Considerații referitoare la alte forme testamentare. Testamentul sumelor şi valorilor depozitate. Testamentul făcut în străinătate de cetăţenii români
Ioana Nicolae - decembrie 2, 20201. Testamentul sumelor şi valorilor depozitate
Potrivit art. 1049 C. civ., „dispoziţiile testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse la instituţii specializate sunt valabile cu respectarea condiţiilor de formă prevăzute de legile speciale aplicabile acestor instituţii.
Instituţiile specializate nu vor putea proceda la predarea legatului având ca obiect sume de bani, valori sau titluri de valoare decât în baza hotărârii judecătoreşti ori a certificatului de moştenitor care constată valabilitatea dispoziţiei testamentare şi calitatea de legatar, prevederile privitoare la raport şi reducţiune fiind aplicabile.
Instituţiile de credit au obligaţia ca, la instituirea de către clienţii acestora a unei dispoziţii testamentare, să comunice, de îndată, menţiunea acesteia în registrul prevăzut de art. 1046 C. civ.”.
Registrul la care se referă art. 1046 C. civ. este Registrul naţional notarial ţinut în format electronic. În alte cuvinte, testamentul sumelor şi valorilor depozitate se înscrie în acest registru, la fel cum se întâmplă şi în cazul testamentului autentic. În schimb, testamentul olograf şi cel privilegiat nu fac obiectul înregistrării în acest registru, datorită condiţiilor specifice de încheiere a fiecăruia dintre acestea. În ipoteza instituirii unei dispoziții testamentare, instituția de credit are obligația de a comunica de îndată mențiunea acesteia la Registrul național notarial ținut în format electronic. Această dispoziție se aplică și în ipoteza modificării, revocării sau retractării revocării dispoziției testamentare, dar și în ipoteza în care până la data decesului testatorului contul curent, depozitul sau alt instrument bancar în care au fost depuse sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare a fost lichidat potrivit art. 5 alin. (2) din Ordinul nr. 1903/2011.
Se impune să menționăm că testamentul sumelor şi valorilor depozitate trebuie să îmbrace forma prevăzută de legile aplicabile instituţiilor specializate și nu cea prevăzută de Codul civil în materia testamentului. Așa cum s-a subliniat în doctrină[1], legea civilă doar permite de principiu încheierea unor clauze testamentare bancare, în timp ce valabilitatea lor concretă depinde de respectarea condițiilor de formă prevăzute de legile speciale aplicabile acestor instituții. În acest sens, Ordinul nr. 1903/2011[2] al Ministerului Justiţiei reglementează condiţiile de formă pentru valabilitatea dispoziţiilor testamentare ce vizează depunerea sumelor de bani, a valorilor sau a titlurilor de valoare la instituţiile de credit. Chiar dacă forma testamentului este reglementată prin acest ordin, acesta continuă să îți păstreze caracterul solemn, lipsa formei fiind sancţionată cu nulitatea absolută a dispoziţiei de ultimă voinţă.
Obiectul acestui tip de testament poate fi constituit atât din sumele de bani, cât şi din orice titluri de valoare sau valori, depuse la instituţiile specializate. Instituţiile specializate sunt instituţiile de credit (bănci, organizaţii cooperatiste de credit, bănci de economisire şi creditare în domeniul locativ şi bănci de credit ipotecar, potrivit O.U.G. nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului[3]), dar şi alte instituţii care, potrivit legii, pot depozita sume de bani, valori sau titluri de valoare. Valorile sau titlurile de valoare sunt cele depuse în casetele de valori ale instituţiilor menţionate.
Astfel, potrivit art. (1) din ordinul menţionat, „deponentul unor sume de bani, valori sau titluri de valoare la o instituţie de credit poate dispune de acestea, pentru cauză de moarte, printr‑o dispoziţie testamentară cuprinsă în cadrul convenţiei încheiate cu instituţia de credit.
Dispoziţia testamentară întocmită în condiţiile arătate la alin. (1) poate avea ca obiect numai sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse de testator la acea instituţie de credit”. Aceasta echivalează cu faptul că testatorul nu va putea dispune de alte sume de bani, valori sau titluri de valoare ce se găsesc în depozit la alte instituţii de credit, decât dacă va încheia dispoziţii testamentare distincte pentru fiecare instituţie de credit în parte. De asemenea, apreciem că în ipoteza în care testatorul deţine mai multe depuneri la aceeaşi unitate specializată, va trebui să utilizeze clauza testamentară pentru fiecare dintre acestea.
