Hotărârea CEDO din 17 noiembrie 2020 în Cauza M. împotriva României (Cererea nr. 26.354/14)

În M. Of. nr. 478 din data de 7 mai 2021 s-a publicat Hotărârea CEDO în Cauza M. împotriva României (Cererea nr. 26.354/14).

Vă prezentăm, în continuare, dispozițiile respectivei hotărâri:

„I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Convenţie

18. Reclamantul se plânge de o încălcare a dreptului său de acces la o instanţă ca urmare a anulării recursului său. Invocă în această privinţă art. 6 § 1 din Convenţie, redactat după cum urmează:

„Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil […] a cauzei sale, de către o instanţă […], care va hotărî […] asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil […].”

A. Cu privire la admisibilitate

19. Constatând că cererea nu este în mod vădit nefondată, nici inadmisibilă pentru un alt motiv prevăzut de art. 35 din Convenţie, Curtea o declară admisibilă.

B. Cu privire la fond

(…)

II. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenţie

30. Art. 41 din Convenţie prevede:

„Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al înaltei părţi contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei încălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o reparaţie echitabilă.”

31. Reclamantul solicită 595.750 de euro (EUR) cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material. Suma corespunde conform acestuia sumelor pentru care solicitase rambursarea în faţa instanţelor interne. Acesta solicită, de asemenea, 10.000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral.

32. Solicită 4.192 EUR pentru cheltuielile pe care susţine că le-a efectuat în faţa Curţii. Prezintă un document care atestă plata acestei sume cu titlu de onorarii de avocat.

33. Guvernul contestă aceste pretenţii. Consideră că nu există legătură de cauzalitate între prejudiciul material pretins a fi suferit şi invocata încălcare a Convenţiei. Apreciază totodată că o constatare a încălcării ar constitui în sine o reparaţie echitabilă suficientă pentru prejudiciul moral eventual suferit.

34. Consideră excesivă cererea de rambursare a cheltuielilor de judecată, remarcând că reclamantul nu a furnizat copia contractului de asistenţă juridică.

35. Neobservând nicio legătură de cauzalitate între încălcarea constatată şi prejudiciul material pretins, Curtea respinge această cerere. În schimb, aceasta consideră că reclamantul a suferit un prejudiciu moral care nu poate fi reparat prin simpla constatare a încălcării. Având în vedere natura încălcării constatate şi circumstanţele speţei, Curtea, pronunţându-se în echitate, acordă reclamantului 5.000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral.

36. În conformitate cu jurisprudenţa Curţii, un reclamant nu poate obţine rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care se stabileşte caracterul real, necesar şi rezonabil al acestora. În speţă, ţinând seama de documentele de care dispune şi de jurisprudenţa sa, Curtea consideră că este rezonabil să acorde reclamantului suma de 1.000 EUR pentru toate cheltuielile.

37. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale.”

Hotărârea Curții:

„1. declară cererea admisibilă;

2. hotărăşte că a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenţie;

3. hotărăşte:

a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, următoarele sume, care trebuie convertite în moneda statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plăţii:

(i) 5.000 EUR (cinci mii de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral;

(ii) 1.000 EUR (una mie euro), plus orice sumă ce poate fi datorată pentru acest cuantum de reclamant cu titlu de impozit, pentru cheltuielile de judecată;

b) că, de la expirarea termenului menţionat şi până la efectuarea plăţii, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade şi majorată cu trei puncte procentuale;

4. respinge cererea de acordare a unei reparaţii echitabile pentru celelalte capete de cerere.”