Expertiza tehnică judiciară: reglementare, aspecte esențiale, etică. Studiu de caz

- aprilie 14, 2025

2. Principii etice fundamentale

Principiile etice fundamentale ale profesiei de evaluator autorizat cuprind aspectele care trebuie luate în considerare sau acţiuni care trebuie efectuate în vederea evitării sau a diminuării pericolelor ce pot apărea pe parcursul activităţii unui evaluator autorizat.

Aceste principii sunt enunţate în continuare:

Integritate: să fie direct şi onest în relaţiile profesionale şi de afaceri.

Obiectivitate, independenţă, imparţialitate: să evite conflicte de interes, influenţe sau preferinţe care să îi afecteze judecata profesională.

Confidenţialitate: să respecte confidenţialitatea informaţiilor obţinute ca urmare a relaţiilor profesionale şi să nu divulge astfel de informaţii terţilor fără a avea autoritate specifică (dacă nu există dreptul legal sau profesional sau datoria legală sau profesională de a divulga), să nu folosească informaţiile în avantajul personal sau al unor terţe părţi.

Competenţă profesională: să menţină cunoştinţele şi abilităţile profesionale necesare pentru a oferi clienţilor sau angajatorului servicii competente bazate pe practicile, legislaţia şi tehnicile actuale; să îşi desfăşoare activitatea în mod serios şi în concordanţă cu standardele profesionale de evaluare obligatorii pentru membrii asociației.

Comportament profesional: să respecte legile şi reglementările în domeniul evaluării de bunuri şi să evite orice fel de acţiuni care ar putea discredita profesia.

Prin cercetarea disciplinară, ANEVAR, prin rolul acesteia, nu se poate pronunța cu privire la valoarea stabilită de către evaluator, în speță de către expert tehnic judiciar, ci analizează raportul de evaluare din punct de vedere al respectării standardelor de evaluare valabile la data evaluării. Iar potrivit principiului proporționalității, trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanțele săvârșirii acesteia și sancțiunea disciplinară propusă a fi aplicată. Se apreciază, prin prisma neconformităților ce pot fi identificate pe parcursul cercetării disciplinare, că scopul sancțiunii disciplinare care urmează a fi aplicată persoanei cercetate disciplinar pentru abaterea constatată poate fi atins[70].

Or considerăm și este de observat și o inconsecvență în practica cercetării disciplinare, deoarece spre exemplu și expertiza dispusă de executorul judecătoresc este expertiză tehnică judiciară, calificată ca parte a procesului civil, dispusă așadar de organ jurisdicțional (conform art. 2 al O.G. nr. 2/2000, expertiza se întocmește de expert tehnic judiciar sau specialist numit). Precedente sunt asemenea dosare cu sancțiuni disciplinare[71], cu toate etapele de cercetare disciplinară și aplicare sancțiuni (pe site-ul ANEVAR fiind menționat intervalul 2020-2024).

Conform cu Regulamentul Comisiei de etică şi disciplină a Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (C.E.D.) din 13.06.2024, în vigoare de la 17 aprilie 2014, republicat în M. Of., Partea I nr. 552 din 13 iunie 2024, se prevăd următoarele:

Art. 1 – (1) Evaluatorii autorizaţi răspund disciplinar în cazul săvârşirii unor abateri disciplinare, în activitatea de evaluare. (2) Abaterea disciplinară constă într-o acţiune sau inacţiune în legătură cu activitatea de evaluare, săvârşită cu vinovăţie, prin care prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 99/2013, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 353/2012, denumit în continuare Regulament de organizare şi funcţionare, standardele de evaluare, Codul de etică al profesiei de evaluator autorizat, aprobat prin Hotărârea Conferinţei naţionale a Uniunii Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România nr. 1/2012, denumit în continuare Codul de etică, sau alte dispoziţii date de către organele de conducere ale Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România, denumită în continuare Asociaţia, sunt încălcate de către evaluatorul autorizat.

