază a textului din care s-a realizat preluarea, fără a indica autorul și sursa originală, spre exemplu:

 Varianta originală Varianta plagiată
„Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse. Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea surselor de aprovizionare. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90% din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel.”

Nye, Joseph, 2012, Viitorul puterii, Editura Polirom, Iași, p. 81.

 Deși resursele naturale nu există pe teritoriul unui stat, acest lucru nu este un indicator al unei puteri economice reduse. Vulnerabilitatea unei țări își pune amprenta pe multe variabile, iar aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea surselor de import. În anii ‘70, o serie de specialiști și-au exprimat reținerea cu privire la dependența Statelor Unite de materii prime achiziționate de pe alte piețe și, așadar, de vulnerabilitatea lor. Din 13 materii prime industriale de bază, America depindea de achiziții externe pentru aproape 90% din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel.

(Emilia Șercan, Deontologie academică, Ghid practic, Ed. Universității din București, București, 2017, pp. 31-32)

 

(iv) plagiatul prin mixare – constă în combinarea de cuvinte, expresii, propoziții, fraze, fragmente din mai multe opere științifice, fără a indica autorii și sursele originale din care s-au realizat preluările, spre exemplu:

Varianta originală Varianta plagiată
„Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse. Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea surselor de aprovizionare. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90% din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel.”

Nye, Joseph, 2012, Viitorul puterii, Editura Polirom, Iași, p. 81.

 Statele fac eforturi să modeleze structura piețelor spre avantajul propriu, chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul lor, însă analiștii nu au luat în calcul sursele alternative de materii prime și diversitatea surselor de aprovizionare. Unii specialiști și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a SUA de materii prime importante și, așadar, de vulnerabilitatea lor, însă proiecțiile au fost inexacte din mai multe motive.

(Emilia Șercan, Deontologie academică, Ghid practic, Ed. Universității din București, București, 2017, p. 32)

 

(v) plagiatul prin reciclare (autoplagiatul) – constă în reutilizarea unei opere științifice sau a unei părți dintr-o operă științifică adusă la cunoștința publicului anterior fără a indica acest aspect, spre exemplu:

Varianta originală Varianta plagiată
„Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse. Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea surselor de aprovizionare. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90% din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel.”

Nye, Joseph, 2012, Viitorul puterii, Editura Polirom, Iași, p. 81.

 În situația în care resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat, acest lucru nu este un indice al unei puteri economice reduse. Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea surselor de aprovizionare. În anii ‘70, unii analiști și-au exprimat rezerva cu privire la dependența tot mai mare a Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor. Din 13 materii prime industriale de bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90% din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel.

(Emilia Șercan, Deontologie academică, Ghid practic, Ed. Universității din București, București, 2017, p. 33)

 

(vi) plagiatul hibrid – constă în combinarea de cuvinte, expresii, propoziții, fraze, fragmente cu privire la care s-au indicat autorii și sursele originale din care s-au realizat preluărilor, pe de o parte, și cuvinte, expresii, propoziții, fraze, fragmente cu privire la care nu au fost respectate regulile privind citarea, pe de altă parte, spre exemplu:

Varianta originală Varianta plagiată
„Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse. Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea surselor de aprovizionare. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90% din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel.”

Nye, Joseph, 2012, Viitorul puterii, Editura Polirom, Iași, p. 81.

 Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse. „Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea surselor de aprovizionare” (Nye, 2012, p. 81). De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor. „Din treisprezece materii prime industriale de bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90% din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel” (Nye, 2012, p. 81).

(Emilia Șercan, Deontologie academică, Ghid practic, Ed. Universității din București, București, 2017, p. 34)

 

(vii) plagiatul prin confuzie – constă în combinarea de propoziții, fraze sau paragrafe din mai multe opere științifice, fără a indica autorii și sursele originale din care s-au realizat preluările, de cele mai multe manifestând un caracter pronunțat de discontinuitate, spre exemplu:

Varianta originală Varianta plagiată
„Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse. Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea surselor de aprovizionare. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90% din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel.”

Nye, Joseph, 2012, Viitorul puterii, Editura Polirom, Iași, p. 81.

 Uneori oamenii pun semnul egalității între înzestrarea generoasă cu resurse naturale și puterea economică, dar relația este complicată. Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse. Proiecțiile vulnerabilității SUA la penuria de materii prime au fost inexacte pentru că nu s-a reușit luarea în calcul a tehnologiei și alternativelor. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor.

(Emilia Șercan, Deontologie academică, Ghid practic, Ed. Universității din București, București, 2017, p. 35)

 

(viii) plagiatul mascat ‒ constă în preluarea unor cuvinte, expresii, propoziții, fraze, fragmente sau paragrafe dintr-o operă științifică în care autorul a citat un alt autor, ceea ce doctrina de specialitate numește citarea la a doua mână, fără a indica acest lucru, spre exemplu:

Varianta originală Varianta plagiată
„Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse. Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea surselor de aprovizionare. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90% din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel.”

