• Grup editorial Universul Juridic
    • Editura Universul Juridic
    • Editura Pro Universitaria
    • Editura Neverland
    • Libraria Ujmag.ro
  • Contact
  • Autentificare
  • Inregistrare
Skip to content
  • Acasă
  • Echipa editorială
  • Autori
  • Procesul de recenzare
  • Indexare BDI
  • Contact
  • PORTAL UNIVERSUL JURIDIC

Calendar

mai 2025
L Ma Mi J V S D
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  
« apr.    

Archives

  • aprilie 2025
  • martie 2025
  • februarie 2025
  • ianuarie 2025
  • decembrie 2024
  • noiembrie 2024
  • octombrie 2024
  • septembrie 2024
  • august 2024
  • iulie 2024
  • iunie 2024
  • mai 2024
  • aprilie 2024
  • martie 2024
  • februarie 2024
  • ianuarie 2024
  • decembrie 2023
  • noiembrie 2023
  • octombrie 2023
  • septembrie 2023
  • august 2023
  • iulie 2023
  • iunie 2023
  • mai 2023
  • aprilie 2023
  • martie 2023
  • februarie 2023
  • ianuarie 2023
  • decembrie 2022
  • noiembrie 2022
  • octombrie 2022
  • septembrie 2022
  • august 2022
  • iulie 2022
  • iunie 2022
  • mai 2022
  • aprilie 2022
  • martie 2022
  • februarie 2022
  • ianuarie 2022
  • Supliment 2021
  • decembrie 2021
  • noiembrie 2021
  • octombrie 2021
  • septembrie 2021
  • august 2021
  • iulie 2021
  • iunie 2021
  • mai 2021
  • aprilie 2021
  • martie 2021
  • februarie 2021
  • ianuarie 2021
  • decembrie 2020
  • noiembrie 2020
  • octombrie 2020
  • septembrie 2020
  • august 2020
  • iulie 2020
  • iunie 2020
  • mai 2020
  • aprilie 2020
  • martie 2020
  • februarie 2020
  • ianuarie 2020
  • decembrie 2019
  • noiembrie 2019
  • octombrie 2019
  • septembrie 2019
  • august 2019
  • iulie 2019
  • iunie 2019
  • mai 2019
  • aprilie 2019
  • martie 2019
  • februarie 2019
  • ianuarie 2019
  • decembrie 2018
  • noiembrie 2018
  • octombrie 2018
  • septembrie 2018
  • august 2018
  • iulie 2018
  • iunie 2018
  • mai 2018
  • aprilie 2018
  • martie 2018
  • februarie 2018
  • ianuarie 2018
  • decembrie 2017
  • noiembrie 2017
  • octombrie 2017
  • septembrie 2017
  • august 2017
  • iulie 2017
  • iunie 2017
  • mai 2017
  • aprilie 2017
  • martie 2017
  • februarie 2017
  • ianuarie 2017
  • decembrie 2016
  • noiembrie 2016
  • octombrie 2016
  • septembrie 2016
  • august 2016
  • iulie 2016
  • iunie 2016
  • mai 2016
  • aprilie 2016
  • martie 2016
  • februarie 2016
  • ianuarie 2016
  • decembrie 2015
  • noiembrie 2015
  • octombrie 2015
  • septembrie 2015
  • august 2015
  • iulie 2015
  • iunie 2015
  • mai 2015
  • aprilie 2015
  • martie 2015
  • februarie 2015
  • ianuarie 2015

Categories

  • Abstract
  • Actualitate legislativă
  • Alte categorii
  • Din jurisprudența CCR
  • Din jurisprudența ÎCCJ
  • Editorial
  • HP
  • Interviu
  • Prefata
  • Recenzie de carte juridică
  • RIL
  • Studii, articole, opinii
  • Studii, discuții, comentarii (R.  Moldova și Ucraina)
  • Supliment 2016
  • Supliment 2021
Revista Universul JuridicRevistă lunară de doctrină și jurisprudență | ISSN 2393-3445
  • Acasă
  • Echipa editorială
  • Autori
  • Procesul de recenzare
  • Indexare BDI
  • Contact
  • PORTAL UNIVERSUL JURIDIC