Iar în continuare (nemodificat, în fostul și actualul regulament în vigoare):

Art. 36. – Prevederile prezentului regulament se aplică numai sesizărilor privind fapte săvârşite de membrii Asociaţiei în calitatea acestora de evaluatori autorizaţi, membri titulari/corporativi, înregistrate după data intrării sale în vigoare.

Etic, considerăm că nu pot exista opinii sau argumente prin care să se justifice faptul că expertul tehnic judiciar poate face excepție de la cercetarea disciplinară, tocmai în virtutea următoarelor (expertiza tehnică reglementată de O.G. nr. 2/2000 este judiciară și extrajudiciară):

– Activitatea de expertiză tehnică judiciară nu se desfășoară, doar în conformitate cu C. pr. civ./pen. și O.G. nr. 2/2000, atât timp cât chiar Ghidul specializărilor expertizei tehnice judiciare[72] precizează la fiecare specializare cadrul legal, iar pentru evaluarea bunurilor imobile/mobile, lămurește includerea O.G. nr. 24/2011, a Standardelor de evaluare a bunurilor etc.

– O apreciere precum că, chiar dacă expertul este membru titular ANEVAR, calitatea de evaluator nu constituie temei în analiza unor rapoarte de expertiză tehnică judiciară, este eronată, deoarece tocmai prin legislația incidentă, precizată expres în Ghidul specializărilor expertizei tehnice judiciare, se face dovada că tocmai expertului care este și evaluator îi incumbă și respectarea O.G. nr. 24/2011 și a Standardele de evaluare a bunurilor etc.

– Faptul că dacă raportul de expertiză tehnică judiciară nu poartă însemne ANEVAR, această formă ar exonera de obligații/răspundere profesională, este eronat, deoarece expertiza tehnică judiciară este dispusă spre a fi întocmită de evaluator membru titular al asociației, tocmai în considerarea profesiei și a încrederii în asociație, iar expertul judiciar este de regulă doar din acest motiv numit, chiar recunoaște în expertiză calitatea de membru, ori precizează numărul legitimației, ori se regăsește pe liste ca membru titular al asociației[73]; conform O.G. nr. 24/2011 art. 23 are ca evaluator obligația: să elaboreze rapoartele de evaluare potrivit standardelor de evaluare adoptate de asociaţie; să respecte codul de etică al profesiei de evaluator autorizat, precum şi regulamentele adoptate de organele de conducere ale asociaţiei, iar conform art. 25 evaluatorii răspund în desfăşurarea activităţii lor disciplinar, civil, penal, după caz.

– O opinie asupra faptului că invocarea standardelor de evaluare în expertize nu schimbă natura juridică a lucrării supuse analizei C.E.D., care este expertiză tehnică judiciară, nu-și are locul, deoarece este vorba despre etica și respectarea obligațiilor profesionale, iar chiar punctul de vedere de vedere al ANEVAR în interpretarea prevederilor art. 5 alin. (1) litera c) din O.G. nr. 24/2011 exprimă public și trebuie să asigure respectarea standardelor de evaluare, și conform regulamentului C.E.D. este nevoie să o și cerceteze[74] (este reprobabil că sunt experți tehnici judiciari evaluatori care nu sunt membri ai asociației ANEVAR, asociație ce poate astfel garanta etic și profesional, pentru ca expertul să fi responsabil);

– O susținere a faptului că activitatea de evaluare prevăzută de O.G. nr. 24/2011 și activitatea de expertiză prevăzută de O.G. nr. 2/ 2000 sunt activități distincte și calitatea de evaluator autorizat și cea de expert judiciar nu s-ar suprapune nu poate fi decât eronată, deoarece cum a fost deja mai sus arătat, calitatea de expert judiciar este strict condiționată de deținerea/suprapunerea cu profesia de evaluator reglementată de O.G. nr. 24/2011.

