Consumul de băuturi alcoolice – factor determinant al criminalității violente

Concluzii, soluţii de perspectivă

Alcoolismul conduce la degradarea personalităţii, deprecierea valorilor sociale şi morale, destrămarea relaţiilor familiale şi a celor din colectivul de muncă etc. De regulă, alcoolicii nu lucrează, iar pentru a dobândi surse necesare procurării băuturilor alcoolice spirtoase şi a drogurilor comit diferite infracțiuni inclusiv și omoruri din interes material sau alte infracţiuni violente cu consecinţe destul de grave. Spre exemplu, anumite studii ce vizează infracţiuni violente relevă faptul că autorii acestora au consumat alcool în proporţii de: 54% în cazul infracţiunilor de omor, 41% în cazul violurilor şi 36% în cazul tâlhăriilor.

În acest context, propunem unele măsuri ce urmează a fi întreprinse pentru reducerea numărul infracțiunilor violente comise în urma consumului de băuturi alcoolice în Republica Moldova. În acest sens, au fost elaborate o mulţime de ghiduri, manuale şi înaintate recomandări sub aspectul articolelor ştiinţifice. Însă noi vom supune examinării unele din ele, susţinute unanim de mai mulţi autori.

Astfel, pentru reducerea consumului de băuturi alcoolice este necesară eliminarea factorilor culturali şi propagandistici care încurajează astfel de vicii, mai ales în categoria persoanelor tinere. Este vorba de limitarea drastică a publicităţii produselor alcoolice în toate formele de suport (TV, radio, Internet, panouri stradale). În prezent nu există practic nici o restricţie de promovare a berii, vinului sau băuturilor alcoolice tari în mijloacele de informare în masă.

Totodată, este necesară monitorizarea atentă a conţinutului programelor unor posturi de radio şi TV care în mod latent promovează cultura consumului de produse alcoolice, mai ales în rândul tinerilor, ce reprezintă categoria de persoane cea mai vulnerabilă. De asemenea, pot fi instituite granturi pentru ca aceste posturi TV şi radio să lanseze campanii anti-alcool.

Instituţiile statului ar trebui să încurajeze companiile producătoare de băuturi alcoolice destinate pieţei interne să adopte un comportament mai responsabil din punct de vedere social şi să le impună să suporte o parte din costurile campaniilor de informare publică a daunelor consumului excesiv de alcool sau din costurile asociate cu consumul de alcool.

Un rol aparte îl deține organele de drept care prin intermediul structurilor polițienești sunt obligate să realizeze măsurile impuse prin lege pentru stoparea comiterii infracțiunilor violente. Aceste activități sunt posibil de realizat doar în urma identificării, prin intermediul instrumentelor juridice și cu ulterioara neutralizare, înlăturare a tuturor factorilor criminogeni care generează comiterea acestor de infracțiuni. Dintre formele prevenirii a criminalității, cea de prevenire individuală, după părerea noastră reprezintă „nota” care urmează să fie forțată de către angajații poliției ce sunt încadrați în reducerea consumului de băuturi alcoolice de către persoanele predispuse de a comite infracțiunile contra vieții și sănătății persoanelor. Astfel de activități de ordin individual sunt necesare de realizat permanent cu însoțirea dup caz a măsurilor de convingere, constrângere sau de ajutor.

De asemenea, propunem intensificarea activităţilor din partea organelor competente privind impunerea funcţionării efective a legii cu privire la controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool şi a actelor normative relevante. Printre cele mai importante aspecte care trebuie impuse sunt:

• Interzicerea comercializării băuturilor alcoolice către persoane sub vârsta de 18 ani, atât în unităţile comerciale cu amănuntul, cât şi în baruri, cafenele şi restaurante. Această prevedere poate fi impusă prin exercitarea controlului inopinat la agenţii economici care realizează produse alcoolice.
• Interzicerea comercializării băuturilor alcoolice în apropierea instituţiilor de învăţământ de toate nivelurile. În prezent, sunt foarte multe cazuri când comercializarea băuturilor alcoolice este practicată în imediata vecinătate a şcolilor, liceelor, universităţilor, de multe ori cu buna ştiinţă a autorităţilor locale care au eliberat autorizări, precum şi cu buna ştiinţă a directorilor acestor instituţii de învăţământ.
• Profilaxia, informarea şi educaţia tineretului despre daunele cauzate de consumul excesiv de alcool. Lucrul cel mai important este ca aceste campanii să fie realizate în manieră credibilă (nu de către poliţie sau primar, ci de către ONG-uri sau grupuri neformale, în limbaj accesibil şi prietenos tinerilor). Astăzi în şcoli practic nu se acordă nici o atenţie acestui subiect.
• Informarea adecvată a părinţilor despre daunele pe care le are consumul timpuriu al alcoolului asupra formării adolescentului.
• Este necesară introducerea unui regim restrictiv de desfăşurarea a băuturilor alcoolice în orele de seară şi de noapte şi în anumite locuri publice.
• O atenţie deosebită trebuie acordată dezrădăcinării culturii de consum de alcool la volan. Moldova se numără printre ţările cu cea mai înaltă frecvenţă a conducerii automobilului în stare de ebrietate. Această practică trebuie eradicată în modul cel mai drastic. Practica internaţională arată că cele mai eficiente instrumente în acest sens sunt: testarea aleatorie a şoferilor, reducerea nivelului concentraţiei maximal admisibile a alcoolului în sânge, instituirea unei singure sancţiuni dure – cea de privare de dreptul de a conduce orice mijloc de transport – pentru conducerea mijloacelor de transport în stare de ebrietate^[21].

