Condiții de călătorie a cetățenilor români minori în străinătate în contextul aderării României la Spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă. Argumente de lege ferenda

- mai 10, 2024

Autori:

Georgeta-Bianca Spîrchez
Florin-Alexandru Crap

1. Considerații introductive privind aderarea României la Spațiul Schengen

Spațiul Schengen este considerat a fi una din cele mai importante realizări ale integrării europene[1] în contextul în care libertatea de circulație și de ședere a persoanelor în Uniunea Europeană reprezintă piatra de temelie a cetățeniei europene[2]. Într-o interpretare juridică a doctrinei[3], Spațiul Schengen este văzut ca o formă de cooperare consolidată, anume o „uniune” mai restrânsă care aplică regulile și principiile Uniunii Europene.

Prin efectul Deciziei (UE) 2024/210 a Consiliului Uniunii Europene[4], începând cu data de 31 martie 2024, România a aderat parțial la Spațiul Schengen, astfel încât au fost eliminate controalele la frontierele interne[5], în raport cu celelalte state membre ale acestui spațiu de liberă circulație[6], pentru călătorii efectuate pe cale aeriană și/sau maritimă. Astfel, pentru persoanele care vor călători între România și celelalte state membre Schengen cu mijloace de transport aeriene sau maritime, singurele verificări necesare vor fi reprezentate de controlul de securitate în porturi și aeroporturi, precum și controlul pre-îmbarcare la poarta de îmbarcare efectuat de către compania aeriană, respectiv maritimă, fără a mai fi necesară intervenția organelor Poliției de Frontieră.

În prezent în România, principalul act normativ care reglementează regimul juridic al circulației cetățenilor români în străinătate este Legea nr. 248/2005[7] care instituie o procedură strictă pentru circulația cetățenilor români minori[8] în afara țării; în esență, în lipsa prezenței ambilor părinți la momentul trecerii frontierei de stat a României, cu excepția unor situații derogatorii prevăzute de lege, este necesară prezentarea unei declarații emise în formă autentică prin care persoanele care exercită autoritatea părintească asupra minorului își vor exprima consimțământul cu privire la călătoria minorului peste hotare. Îndeplinirea acestor condiții este verificată în mod sistematic la controlul de frontieră, însă având în vedere noile reglementări aplicabile începând cu data de 31 martie 2024, apreciem că se creează premisa unor verificări mai puțin riguroase, care ar putea conduce, printre altele, la o creștere a incidenței traficului de persoane, în special de minori.

Îngrijorarea noastră este întărită de ceea ce este lesne de înțeles, anume că acele controale la frontieră reprezentau o posibilitate crucială pentru polițiștii de frontieră de a preveni criminalitatea transfrontalieră care vizează aceste categorii vulnerabile de persoane, precum și de a proteja copilul, pe plan internaţional, împotriva efectelor dăunătoare ale unei deplasări sau ne-înapoieri ilicite, chiar de către unul dintre părinți. Este știut că „odată ce victimele părăsesc aeroporturile, posibilitățile de interceptare a infractorilor și de prevenire a acțiunilor acestora scad dramatic, la fel ca și posibilitatea de a detecta victimele și de a activa măsurile de protecție a copiilor”[9].

Astfel, documentele internaționale, la care toate statele membre ale UE sunt părți semnatare și care se aplică la frontierele interne ale UE, prevăd în toate cazurile că interesul superior al copilului ar trebui să fie un considerent primordial înainte de a decide sau nu transferul unui minor către un alt stat.

Chiar prin Regulamentul UE 2016/399[10] au fost prevăzute dispoziții speciale referitoare la verificarea acestei categorii de persoane[11], cărora polițiștii de frontieră trebuie să le acorde o atenție deosebită, mai ales atunci când călătoresc neînsoțiți. În cazul dat, polițiștii de frontieră trebuie „să se asigure printr-o verificare aprofundată a documentelor de călătorie și a altor documente, că minorii nu părăsesc teritoriul împotriva voinței persoanei (persoanelor) învestite cu autoritate parentală asupra lor”[12].

Suplimentar, mai facem trimitere la Recomandarea Comisiei de stabilire a unui Manual practic comun pentru polițiștii de frontieră (Manual Schengen)[13] în care se arată că minorii neînsoțiți trebuie să facă obiectul unui control amănunțit, prin verificarea atentă a documentelor de călătorie și a celorlalte documente justificative, pentru a se asigura că aceștia nu pătrund pe teritoriul național ori îl părăsesc împotriva voinței persoanei care exercită autoritatea părintească.

2. Modificările legislative referitoare la călătoria minorilor în străinătate

Pentru a reglementa noile realități, reprezentanți ai Guvernului României au propus modificarea Legii nr. 248/2005 prin ordonanță de urgență[14], gândind inițial o menținere a verificării obligatorii și sistematice a condițiilor prin care cetățenii români cu vârsta de sub 18 ani pot ieși din România, inclusiv în state Schengen; pe scurt, în vizorul autorităților a fost instituirea obligației de a deține o autorizație emisă de către organele Poliției de Frontieră Române[15], în „spațiile special amenajate în incinta aeroporturilor și porturilor”, sub sancțiunea amenzii, respectiv a nepermiterii îmbarcării minorului în cursa aeriană ori maritimă având ca destinație țări din interiorul Spațiului Schengen.

