Codul silvic (Legea nr. 331/2024)

Actul publicat în Monitorul Oficial	Sumar
Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic (M. Of. nr. 7 din 9 ianuarie 2025)	Se adoptă Codul silvic din 2024.

 

În M. Of. nr. 7 din data de 9 ianuarie 2025 s-a publicat Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic.

Redăm, în continuare, principalele dispoziții prevăzute de actul normativ.

Structură

CAPITOLUL I: Obiectul de reglementare şi domeniul de aplicare

CAPITOLUL II: Formele de proprietate

TITLUL II: Guvernanţa sectorului silvic

CAPITOLUL I: Cadrul instituţional

SECŢIUNEA 1: Autoritatea publică

SECŢIUNEA 2: Structuri de administrare a terenurilor din FFN

SECŢIUNEA 3: Planificare strategică

CAPITOLUL II: Educaţie şi cercetare

CAPITOLUL III: Monitorizarea unitară a sectorului silvic

TITLUL III: Reglementări privind regimul silvic

CAPITOLUL I: Norme generale

CAPITOLUL II: Administrarea FFN şi prestarea serviciilor silvice

SECŢIUNEA 1: Norme generale

SECŢIUNEA 2: Administrarea terenurilor din FFN proprietate a statului

SECŢIUNEA 3: Administrarea/Serviciile silvice pentru terenurile din FFN ale altor titulari

SECŢIUNEA 4: Servicii silvice pentru vegetaţia forestieră din afara FFN

CAPITOLUL III: Integritatea FFN

SECŢIUNEA 1: Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară

SECŢIUNEA 2: Ocupaţii ale terenurilor din FFN. Ocuparea temporară a terenurilor din FFN

SECŢIUNEA 3: Scoaterea terenurilor din FFN şi includerea terenurilor în FFN

SECŢIUNEA 4: Aprobarea scoaterilor definitive din FFN şi a ocupărilor temporare a terenurilor din FFN şi obligaţii ce decurg din aceasta

SECŢIUNEA 5: Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor cu destinaţie forestieră

SECŢIUNEA 6: Transmiterea terenurilor din FFN

SECŢIUNEA 7: Accesul pe terenurile din FFN

SECŢIUNEA 8: Reprezentarea juridică în litigii privind terenurile din FFN

CAPITOLUL IV: Amenajamentul silvic

CAPITOLUL V: Gestionarea durabilă a terenurilor din FFN

SECŢIUNEA 1: Norme şi ghiduri tehnice şi monitorizarea pădurilor prin indicatori de stare

SECŢIUNEA 2: Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor şi tratamentele silviculturale

SECŢIUNEA 3: Regenerarea şi reconstrucţia ecologică a pădurilor

SECŢIUNEA 4: Protecţia pădurilor

SECŢIUNEA 5: Limitarea efectelor schimbărilor climatice

SECŢIUNEA 6: Conservarea biodiversităţii

SECŢIUNEA 7: Paza FFN

SECŢIUNEA 8: Prevenirea şi stingerea incendiilor

SECŢIUNEA 9: Produsele pădurii

SECŢIUNEA 10: Exploatarea lemnului

SECŢIUNEA 11: Provenienţa şi circulaţia lemnului

SECŢIUNEA 12: Introducerea pe piaţă a lemnului

SECŢIUNEA 13: Accesibilitatea FFN

TITLUL IV: Dezvoltarea FFN şi a vegetaţiei forestiere din afara FFN

TITLUL V: Scheme de sprijin

CAPITOLUL I: Sprijinirea furnizării serviciilor ecosistemice

CAPITOLUL II: Fonduri speciale

CAPITOLUL III: Alocări de la bugetul de stat

TITLUL VI: Controlul aplicării şi respectării regimului silvic

TITLUL VII: Răspunderi şi sancţiuni

TITLUL VIII: Evaluarea pagubei şi a prejudiciului forestier

TITLUL IX: Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 1

Fondul forestier naţional

(1) Terenurile cu destinaţie forestieră constituie fondul forestier naţional al României, denumit în continuare FFN, şi se supun prevederilor prezentei legi.