Surse bibliografice:

1. Barbu N.D., Investigaţii criminale, Ed. Sitech, Craiova, 2015, 457 p.
2. Bujor V., Cuvânt în apărarea criminologiei, în Materialele conferinţei ştiinţifice, „Starea actuală şi perspectivele ştiinţei criminologice în Republica Moldova”, Chişinău, 2002, pp. 103-106.
3. Cicala Al., Analiza criminologică şi prevenirea infracţiunilor de omor, Ed. Departamentul Editorial Poligrafic al Academiei „Ştefan cel Mare”, Chişinău, 2021, 217 p.
4. Cicala Al., Factorii criminogeni ai avorturilor ilegale, în Analele Științifice ale Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI, nr. 1/2018, pp. 73-83.
5. Consumul şi abuzul de alcool în Republica Moldova: evaluarea situaţiei şi impactului https://expertgrup.org/ro/biblioteca/item/download/713_0d75c5b27b120b4961991587c7c6799e (vizitat 10.05.2022).
6. Consumul şi abuzul de alcool în Republica Moldova: evaluarea situaţiei şi impactului https://expertgrup.org/ro/biblioteca/item/download/713_0d75c5b27b120b4961991587c7c6799e (vizitat 13.05.2022).
7. Davidovitch André Pinatel Jean, La criminologie, în Revue française de sociologie, 1962, pp. 92-96.
8. Gladchi Gh., Victimologie, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI, Chișinău, 2019, 481 p.
9. Informarea amendamentelor la legislația privind controlul alcoolului direcționate spre reducerea consumului nociv de alcool în Republica Moldova https://msmps.gov.md/sites/default/files/mda_ebp_alcohol_rom.pdf (vizitat 10.05.2022).
10. Ionașcu V., Frunză Al., Impactul consumului de băuturi alcoolice asupra comportamentului violent, în materialele conferinţei ştiinţifice cu participare internaţională „Protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în procesul asigurării ordinii şi securităţii publice”, Chișinău, Moldova, 9 decembrie 2021, pp. 321-331.
11. Larii Iu., Criminologie, Academia „Ștefan cel Mare”, Chișinău, 2020, 290 p.
12. Larii Iu., Cojocaru R. ş.a., Criminalitatea violentă în Republica Moldova: tendinţe generale, cauze şi condiţii, Ed. Acad. „Ştefan cel Mare”, Chişinău, 2018, 40 p.
13. Mitroi Constantin, Cauzele și condiţiile criminalităţii în săvârșirea infracţiunii de omor asupra soţului, soţiei sau unei rude apropiate, în Studii Juridice Universitare nr. 3-4, 2011, pp. 212-231.
14. Nistoreanu Gh., Criminologie, Ed. Europa Nova, Bucureşti, 2000, 540 p.
15. Nistoreanu Gh., Păun C., Criminologie, Ed. Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1995, 352 p.
16. Nota informativă cu privire la situația accidentară pentru perioada 01.01.2021-31.12.2021 https://politia.md/ro/advanced-page-type/rapoarte-si-evaluari (vizitat 05.05.2022).
17. Nota informativă privind starea infracţionalităţii ce atentează la viaţa şi sănătatea persoanei şi celor comise în sfera relaţiilor familiale pe parcursul a XII luni ale anului 2021 https://politia.md/sites/default/files/ni_privind_infractiunile_ce_atenteaza_la_viata_persoanei_si_cele_5.pdf (vizitat 10.05.2022).
18. Opalco Ala, Factorii care contribuie la comiterea infracţiunii de către minor, în Revista naţională de drept nr. 4/2012, pp. 58-61.
19. Ședinţa mun. Chişinău din 28.10.2020, Dosarul nr. 944/20, https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/efd9abf4-64c0-4773-8380-630737bb7443 (vizitat la 23.04.2022).