Art. 2 al Ordinului nr. 1903/2011 prevede că, „sub sancţiunea nulităţii absolute, testatorul va completa prin scriere olografă clauza cuprinzând dispoziţia testamentară, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Dispoziţia testamentară cuprinde desemnarea directă sau indirectă a beneficiarului acesteia, obiectul, semnătura testatorului, precum şi data întocmirii.
În cazul în care testatorul nu poate completa prin scriere olografă clauza cuprinzând dispoziţia testamentară, acesta va fi îndrumat de către funcţionarii instituţiei de credit să încheie un testament autentic”.
Se observă că testamentul sumelor şi valorilor depozitate se completează olograf în anexa indicată, după care se semnează şi se datează. Elementul de diferenţă faţă de testamentul olograf este dat de scriere, care, în cazul testamentului sumelor şi valorilor, se rezumă numai la completarea formularului pus la dispoziţie, faţă de testamentul olograf, unde testatorul trebuie să redacteze în întregime testamentul. În alte cuvinte, din punct de vedere al condițiilor de formă, pentru a fi valabilă clauza testamentară trebuie să conțină scrierea olografă prin completarea formularului tipizat, precum și datarea și semnarea acestuia de testator. Textul indicat impune, de asemenea, ca testatorul să desemneze direct sau indirect pe beneficiarul clauzei testamentare, în consens cu prevederile art. 989 C. civ.
Art. 4 din Ordinul nr. 1903/2011 arată că „dispoziţia testamentară se completează, se semnează şi se datează de către testator numai în prezenţa a doi funcţionari ai instituţiei de credit, special împuterniciţi în acest scop, care semnează convenţia alături de testator”. Aşadar, pentru a ne afla în prezenţa unei clauze testamentare valabile trebuie îndeplinite două condiţii de formă: prima vizează scrierea olografă prin completarea formularului, datarea şi semnarea acesteia de către testator, iar cea de‑a doua se referă la faptul că aceasta trebuie să fie întocmită în prezenţa a doi funcţionari bancari desemnaţi special în acest scop, care vor semna convenţia alături de testator. În situaţia în care testatorul nu poate scrie, nu va putea încheia un astfel de testament, urmând a fi îndrumat spre a testa în formă autentică.
În ceea ce priveşte semnătura celor doi funcţionari, din textul art. 4 al Ordinului amintit, rezultă că ei vor semna nu pe formularul completat de testator, ci pe convenţia încheiată de testator cu unitatea specializată.
Instituţia de credit are obligaţia de a comunica de îndată Uniunii Naţionale a Notarilor Publici datele necesare înscrierii dispoziţiei testamentare în Registrul naţional notarial. Această dispoziţie se aplică în mod corespunzător şi în cazul modificării, revocării sau al retractării revocării dispoziţiei testamentare de către testator, precum şi în cazul în care, până la data decesului testatorului, contul curent, depozitul sau alt instrument bancar în care au fost depuse de către acesta sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare a fost lichidat, potrivit art. 5 din Ordinul menţionat.
De asemenea, arătăm că „instituţia de credit are obligaţia de a furniza de îndată, la solicitarea instanţei de judecată sau a notarului public, în cadrul dezbaterii procedurii succesorale, toate informaţiile cu privire la sumele de bani, valorile sau titlurile depuse de către defunct”, aşa cum dispune art. 7 din Ordinul nr. 1903/2011.
În ceea ce priveşte predarea obiectului legatului, arătăm că „instituţia de credit va putea proceda la predarea legatului al cărui obiect îl constituie sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare numai în baza hotărârii judecătoreşti sau, după caz, a certificatului de moştenitor prin care se constată valabilitatea dispoziţiei testamentare şi calitatea de legatar”. Dispoziţiile enunţate anterior sunt prevăzute în art. 6 din Ordinul nr. 1903/2011 şi sunt aproape identice cu prevederile art. 1049 alin. (2) C. civ. Singura diferenţă între cele două texte vizează faptul că în Codul civil se face trimitere la aplicarea prevederilor referitoare la raport şi reducţiune. În cazul în care legatarului i s-au eliberat, în condițiile legii, sumele de bani sau valorile depozitate, după care intervine ineficacitatea totală sau parțială a legatului (nulitate, reducțiune etc), plata făcută de instituția de credit rămâne valabilă, ceea ce înseamnă că persoanele îndreptățite vor solicita restituirea sumelor doar de la legatar[4].
