Evoluția dreptului viei și al vinului în România. Istorie și actualitate
Ilie Dumitru - martie 19, 2021III. Cadrul normativ aplicabil viticulturii
1. Legislația Uniunii Europene
România este, începând de la 1 ianuarie 2007, unul dintre statele membre ale Uniunii Europene. De aceea, având în vedere că, prin Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (denumite împreună „tratatele”), s-a stabilit că UE are competență în definirea și punerea în aplicare a unei politici comune în domeniul agriculturii și pescuitului, actele normative (Regulamentele) adoptate la nivelul UE sunt aplicabile direct și în România.
Există, așadar, o legislație comună europeană, care guvernează în toate statele membre toate sectoarele agriculturii, în zonele care se află în competența Uniunii Europene. De aceea, în continuare în studiul nostru vom aminti succint aceste norme juridice de origine europeană și vom detalia, acolo unde este cazul, prevederile normative naționale, specifice sectorului vitivinicol.
Piața internă a Uniunii Europene cuprinde, așadar, și „agricultura, pescuitul și comerțul cu produse agricole”. Conform art. 38 TFUE, produsele agricole sunt „produsele solului, cele animaliere și pescărești, precum și produsele care au suferit o primă transformare și se află în raport direct cu aceste produse”. Iar Anexa 1 a tratatului menționează atât plantele și fructele, cât și mustul și vinul din struguri proaspeți.
Statele membre UE au acceptat, așadar, să aibă o Politică agricolă comună, ale cărei obiective și căi de realizare sunt prevăzute la articolele 39-44 din TFUE. Subliniem că, așa cum se menționează la art. 40 din Tratat, în vederea îndeplinirii obiectivelor, s-a instituit o organizare comună a piețelor agricole într-una dintre următoarele forme:
(a) reguli comune de concurență;
(b) coordonarea obligatorie a diferitelor organizări naționale ale pieței;
(c) organizarea europeană a pieței.
În acest cadru general stabilit prin TFUE, a fost adoptat Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole, precum și Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune (Regulamentele de bază).
Au urmat o serie de alte Regulamente UE (Regulamente delegate sau Regulamente de punere în aplicare), cu aplicabilitate în sectorul vitivinicol, cum ar fi:
– Regulamentul delegat (UE) 2018/273 – în ceea ce privește sistemul de autorizații pentru plantările de viță-de-vie, registrul plantațiilor viticole, documentele însoțitoare și certificarea, registrul de intrări și de ieșiri, declarațiile obligatorii, notificările și publicarea informațiilor notificate, controalele și sancțiunile relevante.
– Regulamentul delegat (UE) 2019/33 – în ceea ce privește cererile de protecție a denumirilor de origine, a indicațiilor geografice și a mențiunilor tradiționale din sectorul vitivinicol.
– Regulamentul delegat (UE) 2019/934 – în ceea ce privește zonele viticole în care poate fi majorată tăria alcoolică, practicile oenologice autorizate și restricțiile aplicabile producerii și conservării produselor vitivinicole, procentajul minim de alcool al subproduselor și eliminarea acestora și publicarea fișelor OIV.
– Regulamentul (UE) de punere în aplicare nr. 2018/274 – sistemul de autorizații pentru plantările de viță-de-vie, certificarea, registrul de intrări și de ieșiri, declarațiile obligatorii, notificările și controalele relevante.
– Regulamentul (UE) de punere în aplicare nr. 2019/34 – de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește cererile de protecție a denumirilor de origine, a indicațiilor geografice și a mențiunilor tradiționale din sectorul vitivinicol.
– Regulamentul (UE) de punere în aplicare nr. 2019/935 – în ceea ce privește metodele de analiză pentru determinarea caracteristicilor fizice, chimice și organoleptice ale produselor vitivinicole și notificările deciziilor țărilor UE referitoare la majorarea tăriei alcoolice naturale.
2. Legislație națională
Pe plan național, în România, actul normativ de referință îl constituie Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015, prin care este stabilit cadrul juridic general de funcţionare a filierei vitivinicole în ceea ce priveşte producerea, atestarea originii, comercializarea şi controlul produselor vitivinicole[14].
a. Arealele de cultură şi potenţialul de producţie
Potrivit art.4 din legea sus menționată, arealul viticol naţional pentru producerea strugurilor destinaţi obţinerii de vin este încadrat în zonele viticole ale Uniunii Europene B, CI şi CII, potrivit prevederilor anexei nr. VII, partea II, apendicele I la Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013, cu completările ulterioare.