(2) Terenurile cu destinaţie forestieră sunt cele cuprinse în amenajamente silvice în vigoare la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafaţă, conform operaţiunilor de intrări-ieşiri efectuate şi/sau actelor administrative emise în condiţiile legii.

(3) Terenurile cu destinaţie forestieră au următoarele categorii de folosinţă:

a) terenuri cu păduri;

b) terenuri în curs de regenerare;

c) terenuri destinate împăduririi: terenuri degradate şi terenuri neîmpădurite, stabilite a fi împădurite;

d) terenuri care servesc nevoilor de cultură: pepiniere, solare, plantaje şi culturi de plante-mamă;

e) terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică: culturi de răchită, pomi de Crăciun, arbori şi arbuşti ornamentali şi fructiferi;

f) terenuri cu folosinţe specifice administraţiei silvice: terenuri destinate asigurării hranei vânatului şi producerii de furaje;

g) terenuri ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri şi căi ferate forestiere de transport, spaţii industriale, alte dotări tehnice specifice sectorului forestier;

h) linii parcelare, culoare pentru linii electrice, terenuri ocupate temporar, terenuri concesionate din fondul forestier proprietate publică a statului, terenuri afectate de sarcini şi/sau litigii, precum şi terenuri forestiere din cadrul culoarului de frontieră şi fâşiei de protecţie a frontierei de stat şi cele destinate realizării unor obiective din cadrul Sistemului integrat de securizare a frontierei de stat;

i) terenuri pe care sunt amplasate iazuri, terenuri care constituie albiile minore ale pâraielor care nu se încadrează în prevederile art. 3 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi terenuri neproductive, incluse în amenajamentele silvice.

(4) FFN include şi terenurile cu alte destinaţii care erau incluse în amenajamentele silvice în vigoare la data de 1 ianuarie 1990 şi care nu au fost scoase din FFN.

(5) Terenurile din FFN constituie bun de interes naţional.

Art. 2

Definiţia pădurii

(1) Sunt considerate păduri, în sensul prezentei legi, terenurile din FFN cu o suprafaţă de cel puţin 0,5 hectare, acoperite cu arbori care ating o înălţime minimă de 5 metri la maturitate în condiţii normale de vegetaţie.

(2) Sunt asimilate pădurilor:

a) terenurile încadrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi în FFN ca păduri ori ca perdele forestiere de protecţie, chiar dacă nu îndeplinesc criteriul de suprafaţă definit la alin. (1);

b) terenurile încadrate în FFN până la data intrării în vigoare a prezentei legi pe care sunt instalate jnepenişurile, chiar dacă nu îndeplinesc criteriul de înălţime minimă definit la alin. (1).

(3) Este interzisă includerea în intravilan a pădurilor.

Art. 3

Terenuri cu folosinţă agrosilvică

(1) Următoarele categorii de terenuri cu destinaţie agricolă sunt terenuri cu folosinţă agrosilvică:

a) terenurile acoperite cu arbori, inclusiv păşunile împădurite, care ating o înălţime minimă de 5 metri la maturitate în condiţii normale de vegetaţie, cu o consistenţă mai mare sau egală cu 0,1, pe o suprafaţă de minimum 0,5 hectare;

b) terenurile pe care sunt instalate perdelele forestiere de protecţie din arbori care ating o înălţime minimă de 5 metri la maturitate în condiţii normale de vegetaţie, neincluse în FFN;

c) terenurile pe care sunt instalate jnepenişuri, neincluse în FFN;

d) terenurile pe care se înfiinţează plantaţii forestiere prin diferite programe naţionale şi locale, dacă aceste programe nu prevăd includerea în FFN.