DOWNLOAD FULL ARTICLE

[1] Vasiliki Apatzidou, Schengen reform: „alternatives” to border controls to curb „secondary movements”, European papers, vol. 7, nr. 2/2022, p. 573.

[2] Free movement of persons (Fact sheets on the European Union 2024), document disponibil la adresa web: https://www.europarl.europa.eu/erpl-app-public/factsheets/pdf/en/FTU_4.1.3.pdf, accesat la 20 martie 2024.

[3] Dragoș Bogdan, Constantin Cosmin Pintilie, Schengen: între speranță și drept, articol publicat în portalul Universul Juridic, 11 decembrie 2023.

[4] Decizia (UE) 2024/210 a Consiliului din 30 decembrie 2023 privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 04.01.2024, versiunea în limba română disponibilă pe internet la adresa https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:L_202400210, acesat la 10 martie 2024.

[5] Potrivit interpretării oficiale oferite de Codul frontierelor Schengen (Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului, JO L 77, 23.3.2016, p. 1-52) „frontiere interne” înseamnă: a) frontierele terestre comune, inclusiv frontierele fluviale și pe lacuri ale statelor membre; b) aeroporturile statelor membre destinate zborurilor interne; c) porturile maritime, fluviale și cele aflate pe lacuri ale statelor membre pentru legăturile interne regulate cu feribotul.

[6] Dispozițiile acquis-ului Schengen se aplică Bulgariei și României între ele și în raporturile acestora cu Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Croația, Republica Italiană, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Ungaria, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda și Regatul Suediei, precum și cu Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei și Confederația Elvețiană.

[7] Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 29 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare.

[8] În sensul Convenției cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, la 20 noiembrie 1989, prin „copil” se înţelege orice fiinţă umană sub vârsta de 18 ani, exceptând cazurile în care legea aplicabilă copilului stabileşte limita majoratului sub această vârstă. În conformitate cu dispozițiile privind protecția copilului din România, prin „copil” se înțelege persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani și nici nu a dobândit capacitate deplină de exercițiu, potrivit legii (adică prin căsătorie sau urmare a emancipării sale în condițiile art. 40 Cod civil).

[9] Frontex, VEGA handbook – Children at airports – Children at risk on the move – Guidelines for border guards, Publications Office, 2015, p. 23, https://data.europa.eu/doi/10.2819/683169, accesat la 7 mai 2024.

[10] Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen), JO L 77, 23.3.2016, pp. 1-52.

[11] Art. 20 din Regulamentul UE 2016/399.

[12] A se vedea Anexa VII a Regulamentului 2016/399.

[13] Annex to the Commission Recommendation establishing a common „Practical Handbook for Border Guards (Schengen Handbook)” to be used by Member States’ competent authorities when carrying out the border control of persons, disponibil la adresa web: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14348-2022-INIT/en/pdf, accesat la 19 aprilie 2024.

[14] Proiectul inițial de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor și al frontierei, disponibil pe internet la adresa https://sgglegis.gov.ro/legislativ/docs/2024/03/xfs7rcgbntz8dkyj59_h.pdf, accesat la 10 martie 2024.

[15] În forma inițială a proiectului, art. 30^1 avea următoarea redactare: „Art. 30^1 (1) Pentru fiecare călătorie care urmează a fi efectuată de către cetățenii români minori către state care aplică în totalitate acquis-ul Schengen, denumite în continuare state Schengen, pe cale aeriană sau maritimă, organele Poliției de Frontieră Române atestă îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 30. (2) În aplicarea alin. (1), părinții, reprezentanții legali sau persoanele care îi însoțesc pe cetățenii români minori, precum și minorii cetățeni români care pot călători neînsoțiți, se prezintă în spațiile special amenajate în incinta aeroporturilor și porturilor, cu cel mult 12 ore dar nu mai puțin de o oră înainte de îmbarcare, în vederea acordării de către polițiștii de frontieră a autorizației care atestă îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 30. (3) Autorizația prevăzută la alin. (2) se prezintă companiei de transport aerian sau maritim, de către părinții, reprezentanții legali sau persoanele care însoțesc minorii cetățeni români, precum și de către minorii cetățeni români care pot călători neînsoțiți în vederea continuării procedurii de îmbarcare. În lipsa acesteia, minorului cetățean român nu i se permite îmbarcarea pentru efectuarea călătoriei în străinătate. (4) În cazul zborurilor cu plecare din România către state Schengen, care urmează a fi efectuate de pe aerodromuri și heliporturi ori în cazul navigației de agrement sau croazieră aflate în afara incintelor aeroporturilor și porturilor, părinții, reprezentanții legali sau persoanele care îi însoțesc pe cetățenii români minori, precum și minorii cetățeni români care pot călători neînsoțiți, au obligația de a se prezenta la cel mai apropiat punct de trecere a frontierei, cu cel mult 12 ore dar nu mai puţin de 3 ore înainte de îmbarcare, în vederea acordării autorizației care atestă îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 30. (5) Forma şi conţinutul autorizaţiei prevăzute la alin. (2) și (4), se stabilesc prin dispoziţie a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră. (6) Spațiile prevăzute la alin. (2) se asigură și se amenajează, inclusiv prin semnalizare specială pentru identificare, de către administratorii aeroporturilor și porturilor aflate pe teritoriul României”.

Lasă un răspuns

1 2 3