Aspectele de gen în alegeri

Igor Soroceanu - octombrie 18, 2024

Introducere. Acest demers științific explorează aspectele de gen în alegeri, concentrându-se pe evoluția istorică a participării femeilor în politică, barierele și provocările actuale, precum și impactul reprezentării de gen asupra procesului decizional. Vom analiza diverse studii de caz pentru a ilustra modul în care diferite țări au abordat problema reprezentării de gen și vom discuta strategiile care au avut succes în promovarea egalității de șanse.

Prin această analiză, dorim să evidențiem importanța unei reprezentări echitabile de gen în alegeri și să încurajăm măsuri concrete pentru a reduce disparitățile existente. Este crucial să înțelegem că o democrație funcțională și incluzivă trebuie să reflecte diversitatea societății pe care o reprezintă, iar acest lucru nu poate fi realizat fără participarea egală a femeilor și bărbaților în toate aspectele vieții politice[1].

Gradul de investigare a problemei la momentul actual, scopul cercetării. La momentul actual, importanța și scopul de elaborare a prezentului demers științific, apare din intenția autorului de a releva în prim-plan unele repere doctrinare și legislative în domeniul rolului şi locului femeilor în alegeri și politică. Totodată este şi necesitatea stringentă de efectuare a unei analize ample referitor la esenţa subiectului cercetării.

Materiale utilizate și metode aplicate. În procesul elaborării articolului științific ne-am ghidat de mai multe și diverse metode de cercetare științifică care au făcut posibilă investigarea corespunzătoare a subiectului titulativ, dintre care putem enumera: metoda analizei, metoda sintezei, metoda deducției, metoda sistemică, metoda istorică, precum și metoda comparativă.

Baza teoretico-juridică a demersului științific cuprinde materialul definitoriu, precum Legea Supremă a ţării şi rapoartele de activitate ale instituțiilor cheie cu atribuții în domeniul electoral – care direct sau indirect, abordează esența și conținutul subiectului supus cercetării.

Rezultatele obţinute în baza analizelor ştiinţifice efectuate. Participarea femeilor în politică. Participarea femeilor în politică este un indicator important al egalității de gen și al progresului democratic. Deși s-au înregistrat progrese semnificative în ultimele decenii, femeile continuă să fie subreprezentate în multe structuri de decizie politică. Această secțiune analizează statisticile globale privind participarea femeilor în politică, factorii determinanți care influențează această participare și măsurile adoptate pentru a crește reprezentarea de gen.

Statistici globale. La nivel mondial, proporția femeilor în parlamentele naționale a crescut constant, dar rămâne sub nivelul parității. Conform datelor de la Uniunea Interparlamentară (IPU), la începutul anului 2024, femeile reprezentau aproximativ 26% din membrii parlamentelor naționale. Deși unele țări au atins sau chiar depășit paritatea de gen, altele rămân mult în urmă[2], spre exemplu în Europa: țările nordice se află în frunte, cu Suedia și Finlanda având peste 40% femei în parlamentele lor. Alte țări europene, cum ar fi Franța și Spania, au înregistrat, de asemenea, progrese semnificative datorită implementării cotelor de gen; în Africa, Rwanda este lider mondial, cu peste 60% din locurile parlamentare ocupate de femei. Alte țări africane, cum ar fi Senegal și Africa de Sud, au înregistrat progrese notabile; în America Latină: țări precum Bolivia și Cuba au o reprezentare semnificativă a femeilor în parlamentele lor, Bolivia având chiar peste 50% femei parlamentare; în Asia, proporția femeilor variază considerabil, cu țări precum Filipine și Nepal având reprezentări mai mari, în timp ce altele, precum Japonia și India, rămân la niveluri mai scăzute.

Factori determinanți. Mai mulți factori influențează participarea femeilor în politică, iar înțelegerea acestora este crucială pentru a promova egalitatea de gen.