(2) Prin derogare de la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, proprietarii terenurilor agricole care înfiinţează voluntar perdele forestiere de protecţie pot opta pentru încadrarea perdelelor astfel înfiinţate ca terenuri cu destinaţie agricolă şi folosinţă agrosilvică, fără includerea în Sistemul naţional al perdelelor forestiere de protecţie şi fără încadrarea în categoria de folosinţă pădure.

(3) Gestionarea vegetaţiei forestiere de pe terenurile cu folosinţă agrosilvică se face în conformitate cu normele aprobate prin ordin comun al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi autorităţii publice centrale pentru agricultură.

(4) Pajiştile permanente de înaltă valoare naturală nu pot face obiectul împăduririi.

Art. 4

Terenuri cu vegetaţie forestieră din afara FFN

(1) Următoarele terenuri, care nu fac parte din FFN conform dispoziţiilor art. 1 şi care sunt acoperite cu arbori din specii forestiere, reprezintă terenuri cu vegetaţie forestieră din afara FFN:

a) terenurile cu folosinţă agrosilvică, astfel cum sunt definite la art. 3;

b) terenurile cu arbori din zonele de protecţie a lucrărilor hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare;

c) terenurile cu arbori situate de-a lungul cursurilor de apă şi al canalelor;

d) terenurile pe care sunt amenajate spaţiile verzi din intravilan, altele decât cele care au caracteristicile prevăzute la art. 2 alin. (1);

e) terenurile pe care sunt instalate arboretumurile, altele decât cele cuprinse în păduri;

f) terenurile situate de-a lungul căilor de transport şi comunicaţie pe care sunt instalate aliniamente de arbori;

g) minipădurile urbane.

(2) Vegetaţia de pe terenurile enumerate la alin. (1), precum şi arborii izolaţi din speciile forestiere, situaţi pe terenuri cu alte destinaţii decât cea forestieră şi care nu se încadrează la alin. (1), nu se supun prevederilor prezentei legi, cu excepţia dispoziţiilor privind evaluarea lemnului destinat valorificării şi a celor privind circulaţia materialului lemnos.

Art. 5

Definiţii

În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile utilizate au semnificaţiile prevăzute în anexa nr. 1 – Termeni şi expresii.

(…)

Art. 7

Forme de proprietate

(1) După forma de proprietate, terenurile din FFN pot fi:

a) proprietate publică a statului;

b) proprietate privată a statului;

c) proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;

d) proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale;

e) proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice.

(2) Terenurile din FFN al unităţilor administrativ-teritoriale, provenite din reconstituirea dreptului de proprietate, sunt proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale.

(3) Este interzisă trecerea terenurilor din FFN din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a acestuia, cu excepţia terenurilor care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.

(4) Este interzisă trecerea terenurilor din FFN din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul privat al acestora prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

(…)

Art. 21

Registrul forestier naţional

(1) Autoritatea administrează Registrul forestier naţional, denumit în continuare RFN, pentru evidenţa proprietăţilor din FFN, pentru facilitarea prin modalităţi informatice a avizărilor şi raportărilor între diferite entităţi publice, monitorizează implementarea serviciilor silvice şi acordă asistenţă şi informaţii proprietarilor beneficiari de plăţi ori utilizatori de servicii silvice.

(2) RFN este o componentă a sistemului informaţional integrat pentru păduri.

(3) RFN asigură informaţii necesare pentru implementarea integrată a măsurilor şi politicilor Autorităţii cu privire la FFN, inclusiv a evidenţei administrării sau asigurării serviciilor silvice şi monitorizării instrumentelor financiare de sprijin al proprietarilor.

(4) De la data operaţionalizării sistemului informaţional integrat pentru păduri, proprietarul care doreşte să obţină compensaţii pentru serviciile de silvomediu sau contractează serviciile minimale obligatorii este obligat să solicite înscrierea proprietăţii în RFN. Înscrierea în RFN este gratuită pentru proprietarii de fond forestier.