– O opinie că posibilitatea aplicării unei sancțiuni disciplinare de către ANEVAR (dintre cele prevăzute la art. 26 din O.G. nr. 24/2011) este condiționată de criteriul ca persoana respectivă să fi acționat doar în calitate de evaluator autorizat, membru ANEVAR, or altfel s-ar constata că există un impediment pentru exercitarea acțiunii disciplinare, în sensul art. 23 alin. (2) lit. a) din Regulamentul C.E.D., care impune clasarea sesizării. O asemenea justificare nu poate fi primită/acceptată, atât timp cât evaluatorul este numit expert tehnic judiciar tocmai în considerarea faptului că este specialist, evaluator profesionist, ce doar astfel a dobândit calitatea de expert tehnic judiciar cât și a faptului că este membru al asociației profesionale (cu obligațiile corelative ce rezultă din calitatea de evaluator autorizat, membru ANEVAR).

Cercetarea disciplinară, apreciem că este o alternativă, o cale de mijloc, de corectare a conduitei în cazul eventualei abateri de la prevederile O.G. nr. 24/2011[75], regulamentele și codul de etică profesional, față de o plângerea penală care poate conduce la sancțiuni mult mai severe și pe multiple planuri.

Mărturia mincinoasă reprezintă o infracțiune, încadrată în categoria faptelor penale îndreptate împotriva înfăptuirii justiției.

Se sancționează penal, potrivit acestui text de incriminare, fapta martorului, expertului sau interpretului care, într-o cauza penală, civilă, disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori, face afirmații mincinoase ori nu spune tot ce știe privitor la împrejurările esențiale asupra cărora a fost întrebat.

În Codul penal, mărturia mincinoasă este reglementată în textul art. 272, pentru expert existând următoarea prevedere: „Fapta martorului care, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se ascultă martori, face afirmaţii mincinoase, ori nu spune tot ce ştie în legătură cu faptele sau împrejurările esenţiale cu privire la care este întrebat, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Mărturia mincinoasă săvârşită: c) de o persoană care întocmeşte un raport de expertiză, ori de un interpret; (…) se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. Autorul nu se pedepseşte dacă îşi retrage mărturia, în cauzele penale înainte de reţinere, arestare sau de punerea în mişcare a acţiunii penale, ori în alte cauze înainte de a se fi pronunţat o hotărâre sau de a se fi dat o altă soluţie, ca urmare a mărturiei mincinoase”.

Oare a nu cerceta disciplinar, nu înseamnă că se lasă existența ori inexistența abaterii disciplinare (sau în funcție de gravitate, a infracțiunii), doar la „aprecierea” cercetării penale și a instanței, însă cu consecințe ce pot fi mult mai grave?[76]

Afirmațiile aduse la cunoaștere publică prin punctul de vedere al asociației ANEVAR, organizaţie profesională, privind obligativitatea respectării standardelor de evaluare, a deontologiei cu trimitere la art. 5 alin. (1) litera c) din O.G. nr. 24/2011, precizate ca obligatorii pentru desfăşurarea activităţii de evaluare, etic și profesional, întăresc fără nicio tăgadă convingerea că nicio evaluare, cu atât mai mult a unui expert tehnic judiciar, nu poate face excepție de la cercetare disciplinară.

Conchidem asupra studiului de caz prin următoarele:

– Considerăm că este eronată o practică de clasare a acțiunii disciplinare, la sesizare având obiect raport de expertiză tehnică judiciară întocmită de expert care este și membru titular ANEVAR, pe motiv că persoana sesizată nu a acționat în calitate de evaluator autorizat, membru al asociației profesionale ANEVAR, ci în calitate de expert tehnic judiciar.

– Am enumerat, nelimitativ, în acest sens mai sus argumente și considerăm că o atare conduită a asociației profesionale, prin pasivitate pe care o apreciem ca nejustificată, știrbește probitatea profesională dar în primul rând riscă să împiedice aflarea adevărului, prin pronunțarea unor hotărâri judecătorești, având parte integrantă o expertiză eronată/distorsionată, parțial/integral.

III. Concluzii

Efectuarea expertizei tehnice judiciare, care este supusă unor condiții strict reglementate conform C. pr. civ./pen. în identitate de rațiune, considerăm a avea momente cheie.