Delimitarea teritorială a ariei geografice pentru D.O.C. şi I.G., precum şi procedura aferentă se realizează de către Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.)[15], cu consultarea asociaţiilor profesionale de producători din arealul D.O.C. sau I.G. la care se face referire şi care au întocmit caietele de sarcini pentru D.O.C. şi I.G.
Tot O.N.V.P.V. este autoritatea națională care poate aproba modificarea delimitării teritoriale a arealului viticol naţional, pe baza studiilor avizate de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească (I.C.D.V.V.), cu consultarea asociaţiilor profesionale de producători.
Gestionarea potenţialului de producţie[16] se realizează în sistem informatic prin Registrul plantaţiilor viticole (R.P.V.), care este o bază de date care conține informații colectate și actualizate permanent despre exploatanții care dețin suprafețe plantate cu viță-de-vie și a cărui gestionare şi actualizare se face la nivel judeţean de către direcţiile pentru agricultură judeţene, iar la nivel central de către O.N.V.P.V.[17] Registrul Plantaţiilor Viticole 2 este principala componentă a Sistemului Informatic Naţional al Viei şi Vinului (S.I.N.V.V.) şi instrument de bază pentru punerea în aplicare a măsurilor de sprijin în sectorul vitivinicol, care cuprinde parcelele cultivate cu viţă-de-vie pentru struguri de vin şi în care se înregistrează plantări, defrişări, modificări ale datelor cuprinse în fişele electronice ale parcelelor viticole existente, pe baza legislaţiei naţionale în vigoare.
Persoanele fizice şi operatorii economici care procesează struguri şi/sau îmbuteliază vin au obligaţia de a se înregistra în Sistemul Informatic Naţional al Viei şi Vinului, denumit S.I.N.V.V.
Orice modificare a datelor unei parcele viticole înscrise în R.P.V. se comunică de către proprietarul parcelei sau de împuternicitul acestuia, în termen de 30 de zile de la modificare.
b. Dosarul exploataţiei viticole
Producătorii de struguri pentru vin sunt obligaţi să întocmească și actualizeze permanent dosarul exploataţiei viticole. care cuprinde următoarele documente:
– formular pentru identificarea şi localizarea cultivatorului;
– cererile de autorizare a plantării/replantării viţei-de-vie şi de înscriere în R.P.V.;
– declaraţiile de sortiment ale parcelelor deţinute;
– declaraţii de defrişare a parcelelor cu viţă-de-vie şi cererile pentru ştergerea acestora din R.P.V.;
– cereri de transfer al dreptului individual de replantare a viţei-de-vie;
– declaraţii de defrişare ulterioară a viţei-de-vie şi cererile pentru eliminarea parcelelor defrişate din R.P.V.;
– cereri de modificare a datelor parcelelor din R.P.V.;
– identificarea parcelelor viticole (planuri cadastrale);
– copii ale autorizaţiilor de producere a strugurilor şi/sau vinurilor cu D.O.C. şi/sau I.G. emise de O.N.V.P.V.;
– drepturi de plantare acordate din rezervele de drepturi, după caz;
– dosarele prin care s-au accesat măsuri de sprijin acordate de Uniunea Europeană, dacă e cazul;
– caietele de sarcini pentru producerea vinurilor cu I.G. şi/sau D.O.C.;
– alte declaraţii obligatorii, stabilite prin reglementările în vigoare.
c. Plantațiile de viță-de-vie
Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate, cu soiuri admise[18] în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România.
Soiurile de viţă-de-vie pentru obţinerea vinurilor cu D.O.C. şi a vinurilor cu I.G. se stabilesc prin caietele de sarcini corespunzătoare fiecărei D.O.C. sau I.G.
În areale viticole, înfiinţarea de plantaţii de viţă-de-vie pe o suprafaţă de peste 0,1 ha, de persoană fizică/juridică, şi extinderea peste această limită a celei existente se face doar în baza unui drept de plantare/replantare. În afara arealelor viticole este posibilă înființarea de plantații sau extinderea celor existente doar în baza unui drept de planare/replantare până la suprafețe de 0,5 ha. Înfiinţarea de plantaţii viticole pe suprafeţe mai mari de 0,5 ha se face numai pe baza unui proiect de înfiinţare a plantaţiei viticole, avizat de unităţile teritoriale de cercetare vitivinicolă.