(…)

Art. 26

Definirea contractelor de servicii silvice

(1) Proprietarii de FFN, alţii decât statul, sunt obligaţi să încheie contracte cu ocoale silvice, cu respectarea principiului teritorialităţii. Contractele se clasifică după cum urmează:

a) contracte de pază şi servicii silvice minimale;

b) contracte de prestări servicii silvice tehnice;

c) contracte de administrare.

(2) Încheierea contractului de pază şi servicii silvice minimale prevăzut la alin. (1) lit. a) cu un ocol silvic este obligatorie pentru toţi proprietarii de terenuri din FFN, alţii decât statul, şi reprezintă un act de conservare, în sensul prevederilor art. 640 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Administrarea sau, după caz, asigurarea serviciilor silvice tehnice prin contract, indiferent de forma de proprietate, este obligatorie pentru exercitarea drepturilor prevăzute la art. 25 alin. (2).

(4) Asigurarea serviciilor silvice tehnice în baza unui contract include şi obligaţia ocolului silvic prestator de servicii de înscriere a proprietăţii în sistemul informaţional integrat pentru păduri, precum şi de ţinere a evidenţelor şi documentaţiilor specificate în sistemele de monitorizare.

(…)

Art. 142

Infracţiunea de distrugere a vegetaţiei din FFN

(1) Ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din FFN, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte după cum urmează:

a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului forestier produs este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei;

b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului forestier produs nu depăşeşte limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depăşeşte limita prevăzută la lit. a);

c) cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, dacă valoarea prejudiciului forestier produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 143

Infracţiunea de tăiere fără drept de arbori

(1) Tăierea fără drept de arbori din FFN, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte după cum urmează:

a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la 5 ori preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei;

b) cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între limita prevăzută la lit. a) şi de cel mult 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei;

c) cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, dacă valoarea prejudiciului produs este de peste 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei.

(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă tăierea jnepenişurilor din FFN şi din afara FFN dacă a fost afectată o suprafaţă mai mare de 100 metri pătraţi.

(3) Tentativa se pedepseşte.

(4) Nu constituie infracţiune tăierea arborilor în vederea asigurării siguranţei circulaţiei rutiere sau feroviare sau arborii rezultaţi din deblocarea circulaţiei rutiere sau feroviare.

(5) Prejudiciile inevitabile constatate de către personalul silvic abilitat, ca urmare a activităţilor autorizate de exploatare a lemnului, nu constituie infracţiuni, cu condiţia ca operatorul economic care exploatează să depună la ocolul silvic o solicitare scrisă în care să specifice volumul prejudiciat.

(…)

Art. 165

Modificarea legii speciale privind contravenţiile silvice

La articolul 19 din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 23 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Constituie contravenţii silvice, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să constituie infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă şi cu confiscarea materialelor lemnoase în cauză următoarele fapte:

a) transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, cu un volum cuprins între 0,1 şi 5 metri cubi, neînsoţit de documentele specifice de transport, aşa cum sunt stabilite de normele privind circulaţia materialelor lemnoase.

Cuantumul amenzii se aplică după cum urmează:

1.1.000 lei până la 2.000 lei, pentru un volum cuprins între 0,1 şi 1 metru cub inclusiv;

2.2.000 lei până la 4.000 lei, pentru un volum cuprins între 1,01 şi 3,00 metri cubi inclusiv;

3.4.000 lei până la 6.000 lei, pentru un volum cuprins între 3,01 şi 5,00 metri cubi inclusiv;

b) transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, însoţit de documente specifice de transport, aşa cum sunt stabilite de normele privind circulaţia materialelor lemnoase, la care diferenţa dintre volumul constatat la momentul verificării şi cel înscris în avizul de însoţire este de cel mult 5 metri cubi inclusiv, cu luarea în considerare a toleranţelor legale şi a contragerilor specifice.