Sistemele de reprezentare proporțională (PR) tind să favorizeze o reprezentare mai echitabilă a femeilor comparativ cu sistemele majoritare, deoarece partidele au un interes mai mare în prezentarea unor liste diversificate de candidați.

Implementarea cotelor de gen, fie la nivel de partid, fie la nivel național, a avut un impact semnificativ în creșterea numărului de femei alese. Țări precum Argentina și Senegal au introdus cote de gen obligatorii, ceea ce a dus la creșteri semnificative ale reprezentării feminine.

Angajamentul și politicile interne ale partidelor politice pot juca un rol crucial. Partidele care adoptă măsuri pro-active pentru promovarea femeilor, inclusiv prin formare și suport financiar, contribuie la creșterea participării femeilor.

Culturile politice și sociale ale unei țări influențează, de asemenea, participarea femeilor. Țările cu o cultură politică mai egalitară și cu o sensibilizare crescută privind egalitatea de gen tind să aibă o reprezentare mai bună a femeilor.

Măsuri adoptate pentru creșterea reprezentării de gen. Pentru a contracara subreprezentarea femeilor, au fost adoptate diverse măsuri și politici[3]:

– cotele de gen: după cum am menționat anterior, cotele de gen sunt una dintre cele mai eficiente măsuri. Acestea pot fi voluntare (impuse de partide) sau obligatorii (impuse de legislația națională);

– finanțare specifică: unele țări și partide oferă finanțare suplimentară pentru campaniile electorale ale candidatelor femei, pentru a combate dezavantajele economice;

– programe de mentorat și formare: programele care oferă mentorat și formare pentru femeile care aspiră la cariere politice pot ajuta la dezvoltarea abilităților necesare și la construirea unor rețele de sprijin;

– campanii de sensibilizare: inițiativele care urmăresc schimbarea atitudinilor și stereotipurilor de gen pot crea un mediu mai favorabil pentru participarea politică a femeilor.

Barierele în calea reprezentării egale. Reprezentarea echitabilă a femeilor în politică este esențială pentru o democrație sănătoasă și inclusivă. Cu toate acestea, există numeroase bariere care împiedică atingerea acestui obiectiv. Aceste bariere pot fi clasificate în trei categorii principale: culturale și sociale, politice și structurale.

Din categoria barierelor culturale și sociale, pot fi enunțate următoarele:

– stereotipuri de gen: stereotipurile de gen și prejudecățile culturale descurajează adesea femeile să se implice în politică. Acestea pot include percepțiile că politica este un domeniu rezervat bărbaților sau că femeile nu au competențele necesare pentru a ocupa funcții politice de conducere;

– norme tradiționale: în multe societăți, normele tradiționale și rolurile de gen influențează așteptările privind comportamentul femeilor și bărbaților. Femeile sunt adesea văzute ca fiind responsabile cu treburile casnice și îngrijirea copiilor, ceea ce poate limita timpul și resursele pe care le pot dedica carierelor politice;

– educație și oportunități economice: accesul limitat la educație și oportunități economice poate constitui o barieră semnificativă. Femeile care nu au acces la educație și resurse financiare au mai puține șanse să participe activ în politică și să candideze pentru funcții publice.

Din categoria barierelor politice, pot fi specificate cele mai importante în ordinea care succed:

– lipsa sprijinului de partid: partidele politice joacă un rol crucial în promovarea candidaturilor femeilor. Fără sprijinul partidelor, inclusiv sprijin financiar și logistic, femeile pot întâmpina dificultăți în a-și lansa și susține campaniile electorale;

– finanțarea campaniilor electorale: finanțarea inadecvată este una dintre cele mai mari provocări pentru femeile candidate. Resursele financiare necesare pentru a conduce o campanie eficientă sunt adesea greu de obținut pentru femei, în special în contexte unde există discriminare de gen în accesul la resurse;

– violența politică împotriva femeilor: violența politică de gen, care include hărțuirea, intimidarea și violența fizică, este o barieră semnificativă. Aceasta nu doar că descurajează femeile să se implice în politică, dar poate avea și consecințe severe asupra siguranței și bunăstării lor.