Plantaţiile viticole înființate fără respectarea acestor prevederi sunt considerate plantații ilegale și trebuie defrişate de către proprietari pe cheltuiala proprie.
Suprafaţa plantată cu viţă-de-vie, pe care nu se mai efectuează lucrări tehnologice conform bunelor practici agricole şi de mediu pe o perioadă de 3 ani, reprezintă suprafaţă plantată cu viţă-de-vie abandonată și este calificată astfel ca urmare a constatărilor făcute de o comisie specială, care dispune și evidenţierea suprafeței abandonate în R.P.V.
Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă mai mare de 0,1 ha se face de către persoane fizice/juridice numai după depunerea la Direcția Agricolă Județeanp a unei „Declaraţii de defrişare a plantaţiilor de viţă-de-vie”. Dacă este făcută cu respectarea acestei proceduri, persoana în cauză beneficiază de un drept de replantare, în suprafaţă echivalentă cu cea defrişată.
IV. Cadrul normativ național aplicabil producției și comercializării vinului
1. Definiția vinului și a altor produse vinicole
Strugurii reprezintă materie primă pentru mai multe produsele vinicole[19]:
– must de struguri;
– suc de struguri;
– alte musturi de struguri, decât cele parţial fermentate sau a căror fermentaţie a fost oprită altfel decât cu adaos de alcool;
– vinuri din struguri proaspeţi, inclusiv vinurile îmbogăţite sau cu adaos de alcool;
– oţet de vin;
– drojdie de vin;
– tescovină de struguri.
Normele metodologice de aplicare a Legii viei și vinului conțin definițiile legale și ale vinului și celorlalte categorii de produse vinicole[20].
a. Vinul
Articolul 16 din Normele metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului definește „Vinul” ca fiind „un produs alimentar obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică, totală sau parţială, a strugurilor proaspeţi, presaţi ori nu, sau a mustului de struguri”.
Pentru a se putea utiliza denumirea de „vin” (fără ca acest cuvânt să fie asociat cu altele, cum ar fi, spre exemplu, denumirea unui fruct[21]), produsul trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
– Să aibă un titru alcoolic volumic dobândit de cel puţin 8,5% vol. sau 9% vol., în funcție de zonele viticole din care sunt recoltaţi strugurii;
– Să aibă un titru alcoolic total de cel mult 15% vol.[22];
– Să aibă un conţinut total de aciditate, exprimat în acid tartric, de cel puţin 3,5 grame la litru sau 46,6 miliechivalenţi pe litru.
b. Vinul nou aflat încă în fermentaţie
Vin nou aflat încă în fermentaţie înseamnă produsul a cărui fermentaţie alcoolică nu s-a încheiat şi care nu este încă separat de drojdie.
c. Vinul licoros
Vin licoros înseamnă un produs care are următoarele caracteristici:
– are un titru alcoolic dobândit de cel puţin 15% vol. şi de cel mult 22% vol.;
– are un titru alcoolic total de cel puţin 17,5% vol., cu anumite excepţii;
– se obţine din: (i) must de struguri parţial fermentat; (ii) vin; (iii) amestecul produselor menţionate anterior;
– are un titru alcoolic natural iniţial de cel puţin 12% vol., cu anumite excepţii;
– i s-au adăugat, individual sau în amestec, unul sau mai multe produse precum: alcool neutru de origine viticolă (inclusiv alcool obţinut prin distilarea strugurilor stafidiţi); must de struguri concentrat; rachiu de vin sau de tescovină; rachiu de struguri stafidiţi; must de struguri parţial fermentat obţinut din struguri stafidiţi; must de struguri concentrat obţinut prin acţiunea focului direct; must de struguri concentrat.
d. Vinul spumant
Vin spumant înseamnă un produs care:
– este obţinut prin fermentaţie alcoolică primară sau secundară fie din struguri proaspeţi, fie din must de struguri, fie din vin, al căror titrul alcoolic total nu este mai mic de 8,5% vol.;
– degajă, la deschiderea recipientului, dioxid de carbon provenit exclusiv din fermentaţie proprie;
– conservat la o temperatură de 20°C în recipiente închise, prezintă o suprapresiune de minimum 3 bari din cauza dioxidului de carbon în soluţie; şi
e. Vinul spumant de calitate
Vinul spumant de calitate este acel vin spumant care, în plus față de caracteristicile de mai sus ale oricărui vin spumant, mai are și urătoarele particularități:
– conservat la o temperatură de 20°C în recipiente închise, prezintă o suprapresiune de minimum 3,5 bari din cauza dioxidului de carbon în soluţie; şi
– titrul alcoolic total al producţiilor de vin de bază destinate preparării sale nu este mai mic de 9% vol.