Sunt proceduri importante esențiale, care trebuie finalizate atât într-un timp minim, dar și astfel încât expertiza să nu fie întocmită cu lipsuri, eronat și/sau contestată etic și profesional.

Despre aceste momente, articolul prezintă selectat și sintetizat comentarii specializate, apreciate între cele mai utile a fi cunoscute, despre acele aspecte de interes major, privind administrarea și efectuarea probei cu expertiză (art. 330 și urm. C. pr. civ.).

Rezultă nevoia de folosire eficientă de la bun început, simultan si progresiv, a câtor mai multe momente cheie din procedurile esențiale. În fiecare din aceste momente, care contribuie la o bună calitate și scurtează durata efectuării expertizei tehnice judiciare, considerăm că pot fi găsite resurse pentru efecte favorabile în privința concludenței și celerității acestei probe.

Expertiza tehnică judiciară nu are o valoare probatorie prestabilită, dar nu poate fi ignorant caracterul științific al probei și dreptul la opinie al expertului.

Acest drept la părere/opinie al expertului în expertiză (conform C. pr. civ./pen.), ce apare a fi conferit, implică însă respectarea obligațiilor corelative rezultate din normele legale aplicabile.

Noul ghid al specializărilor expertizei tehnice judiciare, în vigoare de la data de 19 ianuarie 2024, lămurește suplimentar, la fiecare specializare: cadrul legal (primar, secundar, alte reglementări; exemple: topografie – Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, ordine, regulamente etc.; evaluare – Ordonanța Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, standarde de evaluare a bunurilor; construcții – Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, regulamente); domeniul; descrierea specializării; competențe etc.

Părerea/opinia autorizată/specializată nu poate aparține însă decât unor persoane competente, experţi, ori specialiști, în condiţiile legii, argumentată temeinic și doar în considerarea profesiei. Aceasta însă numai cu o conduită etică obligatorie, ce rezultă din normele juridice aplicabile (profesional fiecărei specializări) din codurile de etică, deontologie, dar și regulamente de disciplină ale asociațiilor profesionale. Expertul/specialistul poate fi și membru titular al unei asociații profesionale, iar astfel are pe lângă calitatea de expert judiciar și pe cea de membru titular în asociație în considerarea profesiei, conferind astfel un plus de încredere.

Având în vedere existența regulamentelor profesionale și unele relativ recente modificări, prezentăm, ca punct de vedere, un studiu de caz etic: expertiza tehnică judiciară dispusă de către instanță/organ jurisdicțional, unde împotriva expertului numit și care a întocmit raportul de expertiză[77], se solicită asociației profesionale declanşarea procedurii disciplinare şi cercetarea faptei ce face obiectul sesizării, dar sesizarea este clasată sub aspectul competenței de soluționare.

Mai mult, amintim faptul că ÎCCJ a stabilit că expertul tehnic judiciar este și funcționar public în conformitate cu dispozițiile art. 175 alin. (2) teza întâi din Codul penal.

Astfel, etic, cu atât mai mult, considerăm că nu pot exista opinii sau argumente prin care să se justifice faptul că expertul tehnic judiciar poate face excepție de la cercetarea disciplinară, care este reglementată la nivel de asociație profesională. Răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă a persoanei pentru fapta săvârşită.

Soluțiile corecte unde intervine proba cu expertiză tehnică judiciară au nevoie de o aplicare calificată a normelor juridice, de o determinare exactă, rapidă şi completă a stării de fapt, însă dreptul experților de a efectua expertize tehnice judiciare este nevoie de a se manifesta doar printr-o obiectivitate și etică incontestabile, pentru ca expertiza să aibă forță probantă și respectiv să nu intervină nulitatea.[78]

[70] Regulamentul C.E.D. din 13.06.2024, În vigoare de la 17 aprilie 2014: Art. 2 – (1) Abaterile disciplinare sunt faptele prevăzute la art. 12 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Asociaţiei. Art. 3 – (1) Sancţiunile disciplinare aplicabile evaluatorilor autorizaţi sunt cele prevăzute la art. 26 lit. a)-d) din Ordonanţă. (2) Sancţiunile disciplinare aplicabile evaluatorilor autorizaţi persoane fizice sunt cele prevăzute la art. 26 lit. a) -d) din Ordonanţă. (3) Sancţiunile disciplinare aplicabile evaluatorilor autorizaţi persoane juridice sunt cele prevăzute la art. 26 lit. a), c) şi d) din ordonanţă.

