Contravențiile la regimul juridic al prestării serviciilor funerare sancționate cu anularea autorizaţiei sanitare de funcţionare (II)

Vezi și Contravențiile la regimul juridic al prestării serviciilor funerare sancționate cu anularea autorizaţiei sanitare de funcţionare (I)

C. Este sancționată cu amendă de la 5000 lei la 10.000 lei şi anularea autorizaţiei sanitare de funcţionare încălcarea de către prestatorul de servicii funerare a prevederilor art. 8 lit. a)-c), lit. e) pct. (i)-(iv), art. 27 alin. (2), art. 28 alin. (1) şi (2), art. 29 alin. (2), art. 38 alin. (2) şi (3) din Normele tehnice şi sanitare.

Potrivit art. 8 lit. a) şi b) din Normele tehnice şi sanitare: „Serviciile funerare se prestează conform prevederilor Legii nr. 102/2014 în următoarele condiţii: a) atunci când decesul a avut loc într-o instituţie de asistenţă medicală/îngrijiri de sănătate sau la domiciliu, preluarea persoanei decedate se efectuează de către prestatorul de servicii funerare, autorizat conform prezentelor norme. Preluarea defunctului din unitatea sanitară se face într-un sicriu cu capac sau intr-o husă biodegradabilă cu fermoar, pe o brancardă de inox; b) preluarea şi transportul persoanei decedate în vederea înhumării/incinerării de la locul unde se păstrează corpul defunctului către locul de înhumare/incinerare se realizează pe baza certificatului de deces, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Pe timpul transportului capacul sicriului se menţine închis”.

Aceste condiții de prestare a serviciilor funerare au drept finalitate asigurarea condiţiilor igienico-sanitare pentru protecţia sănătăţii publice în timpul transportului persoanei decedate. Subiectul activ al contravenţiei poate fi atât prestatorul de servicii funerare care are obligaţia legală de a asigura condiţiile igienico-sanitare necesare transportului defunctului, luând măsurile necesare în vederea eliminării sau reducerii la minimum a riscurilor pentru sănătatea angajaților săi, cât și orice altă persoană care ar desfășura astfel de servicii funerare chiar și în afara cadrului legal reglementat de Normele tehnice și sanitare.

În ceea ce priveşte obligaţia prestatorului de servicii funerare de a transporta persoana decedată în vederea înhumării/incinerării cu capacul sicriului închis, remarcăm prezenţa unui paralelism legislativ^[1]: şi art. 7 alin. (2) prevede că „transportul în vederea înhumării se realizează cu capacul sicriului închis”. Pe de o parte, este instituită aceeaşi reglementare – obligaţia de a transporta în vederea înhumării persoana decedată cu capacul sicriului închis – în mai multe articole [art. 8 lit. b) teza ultimă şi art. 7 alin. (2) teza ultimă], iar pe de altă parte se distinge între transportul în vederea incinerării, expres menţionat în cuprinsul art. 8 lit. b), şi cel în vederea înhumării prevăzut de art. 7 alin. (2) teza ultimă. În timp ce domeniul de aplicare al art. 8 lit. b) include şi transportul în vederea incinerării, domeniul de aplicare al art. 7 alin. (2) teza ultimă nu include decât transportul în vederea înhumării.

Acest paralelism legislativ nu ar fi problematic dacă atât încălcarea prevederilor art. 8 lit. b) teza ultimă, cât şi cele ale art. 7 alin. (2) teza ultimă, ar fi sancționată cu amendă contravențională având aceleași limite minime și maxime, însă, în timp ce încălcarea art. 8 lit. b) teza ultimă (transportul în vederea înhumării/incinerării) este sancţionată cu amendă de la 5000 lei la 10.000 lei, încălcarea art. 7 alin. (2) teza ultimă (transportul în vederea înhumării) este sancţionată amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei.

Prin urmare, de lege ferenda se impune concentrarea materiei într-o reglementare unică, cu atât mai mult cu cât nu se poate distinge din perspectiva protecţiei sănătăţii publice între transportul în vederea înhumării şi cel în vederea incinerării. Astfel, se impune eliminarea art. 8 lit. b) teza ultimă: „pe timpul transportului capacul sicriului se menţine închis” şi includerea transportului în vederea incinerării în domeniul de aplicare al art. 7 alin. (2), astfel încât, indiferent de scopul transportului – în vederea înhumării sau a incinerării – încălcarea obligaţiei de a menţine sicriul cu capacul închis să fie sancţionată cu aceeaşi amendă contravenţională.

Potrivit art. 8 lit. c) din Normele tehnice şi sanitare: „Serviciile funerare se prestează conform prevederilor Legii nr. 102/2014 în următoarele condiţii: c) procedura de îmbălsămare şi/sau tanatopraxie care se efectuează în afara serviciilor de prosectură sau medicină legală se realizează cu avizul direcţiei de sănătate publică (s.n.) judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, la solicitarea tanatopractorului, care va depune copii de pe următoarele documente: (i) cererea scrisă a familiei de efectuare a îmbălsămării/tanatopraxiei către prestatorul de servicii funerare; (ii) declaraţia tanatopractorului cu privire la metoda şi substanţele chimice folosite; (iii) copie de pe certificatul medical constatator al decesului”.