f. Vinul spumant de calitate de tip aromat
Vinul spumant de calitate de tip aromat înseamnă vinurile spumante de calitate obținute prin utilizarea exclusivă, la alcătuirea producţiei de vin de bază, a mustului de struguri sau a mustului de struguri parţial fermentat, care provine din anumite soiuri de struguri și care, conservat la o temperatură de 20°C în recipiente închise, prezintă o suprapresiune de minimum 3 bari din cauza dioxidului de carbon în soluţie, având un titru alcoolic dobândit de minimum 6% vol. şi un titru alcoolic total de minimum 10% vol.
g. Vinul spumos
Vin spumos înseamnă un produs care:
– se obţine din vin fără D.O.C. sau I.G.;
– degajă, la deschiderea recipientului, dioxid de carbon provenind total sau parţial dintr-un adaos al acestui gaz; şi
– prezintă, atunci când este conservat la 20°C în recipiente închise, o suprapresiune de minimum 3 bari din cauza dioxidului de carbon în soluţie.
h. Vinul petiant
Vin petiant este acel produs care are un titru alcoolic dobândit de cel puţin 7% vol. și care se obţine din vin, din vin nou aflat încă în fermentaţie, din must de struguri sau din must de struguri parţial fermentat, cu condiţia ca aceste produse să aibă titru alcoolic total de minimum 9% vol., iar dacă este conservat la 20°C în recipiente închise, are o suprapresiune datorată dioxidului de carbon endogen în soluţie de minimum 1 bar şi maximum 2,5 bari. De asemenea, acest tip de vin este prezentat în recipiente de 60 de litri sau mai mici.
i. Vinul perlant
Vin perlant înseamnă un similar vinului petiant, la care, spre deosebire de acesta, cerința titrului alcoolic total de minimum 9% vol. trebuie îndeplinită nu de materia primă, ci de produsul final.
j. Musturile de struguri
Mustul de struguri este acel produsul lichid obţinut în mod natural sau prin procedee fizice din struguri proaspeţi. Poate avea și un titru alcoolic dobândit, dar care să fie de maximum 1% vol. Pe lângă acest must de struguri propriu-zis, mai se produc și alte tipuri de must, cu următoarele denumiri și caracteristici:
– Must de struguri parţial fermentat – înseamnă produsul obţinut din fermentarea unui must de struguri, care are un titru alcoolic dobândit mai mare de 1% vol. şi mai mic de trei cincimi din titrul său alcoolic volumic total.
– Mustul de struguri parţial fermentat obţinut din struguri stafidiţi – este obţinut prin fermentarea parţială a mustului de struguri obţinut din struguri stafidiţi, al cărui conţinut total de zahăr înainte de fermentare este de cel puţin 272 de grame la litru şi al cărui titru alcoolic dobândit şi natural nu trebuie să fie mai mic de 8% vol.
– Mustul de struguri concentrat – acel must de struguri care se obţine prin deshidratarea parţială a mustului de struguri efectuată prin orice altă metodă autorizată în afară de încălzire pe foc direct, astfel încât valoarea indicată la temperatura de 20°C de refractometru să nu fie mai mică de 50,9%.
– Mustul de struguri concentrat rectificat – este un produs lichid sau solid necaramelizat, cu anumite caracteristici (pH, densitate optică, conţinut de zaharoză, aciditate de titrare, conţinut în dioxid de sulf etc.) și cu un titru alcoolic dobândit de cel mult 1% vol.
k. Vinul din struguri stafidiţi
Vinul din struguri stafidiţi este obţinut fără îmbogăţire din strugurii lăsaţi la soare sau la umbră pentru a se deshidrata parţial și care are: (i)un titru alcoolic total de cel puţin 16% vol., (ii) un titru alcoolic dobândit de cel puţin 9% vol. şi (iii) un titru alcoolic natural de cel puţin 16% vol.