[71] Exemplificativ: Dosar disciplinar 8/2020. Procedură disciplinară a parcurs toate cele trei etape de cercetare disciplinară. Numirea evaluatorului s-a făcut de către executorul judecătoresc. Decizie: aplicarea sancțiunii disciplinare avertisment cu acțiune corectivă profesională prevăzută la art. 26 lit. b) din O.G. nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 99/2013, cu modificările și completările ulterioare, https://www.anevar.ro/p/etica/spete?speta=19.

Dosar disciplinar 4/2023. Decizie: aplicarea sancțiunii disciplinare avertisment cu acțiune corectivă profesională prevăzută de art. 26 lit. b) din O.G. nr. 24/2011, https://www.anevar.ro/p/etica/spete?speta=81.

[72] Din Ghidul specializărilor, la pct. 86. SPECIALIZAREA EVALUAREA BUNURILOR IMOBILE:

1. Cadrul legal

CADRUL LEGAL PRIMAR

– Ordonanța Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 2 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare;

– Ordonanța Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din 31 august 2003, cu modificările și completările ulterioare;

– Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare.

CADRUL LEGAL SECUNDAR

– Hotărârea Guvernului nr. 353/2012 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 26 aprilie 2012;

– Hotărârea Guvernului nr. 53/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean şi local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 1 februarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare.

ALTE REGLEMENTĂRI

– Standardele de evaluare a bunurilor, ediția 2022, aprobate în Conferința Națională a Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România din data de 15 decembrie 2021.

[73] O.G. nr. 24/2011: Art. 1 – Prezenta ordonanţă reglementează activitatea de evaluare, precum şi modalitatea de organizare şi funcţionare a profesiei de evaluator autorizat.

Art. 2 – (1) Activitatea de evaluare poate fi desfăşurată de orice persoană care are calitatea de evaluator autorizat.

(2) Prin evaluare, în sensul prezentei ordonanţe, se înţelege activitatea de estimare a valorii, materializată într-un înscris, denumit raport de evaluare, realizată în conformitate cu standardele specifice acestei activităţi şi cu deontologia profesională de un evaluator autorizat.

(3) Evaluatorul autorizat este persoana care a dobândit această calitate după parcurgerea etapelor reglementate de prezenta ordonanţă.

(4) Rapoartele de evaluare se elaborează la solicitarea oricărei persoane fizice sau juridice, de drept public ori privat.

Art. 24 – Membrii Asociaţiei au următoarele obligaţii:

b) să elaboreze rapoartele de evaluare potrivit standardelor de evaluare adoptate de Asociaţie;

c) să respecte codul de etică al profesiei de evaluator autorizat, precum şi regulamentele adoptate de organele de conducere ale Asociaţiei.

Art. 25 – Evaluatorii răspund în desfăşurarea activităţii lor disciplinar, civil sau penal, după caz.

(2) Răspunderea penală pentru producerea de prejudicii prin utilizarea, în orice formă, a unor date false în raportul de evaluare, cât şi prin incorecta aplicare a standardelor de evaluare adoptate de Uniune revine exclusiv evaluatorului.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), răspund penal alături de evaluator persoanele ce se încadrează în dispoziţiile art. 25 sau ale art. 26 din Codul penal.

[74] Din punct de vedere al Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România privind obligativitatea respectării standardelor de evaluare în România în activitatea de estimare a valorii bunurilor (fragment):

„În conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 24/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prin evaluare se înţelege activitatea de estimare a valorii, materializată într-un înscris, denumit raport de evaluare, realizată în conformitate cu standardele specifice acestei activităţi şi cu deontologia profesională de un evaluator autorizat.

Potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (1) litera c) din acelaşi act normativ în atribuţiile Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România a fost stabilită prerogativa adoptării standardelor de evaluare obligatorii pentru desfăşurarea activităţii de evaluare.

Unul din dezideratele dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 24/2011 privește armonizarea evaluării bunurilor (fie că sunt imobile, ori mobile corporale şi necorporale) prin estimări apreciate în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare, obligatorii activităţii de gen”.

„Astfel, în opinia noastră, dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 24/2011, cu modificările şi completările ulterioare, având ca obiect de reglementare implementarea la nivel naţional a standardelor internaţionale de evaluare, guvernează toate activităţile de evaluare care au drept scop stabilirea unei valori, desfăşurate atât de evaluatorii autorizați, cât și de experţii tehnici care întocmesc lucrări de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară în materia evaluării bunurilor.

În prezent există numeroase cazuri în care Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România este solicitată atât de instituții publice cât și și de persoane fizice să-și prezinte opinia în ceea ce privește conformitatea cu standardele de evaluare a unor rapoarte de evaluare/expertiză tehnică întocmite din dispoziția instanţelor judecătoreşti.

Analizând aceste rapoarte de evaluare/expertiză tehnică, s-a ajuns, nu de puține ori, la concluzia că ele au fost întocmite cu nerespectarea standardelor de evaluare obligatorii, context de natură a genera şi consolida discrepanţe majore între active, care deşi întrunesc aceleaşi caracteristici tehnice, au primit evaluării diferite”.

„Efectele în economie ale unor hotărâri judecătoreşti care au la bază rapoarte de evaluare/expertiză tehnică care nu respectă standardele de evaluare expun unui risc stabilitatea raporturilor juridice, fiind viciată astfel reprezentarea mercantilă a fluxului valorilor având drept consecinţă inclusiv perturbarea mecanismelor inerente fiscalităţii.

În contextul celor de mai sus, apreciem că legalitatea rapoartelor de evaluare și a expertizelor tehnice judiciare şi extrajudiciare efectuate pentru evaluare este condiţionată de întocmirea unor lucrări realizate în conformitate cu standardele de evaluare adoptate de entitatea abilitată de lege în acest sens, respectiv de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România”, https://www.anevar.ro/images/documente/pdv_oblig_standarde.pdf.

[75] O.G. nr. 24/201:

Art. 26 – Sancţiunile disciplinare care se aplică evaluatorilor autorizaţi, în raport cu gravitatea abaterilor săvârşite, sunt următoarele: a) avertisment scris; b) avertisment cu acţiune corectivă profesională; c) suspendarea calităţii de membru pe o perioadă de până la 12 luni; d) retragerea calităţii de membru al Asociaţiei.

[76] În condițiile actualului Regulament al Comisiei de Etică și Disciplină, considerăm că este eronată o practică de clasare a acțiunii disciplinare sub aspectul competenței de soluționare față de expert tehnic judiciar (pe motiv că nu a acționat în calitate de evaluator autorizat, membru ANEVAR), care ajunge astfel să nu răspundă disciplinar, după caz, prin măsuri mai puțin severe, ci poate ajunge să răspundă direct penal.

[77] Noul Ghid al specializărilor expertizei tehnice judiciare, aprobat prin OMJ nr. 1190/C din 13 iulie 2023, în vigoare, clarifică numirea experților și stabilirea obiectivelor (competența, legislația incidentă, conținutul adresei de numire conform O.G. nr. 2/2000: obiective, adrese părți, dovada onorariului provizoriu etc.).

[78] O bună aplicare a normelor de drept procesual civil și de drept civil este, fără doar și poate, corolarul incontestabil al art. 6 din CEDO, dar și al art. 6 din C. civ., dreptul la un proces echitabil, în termen optim și previzibil.

 

Lasă un răspuns

1 2 3 4