Deşi din conţinutul art. art. 43 alin. (5) pare să rezulte că, pentru încălcarea obligaţiei de a obţine avizul direcţiei de sănătate anterior efectuării procedurii de îmbălsămare şi/sau tanatopraxie, poate răspunde contravenţional şi tanatopractorul, acesta solicitând direcţiei de sănătate avizul prealabil, în ceea ce ne priveşte considerăm că, faţă de conţinutul actual al Normele tehnice și sanitare, subiect activ al contravenţiei nu ar putea fi decât prestatorul de servicii funerare, cererea familiei pentru îmbălsămare fiind adresată nu tanatopractorului, angajat cu contract de muncă de către prestatorul de servicii funerare, ci acestuia din urmă. Nu excludem posibilitatea ca, odată aprobat modelul pentru formularul de cerere pentru obţinerea avizului direcţiei de sănătate publică în vederea îmbălsămării, să constatăm că acest aviz este acordat nu prestatorului de servicii funerare, ci tanatopractorului, caz în care vom putea considera că şi tanatopractorul ar putea fi subiect activ al acestei contravenţii^[2].

Potrivit art. 8 lit. e) pct. (i) – (iv) din Normele tehnice şi sanitare: „Serviciile funerare se prestează conform prevederilor Legii nr. 102/2014 în următoarele condiţii: e) prestatorul de servicii funerare va avea în dotare spaţii corespunzătoare, destinate activităţilor pe care le prestează, şi autovehicule special amenajate conform specificaţiilor tehnice din anexa nr. 2, astfel: (i) spaţiul destinat activităţilor de servicii funerare are o suprafaţă de minim 30 m², cu o zonă de primire a clienţilor şi spaţiu de prezentare a produselor; (ii) spaţiul pentru prestarea activităţilor de îngrijiri mortuare are o suprafaţă minimă de 16 m², cu dotările prevăzute la lit. f); în cazul în care acest spaţiu este situat în continuarea spaţiului prevăzut la pct. (i), se asigură un circuit separat de activitatea de primire a clienţilor şi prezentare a produselor; (iii) în cazul în care prestatorul de servicii funerare realizează servicii de îmbălsămare/tanatopraxie în zone rurale, unde nu există un spaţiu conform celui prevăzut la pct. (ii), şi persoana decedată nu a suferit de o boală infecţioasă, acestea pot fi realizate dacă deţine un autovehicul de asistenţă funerară mobilă dotat conform prevederilor pct. 1 din anexa nr. 2; (iv) cel puţin un autovehicul pentru transport cadavre, conform specificaţiilor pct. 3 din anexa nr. 2; pentru ceremonia de înmormântare va fi folosit un autovehicul de paradă funerară, în proprietate sau închiriat, care va respecta prevederile pct. 2 din anexa nr. 2”.

Aceste condiții de prestare a serviciilor funerare au drept finalitate mai ales asigurarea condiţiilor igienico-sanitare pentru protecţia sănătăţii publice în cazul prestării activităţilor de îngrijiri mortuare şi transportului persoanei decedate. Subiectul activ al contravenţiei poate fi atât prestatorul de servicii funerare care are obligaţia legală de a asigura condiţiile igienico-sanitare necesare transportului persoanei defuncte şi prestării activităţilor de îngrijiri mortuare, luând măsurile necesare în vederea eliminării sau reducerii la minimum a riscurilor pentru sănătatea angajaților săi şi a clienţilor (ex. asigurarea unui circuit separat de activitatea de primire a clienţilor şi prezentare a produselor), cât și orice altă persoană care ar desfășura astfel de servicii funerare chiar și în afara cadrului legal reglementat de Normele tehnice și sanitare.

Potrivit art. 27 alin. (2) din Normele tehnice şi sanitare: „Persoanele decedate din cauza unor boli contagioase vor putea fi depuse în sălile de ceremonii funerare numai cu avizul direcţiei de sănătate publică (s.n.) judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, eliberat conform metodologiei de încadrare a riscului infecţios, prevăzută la art. 20 alin. (4)”. Potrivit art. 20 alin. (4), încadrarea cauzelor decesului în categoria infecţiilor cu agent infecţios înalt patogen în cazul cărora îmbălsămarea este interzisă sau cu risc infecţios în cazul cărora îmbălsămarea este obligatorie se va efectua pe baza unei metodologii specifice de încadrare a riscului infecţios care va fi aprobată prin ordin al ministrului sănătăţii în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Normelor tehnice şi sanitare.