Din categoria barierelor structurale, pot fi enumerate următoarele:

– sistemele electorale: sistemele electorale pot favoriza sau defavoriza reprezentarea femeilor. Sistemele majoritare tind să dezavantajeze femeile, deoarece competiția pentru locuri uninominale poate fi mai intensă și mai costisitoare. În schimb, sistemele de reprezentare proporțională au demonstrat că favorizează o reprezentare mai echitabilă a femeilor;

– accesul la rețele politice și resurse: femeile adesea nu au acces la aceleași rețele politice și de influență ca bărbații. Aceste rețele sunt esențiale pentru obținerea sprijinului politic și financiar necesar pentru a câștiga alegeri;

– lipsa de măsuri afirmative: în absența cotelor de gen sau a altor măsuri afirmative, femeile rămân subreprezentate în politică. Măsurile afirmative sunt esențiale pentru a asigura o participare echitabilă și pentru a combate discriminarea sistemică.

Impactul reprezentării de gen în politică. Reprezentarea echitabilă a genurilor în politică nu doar că îmbunătățește principiile democratice, dar are și un impact semnificativ asupra procesului decizional și al politicilor publice. Femeile aduc perspective și experiențe diverse, influențând pozitiv agenda politică și rezultatele legislative. Această secțiune explorează impactul reprezentării de gen în politică, evidențiind diferențele în priorități și politici între legiuitorii femei și bărbați și oferind exemple de politici de succes inițiate de femei.

Diferențele în priorități și politici pot fi următoarele[4]:

– sănătate și educație: studiile au arătat că femeile politicieni tind să acorde o atenție deosebită problemelor de sănătate și educație. De exemplu, în țările cu o reprezentare mai mare a femeilor în parlamente, s-au înregistrat investiții crescute în sănătatea maternală și infantilă, precum și în accesul la educație de calitate;

– drepturile femeilor și egalitatea de gen: femeile politicieni sunt mai înclinate să promoveze legislația care sprijină drepturile femeilor și egalitatea de gen. Acest lucru include legi împotriva violenței domestice, hărțuirii sexuale și discriminării la locul de muncă;

– protecția socială și familii: politicile de protecție socială și sprijin pentru familii sunt adesea susținute și promovate de femei. Aceste politici includ concediul de maternitate și paternitate, sprijin pentru îngrijirea copiilor și alocații familiale.

În continuare, ne propunem să exemplificăm unele modele de politici de succes, și anume:

– în Norvegia, femeile au jucat un rol crucial în promovarea cotelor de gen în consiliile de administrație ale companiilor. Legea adoptată în 2003 impune ca 40% din locurile din consiliile de administrație ale companiilor cotate la bursă să fie ocupate de femei. Această politică a dus la o creștere semnificativă a reprezentării femeilor în poziții de conducere și a fost adoptată ca model de bune practici la nivel internațional;

– după genocidul din 1994, Rwanda a implementat politici ambițioase pentru a asigura egalitatea de gen în toate domeniile, inclusiv în politică. Femeile reprezintă acum peste 60% din membrii parlamentului rwandan, iar acest lucru a dus la adoptarea unor legi progresiste în domeniul egalității de gen, educației și sănătății;

– în 2015, guvernul canadian condus de Justin Trudeau a format un cabinet paritar, cu un număr egal de bărbați și femei. Această decizie a fost un semnal puternic privind angajamentul față de egalitatea de gen și a contribuit la adoptarea unor politici favorabile familiilor și egalității de gen.

Impactul asupra procesului decizional poate avea următoarele forme:

– diversitate și incluziune: prezența femeilor în politică contribuie la diversificarea perspectivelor și la o mai bună reflectare a nevoilor și intereselor întregii populații. Deciziile politice devin astfel mai incluzive și mai echitabile;

– transparență și responsabilitate: studiile sugerează că guvernele cu o reprezentare mai mare a femeilor tind să fie mai transparente și mai responsabile. Femeile politicieni adesea promovează politici de guvernare deschisă și de combatere a corupției;

– pace și securitate: femeile au jucat un rol crucial în procesele de pace și reconstrucție post-conflict. În negocierile de pace, prezența femeilor a fost asociată cu acorduri de pace mai durabile și mai incluzive.