Nye, Joseph, 2012, Viitorul puterii, Editura Polirom, Iași, p. 81.

 „Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse”, indică o analiză a The Economist. „Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea surselor de aprovizionare. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor”, arată o analiză a Băncii Mondiale. „Din treisprezece materii prime industriale de bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90% din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel” (B. Moore, 1999, p. 21).

(Emilia Șercan, Deontologie academică, Ghid practic, Editura Universității din București, București, 2017, pp. 35-36)

 

(ix) plagiatul de tip agregat – constă în situația în care sunt respectate regulile privind citarea în mod corespunzător, fiind indicat autorul și sursa originală din care s-a realizat preluarea, fără însă ca în noua operă științifică autorul acesteia să își aducă un aport, o contribuție proprie, spre exemplu:

Varianta originală Varianta plagiată
„Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse. Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea surselor de aprovizionare. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90% din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel.”

Nye, Joseph, 2012, Viitorul puterii, Editura Polirom, Iași, p. 81.

 Joseph Nye (2012, p. 81) susține că „Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse. Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea surselor de aprovizionare”. Același autor a arătat că „De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90% din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel” (Nye, 2012, p. 81)

(Emilia Șercan, Deontologie academică, Ghid practic, Ed. Universității din București, București, 2017, p. 36)

Totodată, în Ghidul practic al doamnei Emilia Șercan regăsim și o clasificare a procedeelor de plagiere, și anume:

(a) plagiatul prin traducere – constă în traducerea unor opere științifice dintr-o limbă străină și însușirea acesteia ca fiind o creație proprie intelectuală, fără a face referire la autorul străin și sursa originală;

(b) plagiatul peticit – constă în preluarea de cuvinte, expresii, propoziții, fraze, fragmente sau paragrafe din numeroase surse, printr-o serie de modificări și înlocuiri la nivelul lexical și sintactic, cu sau fără indicarea autorilor și a surselor originale;

(c) plagiatul structural – constă în preluarea modului de structurare a unei lucrări, pornind de la structura propriu-zisă, scop, metode de cercetare, note de subsol, bibliografie, exemple s.a.;

(d) plagiatul prin manipularea surselor – constă în respectarea regulilor privind citarea, prin folosirea ghilimelelor și indicarea autorului și a sursei originale în nota de subsol și bibliografia aferentă, urmând ca pe parcursul lucrării deși se mai realizeze preluări din alți autor, nu se mai fac trimiteri asupra acestora și a surselor originale de preluare.

De asemenea, într-un articol denumit Cercetare psihologică în spațiul academic între exigență specifică, plagiat și creație originală, aparținând doamnei Maria-Elena Osiceanu, se prevede că formelor de plagiat menționate „li se adaugă și alte tipuri de fraude în practica academică, și anume: 1. autorul fantomă (ghostwriting) – cineva care scrie un text pentru altcineva, dar nu se regăsește ca autor, în mod intenționat sau nu (de ex., în politică acest lucru este permis!); 2. autorul onorific sau autorul oaspete (guestwriting) – cineva care este trecut pe lista autorilor datorită reputației; 3. autorul cadou (giftwriting) – cineva este trecut pe lista de autori, fără a fi contribuit, efectiv, la elaborarea unei lucrări, ci pentru că a adus alte beneficii celorlalți sau le va face această favoare, în alt context; 4. falsificarea datelor; 5. contractul fals (contract cheating); 6. «furtul de idei»”[17].

În doctrina de specialitate s-au emis recomandări privind evitarea plagiatului în lucrările cu caracter științific, și anume:

– „(I) recunoașterea paternității ideii;

– (II) o bună cunoaștere a regulilor de citare, care presupun redarea surselor de informare în mod corect și complet;

– (III) citatele să fie cât mai scurt posibile;

– (IV) cunoașterea regulilor de redare a citărilor și a notelor de subsol (…);

– (V) utilizarea ghilimelelor atunci când cităm;

– (VI) utilizarea corectă a prescurtărilor în citare: cit., idem, ibidem, loc. cit. etc.

– (VII) nu este voie să corectăm textul atunci când îl preluăm;

– (VIII) respectarea condițiilor care fac ca o citare să fie licită;

– (IX) lucrarea să fie originală (…)”[18];

– „(X) în concluzie, așa cum bine arăta doctrina: Este preferabilă o lucrare de licență sau o teză de doctorat cu un surplus de citare uneia cu plagiere involuntară sau de-a dreptul furată”[19].