Deşi termenul de 60 de zile a expirat, cum ministrul sănătăţii nu a emis acel ordin în ciuda riscului asupra sănătăţii persoanelor ce asistă la ritualul de înmormântare, deocamdată putem considera că nu s-a procedat la punerea în concret în aplicare a prevederilor art. 27 alin. (2) din Normele tehnice şi sanitare. După intrarea în vigoare a metodologiei de încadrare a riscului infecţios, subiect activ al contravenţiei va putea fi orice persoană care ar încălca această obligaţie legală, respectiv prezentarea avizului direcţiei de sănătate publică, inclusiv prestatorul de servicii funerare care a încheiat contractul de prestări servicii cu persoana obligată, potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 102/2014, să dispună în legătură cu înmormântarea.

Potrivit art. 28 alin. (1) din Normele tehnice şi sanitare: „Sălile de ceremonii funerare vor fi amplasate în incinta cimitirelor sau în afara acestora. Pentru sălile de ceremonii funerare amplasate în afara cimitirelor se asigură o distanţă de minimum 20 metri de clădirile de locuit^[3]”. Aceste săli de ceremonii funerare (case mortuare, case funerare, capele) pot aparţine fie unui cimitir, fie unui prestator de servicii funerare^[4].

Nu credem că în practică s-ar putea constata o astfel de contravenţie întrucât pentru lucrările de construcţii necesare în vederea schimbării destinaţiei în clădiri existente, precum şi în cazul amplasării de construcţii cu altă destinaţie decât cea a clădirilor învecinat, Legea nr. 50/1991 impune obținerea acordului vecinilor, exprimat în formă autentică^[5], iar în principiu nimeni este dornic a se învecina cu un imobil având o asemenea destinaţie. Totuşi, nu putem exclude crearea unei săli de ceremonii funerare în afara cadrului legal reglementat de Normele tehnice și sanitare, situaţie în care subiect activ al contravenţiei va fi proprietarul cimitirului sau prestatorul de servicii funerare, după caz.

În timp în cazul alin. (2) al art. 28 este evident că o încălcare a acestuia ar putea pune în pericol sănătatea publică, considerăm că obligația proprietarului cimitirului sau a prestatorului de servicii funerare de a se asigură o distanţă de minimum 20 metri de clădirile de locuit ține mai degrabă de domeniul urbanismului (existenţa unui eventual disconfort moral), în sensul că legiuitorul le oferă vecinilor posibilitatea de a refuza amplasarea unui imobil cu asemenea destinaţie în proximitatea locuinţei lor, nu de cel al protecţia sănătăţii publice, astfel că încălcarea prevederilor art. 28 alin. (1) nu ar trebui să atragă anularea autorizaţiei sanitare de funcţionare. Pe cale de consecință, de lege ferenda s-ar impune eliminarea art. 28 alin. (1) din domeniul de aplicare al art. 43 din Normele tehnice şi sanitare.

Potrivit art. 28 alin. (2) din Normele tehnice şi sanitare: „Sălile de ceremonii funerare trebuie să fie prevăzute cu echipamente de climatizare, pentru asigurarea unei temperaturi ambientale de maximum 20°C în perioada anotimpului cald şi trebuie astfel compartimentate pentru a asigura atât reducerea potenţialelor riscuri epidemiologice, cât şi intimitatea aparţinătorilor”.

Obligativitatea îmbălsămării în cazul expunerii persoanei decedate cu capacul sicriului deschis, precum şi asigurarea unei anumite temperaturi ambientale, sunt menite a reduce la minimum a riscurile pentru sănătatea persoanelor ce veghează defunctul. La fel precum în cazul art. 28 alin. (1) din Normele tehnice şi sanitare, subiect activ al contravenţiei va fi proprietarul cimitirului, în ceea ce priveşte compartimentarea şi asigurarea echipamentelor de climatizare, şi administratorul cimitirului, în ceea ce priveşte asigurarea efectivă a unei temperaturi ambientale de maximum 20°C în perioada anotimpului cald, sau prestatorul de servicii funerare, după caz.

Potrivit art. 29 alin. (2) din Normele tehnice şi sanitare: „Deshumarea se poate face înainte de 7 ani de la data înhumării, cu avizul direcţiilor de sănătate publică, după împlinirea termenului de un an de la data înhumării şi numai în perioada 1 noiembrie – 31 martie, pe baza avizului sanitar eliberat de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, conform anexei nr. 6, în scopul reînhumării persoanei decedate în alt loc de înhumare”.

Deshumarea persoanelor decedat se poate realiza, potrivit art. 30 alin. (1) din Normele tehnice şi sanitare, numai ce către administraţia cimitirului şi doar după împlinirea termenului de un an de la data înhumării. Dacă încă nu au trecut 7 ani de la data înhumării, deshumarea se poate realiza numai în perioada 1 noiembrie – 31 martie, fiind necesar şi avizul direcţiei de sănătate publică^[6]. După expirarea termenului de 7 ani, deshumarea poate avea loc oricând, nemaifiind necesar avizul direcţiei de sănătate publică. Subiect activ al contravenţiei poate fi orice persoană care ar încălca aceste prevederi legale privind perioada când se poate realiza o deshumare, precum şi obligaţia de a fi obţinut în prealabil avizul direcţiei de sănătate publică în cazul înhumărilor ce au avut loc cu mai puţin de 7 ani în urmă.

DOWNLOAD FULL ARTICLE