Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 51/2019 (M. Of. nr. 64/30 ianuarie 2020): interpretarea termenului de „salariu de bază”

În M. Of. nr. 64 din 30 ianuarie 2020 a fost publicată Decizia nr. 51/2019 a ÎCCJ prin care s-a dezbătut sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, referitor la interpretarea termenului de „salariu de bază” din dispozițiile art. 1 alin. (5¹) din O.U.G. nr. 83/2014 și art. 3¹ alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015.

Așadar, Înalta Curte a constat că interpretarea se realizează extensiv, în sensul că se referă şi la „salariul funcţiei de bază” al poliţiştilor.

Obiectul dezlegării chestiunii de drept

Art. 1 alin. (5¹) din O.U.G. nr. 83/2014

„(…) (5¹) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii (…)”.

Art. 3¹ alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015

„(1) Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare, aferent unui program normal al timpului de muncă, mai mic decât cel stabilit în plată la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea î aceleaşi condiţii (…).”

Jurisprudența Curții Constituționale

Din verificările efectuate rezultă că instanța de contencios constituțional în materie de egalizare salarială la nivel maxim este ilustrată de Decizia nr.794 din 15 decembrie 2016 (M. Of. nr. 1029 din 21 decembrie 2016), prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3¹ alin. (1²) din O.U.G. nr. 57/2015.

Instanţa de contencios constituţional a reţinut că: „18. Ţinând cont de toate inechităţile constatate în sistemul de salarizare a personalului bugetar, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 (…), care modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ce stabileşte salarizarea în anul 2016 a personalului plătit din fonduri publice, legiuitorul a dorit înlăturarea inechităţilor din sistemul de salarizare al personalului bugetar. Aşa cum rezultă din nota de fundamentare şi din preambulul acestui act normativ, raţiunea principală a adoptării sale a fost eliminarea «inechităţilor în materie de salarizare în raport cu nivelul studiilor şi al activităţii profesionale prestate» şi a «discrepanţelor rezultate din neaplicarea în integralitate a prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010»”.

În cuprinsul paragrafului 34, Curtea Constituţională a constatat că, în vederea egalizării prevăzute de art. 3¹ alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015, „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare” urmează să se stabilească prin raportare la aceeaşi funcţie, acelaşi grad, aceeaşi gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţia sau autoritatea publică.

Raportul asupra dezlegării chestiunii de drept

Prin raportul întocmit conform art. 520 alin. (8) C. pr. civ., judecătorii-raportori au constatat că în privinţa primei întrebări nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 C. pr. civ., în sensul că sesizarea nu îndeplineşte cerinţa noutăţii şi nici pe aceea a nestatuării de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel încât au propus respingerea acesteia ca inadmisibilă. În ceea ce priveşte cea de-a doua întrebare, constatând îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege, au apreciat că termenul de „salariu de bază” prevăzut de art. 1 alin. (5¹) din O.U.G. nr. 83/2014 şi de art. 3¹ alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015 se interpretează extensiv, în sensul că se referă şi la „salariul funcţiei de bază” al poliţiştilor.