l. Vinul din struguri supramaturaţi
Și acest tip de vin este obţinut fără îmbogăţire, cu titrul alcoolice puțin diferite față de vinul din struguri stafidiți, și anume: (i) titru alcoolic total de cel puţin 15% vol.; (ii) titru alcoolic dobândit de cel puţin 12% vol.; și (iii) titru alcoolic natural de cel puţin 15% vol.
m. Oţetul de vin
Oţet de vin se obţine exclusiv prin fermentarea acetică a vinului şi are o aciditate totală de cel puţin 60 grame pe litru, exprimată în acid acetic.
n. Subproduse vitivinicole
Din prelucrarea strugurilor mai pot fi obținute și două categorii de produse secundare/inferioare:
– Tescovina – reziduu rezultat din tescuirea strugurilor proaspeţi, fermentat sau nu.
– Drojdiile de vin – reziduu care se depune în recipientele care conţin vin, după fermentare, în timpul stocării sau după tratarea autorizată, ori se depune în recipientele care conţin must de struguri în timpul stocării sau după tratarea autorizată. În ambele situații, drojdiile se pot obține și prin filtrarea sau centrifugarea acestor produse.
[14] Așa cum sunt acestea definite în Anexa nr. VII, partea II la Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole.
[15] O.N.V.P.V. asigură inclusiv verificarea și controlul trasabilității și conformității categoriei de vinuri denumite vinuri fără denumire de origine controlată și fără indicație geografică, cu denumire de soi (vinuri varietale), în scopul certificării, în orice etapă a procesului de producție a acestui tip de vin, inclusiv pe parcursul ambalării lui.
Instituţia elaborează şi propune spre aprobare proiecte de acte normative sau administrative cu caracter normativ pentru sector ţinând cont de cerinţele dezvoltării viticulturii şi vinificaţiei, de reglementările UE şi recomandările Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV).
O.N.V.P.V. colaborează cu Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă recunoscută administrativ (O.N.I.V.), Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România (A.D.A.R.), asociaţii/organizaţii de producători reprezentative din arealele cu denumire de origine/indicaţie geografică, Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol (I.S.C.T.V.), Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (O.S.I.M.), Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (P.N.V.V.), Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) şi alte instituţii ale administraţiei.
O.N.V.P.V. asigură legătura cu Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (O.I.V.) şi îşi exercită drept de vot pentru adoptarea rezoluţiilor O.I.V., fiind membră a Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului din anul 1927.
[16] Potrivit art. 5 alin. (1) din Legea viei și vinului, „Potenţialul de producţie reprezintă suprafaţa plantată efectiv cu viţă-de-vie, cultivată cu soiuri de struguri pentru vin, la care se adaugă drepturile de replantare atribuite producătorilor, dar încă neutilizate şi drepturile de plantare existente în rezervele judeţene şi în rezerva naţională”.
[17] A se vedea la adresa web https://www.onvpv.ro/ro/content/registru-viticol.
[18] Sunt admise ca fiind soiuri de struguri pentru vin numai cele care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) aparţin speciei Vitis vinifera;
b) provin din încrucişări complexe între soiurile de Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis;
c) nu este unul dintre soiurile de hibrizi direct producători interzişi: Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton şi Herbemont.
În mod exceptional, pentru soiurile de struguri care nu îndeplinesc condițiile de mai sus este permisă plantarea, replantarea sau altoirea numai pentru cercetare ştiinţifică şi în scop experimental, pe o suprafaţă de maximum 5 ha/soi, iar produsele vitivinicole rezultate din astfel de plantaţii viticole nu se comercializează pentru consum direct.
[19] Fiecare din aceste produse are o definiție legală, care se regăsește Anexa nr. 3 la Normele metodologice din 20 iulie 2016 de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015, publicate în Monitorul Oficial al României nr. 585 din 2 august 2016.
[20] Caracteristicile pe care trebuie să le aibă fiecare produs vinicol pentru a putea purta denumirea respectivă sunt stabilite, la nivelul Uniunii Europene, prin Regulamentul UE nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole (a se vedea Anexa VII, Partea a IV-a din Regulament).
[21] Ex.: „vin de smochine”.
[22] Prin excepție, se permite ca limita maximă a titrului alcoolic să ajungă până la 20% vol. în cazul vinurilor care au fost obţinute fără nicio îmbogăţire, produse în anumite zone viticole din Uniunea Europeană.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.