Concluzie. Egalitatea de gen în politică este esențială pentru o democrație sănătoasă și incluzivă. Această cercetare a explorat aspectele de gen în alegeri, evidențiind progresul realizat, barierele persistente și impactul semnificativ al reprezentării echitabile asupra politicilor publice și procesului decizional.

În ultimele decenii, s-au înregistrat progrese remarcabile în ceea ce privește participarea femeilor în politică. Proporția femeilor în parlamentele naționale a crescut constant, iar măsuri precum cotele de gen au avut un impact pozitiv în multe țări. Studiile de caz din Norvegia, Rwanda și Canada demonstrează că politici și strategii bine gândite pot conduce la rezultate semnificative în promovarea egalității de gen.

Cu toate acestea, există încă multe bariere care împiedică reprezentarea egală a femeilor în politică. Stereotipurile de gen, normele tradiționale, lipsa sprijinului de partid și finanțarea inadecvată sunt doar câteva dintre provocările cu care se confruntă femeile candidate. Violența politică de gen și sistemele electorale defavorabile sunt, de asemenea, obstacole majore care trebuie abordate.

Reprezentarea echitabilă a femeilor în politică are un impact profund și pozitiv asupra societății. Femeile aduc perspective diverse și promovează politici care adresează probleme critice precum sănătatea, educația, drepturile femeilor și protecția socială. Prezența lor contribuie la procese decizionale mai incluzive și transparente, la guverne mai responsabile și la acorduri de pace mai durabile.

Pentru a continua progresul și a elimina barierele rămase, sunt necesare măsuri concrete și susținute:

– implementarea cotelor de gen: extinderea și consolidarea cotelor de gen în parlamentele naționale și locale pentru a asigura o reprezentare echitabilă;

– sprijin financiar și logistic: oferirea de resurse financiare și sprijin logistic pentru campaniile electorale ale femeilor, pentru a nivela terenul de joc;

– programe de formare și mentorat: dezvoltarea de programe de formare și mentorat pentru femeile care aspiră la cariere politice, pentru a le pregăti și sprijini în această direcție;

– combaterea violenței politice de gen: implementarea de măsuri stricte pentru prevenirea și sancționarea violenței politice de gen, asigurând astfel un mediu sigur și incluziv pentru toate candidatele;

– schimbarea normelor culturale: promovarea unei culturi politice care valorizează egalitatea de gen și combaterea stereotipurilor și prejudecăților de gen prin campanii de sensibilizare și educație publică.

Eforturile pentru promovarea egalității de gen în politică sunt esențiale pentru construirea unei societăți mai juste și mai democratice. Reprezentarea echitabilă a femeilor nu doar că îmbunătățește calitatea democrației, dar aduce și beneficii tangibile pentru societate în ansamblu. Prin angajament continuu și măsuri pro-active, putem asigura că vocile femeilor sunt auzite și reprezentate în mod egal în toate aspectele vieții politice.

 

 

Referințe bibliografice:

1) Constituția Republicii Moldova nr. 1 din 29.07.1994 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 78 din 29.03.2016;

2) Oficiul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), Manual pentru promovarea participării femeilor în activitatea partidelor politice, Polonia, ISBN 978-92-9234-888-5;

3) World Economic Forum, Global Gender Gap Report, 2023, ISBN 978-2-940631-97-1;

4) Progress on the Sustainable Development Goals: The gender snapshot 2024. UN Women Annual Report Poate fi accesat la următorul link: https://www.unwomen.org/en/digital-library/publications/2024/09/progress-on-the-sustainable-development-goals-the-gender-snapshot-2024, vizualizat la 25.08.2024.

DOWNLOAD FULL ARTICLE

[1] Constituția Republicii Moldova nr. 1 din 29.07.1994 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 78 din 29.03.2016.