Cu titlu exemplificativ, enumerăm mai jos câteva dintre actele normative relevante, pe lângă cele învederate pe parcursul prezentei lucrări, referitoare la acordarea titlului de doctor, respectiv:

(1) Hotărârea Guvernului nr. 929/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020 și Anexa aferentă;

(2) Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 4621/2020 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare și Anexele nr. 1-2 aferente;

(3) Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5229/2020 pentru aprobarea metodologiilor referitoare la acordarea atestatului de abilitare, acordarea titlului de doctor, precum și la soluționarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat și Anexele nr. 1-3 aferente, îndeosebi Anexa nr. 2 privind Metodologia de evaluare a tezelor de doctorat;

(4) Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 3131/2018 privind includerea în planurile de învățământ, pentru toate programele de studii universitare organizate în instituțiile de învățământ superior din sistemul național de învățământ, a cursurilor de etică și integritate academică;

(5) Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 3353/2018 privind aprobarea de noi domenii în cadrul școlilor doctorale organizate în instituțiile organizatoare de studii universitare de doctorat acreditat;

(6) Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 5110/2018 privind aprobarea standardelor naționale minimale pentru acordarea titlului de doctor și Anexele nr. 1-35 aferente, cu privire deosebită asupra Anexei nr. 24 privind Standarde naționale minimale pentru acordarea titlului de doctor ce trebuie avute în vedere de către Comisia de științe juridice din cadrul CNATDCU.

Din lecturarea actelor normative mai sus indicate, înțelegem să punctăm doar câteva idei principale de reținut:

– integrarea doctoranzilor și a tinerilor doctori în proiectele Comisiei de Drept Internațional, potrivit Anexei aferente Hotărârii nr. 929/2014;

– printre principalele atribuții ale CNATDCU se numără evaluarea dosarului de acordare a titlului de doctor și propunerea către Ministrului Educației a acordării sau nu a titlului de doctor, precum și analizarea respectiv pronunțarea asupra sesizărilor nerespectării standardelor de etică profesională, inclusiv asupra existenței plagiatului, conform Anexei nr. 1 la Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 4621/2020;

– conducătorul de doctorat răspunde în solidar cu studentul-doctorand cu privire la conformitatea tezei cu standardele de calitate sau de etică profesională, inclusiv sub aspectul asigurării originalității conținutului, deși autorul tezei este numai studentul-doctorand, conform Anexei nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5229/2020;

– programele recunoscute de către CNATDCU și utilizate de către IOSUD/IOD în vederea verificării similitudinilor pentru lucrările științifice sunt: (1) iThenticate; (2) Turnitin; (3) Plagiarism detector + PDAS (PDAS ‒ Plagiarism Detector Accumulator Server); (4) Safe Assign și (5) sistemantiplagiat.ro, conform Anexei nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5229/2020;

– cursurile de etică și integritate academică pentru ciclul de studii universitare de doctorat sunt obligatorii începând cu anul universitar 2018-2019, conform Ordinului Ministrului Educației Naționale nr. 3131/2018;

– studenții-doctoranzi aflați în derularea programului de doctorat în cadrul unei instituții care și-a pierdut dreptul de a organiza studii universitare de doctorat își continuă studiile conform contractului și programului de studii până la finalizarea acestora, instituția fiind obligată să asigure condițiile pentru finalizarea studiilor, conform art. 1 alin. (3) din Ordinul nr. 3353/2018;

– standardele naționale minimale pentru acordarea titlului de doctor ce trebuie avute în vedere de către Comisia de Științe Juridice din cadrul CNATDCU sunt: (i) studentul-doctorand să fi participat la cel puțin trei manifestări științifice organizate de instituțiile organizatoare de doctorat și să fi publicat rezultatele cercetărilor în publicațiile organizatorilor conferințelor, dovedite prin programul conferinței și (ii) publicarea a cel puțin un articol în reviste indexate în baze de date internaționale (BDI), conform Anexei nr. 24 din Ordinului Ministrului Educației Naționale nr. 5110/2018.

[15] https://administratiepublica.eu/sites/default/files/Ghid%20anti-plagiat.pdf.

[16] https://unibuc.ro/wp-content/uploads/2018/12/DeontologieAcademica-Ghid-practic.pdf.

[17] http://noema.crifst.ro/ARHIVA/2017_02_08.pdf.

[18] E.E. Ștefan, Metodologia elaborării lucrărilor științifice, Ed. Pro Universitaria, București, 2019, pp. 232-234.

[19] S. Chelcea, Cum să redactăm o lucrare de licență, o teză de doctorat, un articol științific în domeniul științelor socioumane, ed. a IV-a revizuită și adăugită, Ed. Comunicare.ro, București, 2007, p. 46, apud E.E. Ștefan, ibidem.

Lasă un răspuns

1 2 3 4