Cuantumul amenzii se aplică după cum urmează:

1.1.000 lei până la 2.000 lei, pentru un volum cuprins între 0,1 şi 1 metru cub inclusiv;

2.2.000 lei până la 4.000 lei, pentru un volum cuprins între 1,01 şi 3,00 metri cubi inclusiv;

3.4.000 lei până la 6.000 lei, pentru un volum cuprins între 3,01 şi 5,00 metri cubi inclusiv;

c) transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase fără provenienţă legală, aşa cum sunt stabilite de normele privind circulaţia materialelor lemnoase.

Cuantumul amenzii care se aplică este cuprins între 5.000 lei până la 10.000 lei, pentru un volum cuprins între 0,1 şi 5 metri cubi inclusiv;

d) transportul de materiale lemnoase ale căror caracteristici nu corespund cu cel puţin unul dintre elementele înscrise în avizul de însoţire referitoare la:

(i) volum pe specii/grupe de specii, cu luarea în considerare a toleranţelor/contragerilor specifice;

(ii) specie/grupe de specii;

(iii) numărul de piese de lemn rotund cu diametrul la capătul subţire mai mare sau egal cu 24 centimetri sau numărul de bucăţi/colete de cherestele.

Cuantumul amenzii se aplică după cum urmează:

1.1.000 lei până la 2.000 lei, pentru un volum cuprins între 0,1 şi 1 metru cub inclusiv;

2.2.000 lei până la 4.000 lei, pentru un volum cuprins între 1,01 şi 3,00 metri cubi inclusiv;

3.4.000 lei până la 6.000 lei, pentru un volum cuprins între 3,01 şi 5,00 metri cubi inclusiv.

Sancţiunea complementară de confiscare se aplică pentru diferenţa de volum în plus constatată faţă de volumul pe specii/grupe de specii înscris în avizul de însoţire, cu luarea în considerare a toleranţelor legale şi a contragerilor specifice;

e) deţinerea materialelor lemnoase de către deţinătorii depozitelor, ai altor spaţii destinate depozitării temporare şi/sau ai instalaţiilor de prelucrare a materialelor lemnoase pe grupe de specii şi sortimente industriale, determinate ca diferenţe în plus dintre volumul stocului fizic şi volumul stocului scriptic înregistrat în aplicaţia SUMAL 2.0 este de până la 20% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 10 metri cubi la momentul constatării faptei;

Cuantumul amenzii se aplică după cum urmează:

1.5.000 lei până la 10.000 lei, pentru un volum de până la 5% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 4 metri cubi inclusiv;

2.15.000 lei până la 20.000 lei, pentru un volum de până la 10% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 8 metri cubi inclusiv;

3.30.000 lei până la 50.000 lei, pentru un volum de până la 20% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 10 metri cubi inclusiv;

f) nedeţinerea materialelor lemnoase de către deţinătorii depozitelor, ai altor spaţii destinate depozitării temporare şi/sau ai instalaţiilor de prelucrare a materialelor lemnoase pe grupe de specii şi sortimente industriale, determinate ca diferenţe în minus dintre volumul stocului fizic şi volumul stocului scriptic înregistrat în aplicaţia SUMAL 2.0, este de până la 20% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 10 metri cubi la momentul constatării faptei;

Cuantumul amenzii se aplică după cum urmează:

1.5.000 lei până la 10.000 lei, pentru un volum de până la 5% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 4 metri cubi inclusiv;

2.15.000 lei până la 20.000 lei, pentru un volum de până la 10% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 8 metri cubi inclusiv;

3.30.000 lei până la 50.000 lei, pentru un volum de până la 20% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 10 metri cubi inclusiv”.

Anexe

ANEXA nr. 1: Termeni şi expresii

ANEXA nr. 2: METODOLOGIE de calcul al cheltuielilor destinate asigurării pazei şi serviciilor silvice minimale pentru terenurile din FFN în suprafaţă de maximum 30 hectare inclusiv

ANEXA nr. 3: VALOAREA factorului „k” pentru evaluarea pagubelor

 

DOWNLOAD FULL ARTICLE