[2] World Economic Forum, Global Gender Gap Report, 2023, ISBN 978-2-940631-97-1.

[3] Oficiul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), Manual pentru promovarea participării femeilor în activitatea partidelor politice, Polonia, ISBN 978-92-9234-888-5.

[4] World Economic Forum, Global Gender Gap Report, 2023, ISBN 978-2-940631-97-1.

 

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Arhive

  • aprilie 2025
  • martie 2025
  • februarie 2025
  • ianuarie 2025
  • decembrie 2024
  • noiembrie 2024
  • octombrie 2024
  • septembrie 2024
  • august 2024
  • iulie 2024
  • iunie 2024
  • mai 2024
  • aprilie 2024
  • martie 2024
  • februarie 2024
  • ianuarie 2024
  • decembrie 2023
  • noiembrie 2023
  • octombrie 2023
  • septembrie 2023
  • august 2023
  • iulie 2023
  • iunie 2023
  • mai 2023
  • aprilie 2023
  • martie 2023
  • februarie 2023
  • ianuarie 2023
  • decembrie 2022
  • noiembrie 2022
  • octombrie 2022
  • septembrie 2022
  • august 2022
  • iulie 2022
  • iunie 2022
  • mai 2022
  • aprilie 2022
  • martie 2022
  • februarie 2022
  • ianuarie 2022
  • Supliment 2021
  • decembrie 2021
  • noiembrie 2021
  • octombrie 2021
  • septembrie 2021
  • august 2021
  • iulie 2021
  • iunie 2021
  • mai 2021
  • aprilie 2021
  • martie 2021
  • februarie 2021
  • ianuarie 2021
  • decembrie 2020
  • noiembrie 2020
  • octombrie 2020
  • septembrie 2020
  • august 2020
  • iulie 2020
  • iunie 2020
  • mai 2020
  • aprilie 2020
  • martie 2020
  • februarie 2020
  • ianuarie 2020
  • decembrie 2019
  • noiembrie 2019
  • octombrie 2019
  • septembrie 2019
  • august 2019
  • iulie 2019
  • iunie 2019
  • mai 2019
  • aprilie 2019
  • martie 2019
  • februarie 2019
  • ianuarie 2019
  • decembrie 2018
  • noiembrie 2018
  • octombrie 2018
  • septembrie 2018
  • august 2018
  • iulie 2018
  • iunie 2018
  • mai 2018
  • aprilie 2018
  • martie 2018
  • februarie 2018
  • ianuarie 2018
  • decembrie 2017
  • noiembrie 2017
  • octombrie 2017
  • septembrie 2017
  • august 2017
  • iulie 2017
  • iunie 2017
  • mai 2017
  • aprilie 2017
  • martie 2017
  • februarie 2017
  • ianuarie 2017
  • decembrie 2016
  • noiembrie 2016
  • octombrie 2016
  • septembrie 2016
  • august 2016
  • iulie 2016
  • iunie 2016
  • mai 2016
  • aprilie 2016
  • martie 2016
  • februarie 2016
  • ianuarie 2016
  • decembrie 2015
  • noiembrie 2015
  • octombrie 2015
  • septembrie 2015
  • august 2015
  • iulie 2015
  • iunie 2015
  • mai 2015
  • aprilie 2015
  • martie 2015
  • februarie 2015
  • ianuarie 2015

Calendar

mai 2025
L Ma Mi J V S D
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  
« apr.    

Categorii

  • Abstract
  • Actualitate legislativă
  • Alte categorii
  • Din jurisprudența CCR
  • Din jurisprudența ÎCCJ
  • Editorial
  • HP
  • Interviu
  • Prefata
  • Recenzie de carte juridică
  • RIL
  • Studii, articole, opinii
  • Studii, discuții, comentarii (R.  Moldova și Ucraina)
  • Supliment 2016
  • Supliment 2021

© 2023 Copyright Universul Juridic. Toate drepturile rezervate. | Theme by ThemeinProgress | Proudly powered by WordPress