După ce am clarificat aceste aspecte, urmează a ne apleca asupra naturii juridice a dispoziţiei testamentare având ca obiect sume de bani, valori sau titluri de valoare. În literatura de specialitate[5] s-a afirmat că natura juridică a clauzei testamentare bancare a fost înțeleasă uneori ca fiind un testament olograf simplificat, alteori ca reprezentând un testament ce împrumută câte puțin de la toate celelalte acte mortis causa ordinare. Apreciem că natura juridică a acestei dispoziţii testamentare este aceea a unui legat cu titlu particular, o liberalitate mortis causa, cuprinsă într-un testament olograf simplificat[6]. Din cele expuse anterior rezultă că dispoziţia testamentară trebuie să fie doar datată şi semnată de către testator, nu şi scrisă în întregime de către acesta, scrierea vizând în acest caz doar completarea rubricilor din formularul anexă la Ordinul nr. 1903/2011. Aceste aspecte au condus la concluzia că ne aflăm în prezenţa unui testament olograf simplificat[7]. Se observă faptul că acest tip de testament împrumută elemente atât de la testamentul olograf (fiind scris în parte de mâna testatorului, datat şi semnat de acesta), cât şi elemente de la testamentul autentic (fiind completat, semnat şi datat numai în prezenţa a doi funcţionari ai instituţiei de credit, special împuterniciţi în acest sens, care la rândul lor vor semna convenţia încheiată de dispunător cu unitatea specializată).
Notarul public va proceda la întocmirea procesului-verbal de constatare a stării materiale a înscrisului, respectiv la întocmirea procesului verbal de validare a dispoziției testamentare, în baza înscrisului original care cuprinde clauza testamentară, prezentat de notarului public de către instituția de credit, potrivit art. 252 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995. Validitatea va rezulta fie din recunoaşterea făcută de moştenitori, fie va fi rezultatul pozitiv al expertizei grafoscopice dispuse. Ulterior stabilirii validităţii dispoziţiei testamentare notarul va elibera certificatul de moştenitor în baza căruia să fie preluat ulterior obiectul clauzei testamentare de legatarul sau legatarii desemnaţi.
Nu în ultimul rând se impune a preciza că, asemeni oricărui testament, dispoziţia testamentară prin care testatorul dispune de sumele de bani, valorile şi titlurile de valoare de la instituţia de credit poate oricând să fie revocată. Revocarea poate fi expresă, când este anulată clauza testamentară, sau tacită, realizată printr‑un alt testament. Astfel, testatorul poate, în timpul vieţii sale, să revină asupra clauzei testamentare printr‑un testament olograf, autentic sau privilegiat ulterior, fără a exista obligaţia acestuia de a informa instituţia de credit. Dacă revocarea se face prin testament autentic sau prin act autentic notarial, acestea se înscriu în Registrul naţional notarial.
Dacă testatorul nu a dispus prin clauza testamentară de sumele de bani, valorile şi titlurile de valoare, ele vor reveni moştenitorilor săi legali sau testamentari, după caz. În ceea ce privește valorile existente în casetele de valori, dacă s-a declanșat procedura succesorală notarială, indiferent dacă există sau nu o dispoziție testamentară privind aceste valori, notarul public are dreptul să efectueze inventarul casetei de valori, potrivit art. 1115-1118 C. civ. si art. 105 din Legea nr. 36/1995, fie pe baza acordului celor îndreptățiți, fie pe baza hotărârii judecătorești[8].
Clauza testamentară nu se confundă însă cu clauza de împuternicire[9]. Clauza de împuternicire reprezintă un mandat care produce efecte în timpul vieţii mandantului şi care încetează la data decesului acestuia, în timp ce clauza testamentară începe să producă efecte tocmai de la data decesului acestuia, acesta fiind momentul la care se nasc drepturile legatarului cu titlu particular în privinţa sumelor de bani, a titlurilor de valoare sau a valorilor depuse.
Clauza testamentară fiind un legat cu titlu particular, i se vor aplica toate regulile privind regimul juridic al legatului cu titlu particular, cu excepția celor vizând forma sa[10].
În concluzie, se remarcă faptul că legiuitorul a înţeles să adapteze testamentul sumelor şi valorilor depozitate la noile condiţii social‑economice, întrucât în vechea reglementare se admitea numai testamentul sumelor de bani depuse la CEC[11]. În esenţă, deşi este un act unilateral, testamentul sumelor şi valorilor depozitate reprezintă o anexă la convenţia încheiată cu instituţia depozitară şi constă în completarea olografă a anexei la Ordinul nr. 1903/2011, semnată şi datată de dispunător, în prezenţa a doi funcţionari ai respectivei instituţii, special împuterniciţi în acest scop.
2. Testamentul făcut în străinătate de un cetăţean român
Art. 2635 C. civ. arată că „întocmirea, modificarea sau revocarea testamentului sunt considerate valabile dacă actul respectă condiţiile de formă aplicabile, fie la data când a fost întocmit, modificat sau revocat, fie la data decesului testatorului, conform oricăreia dintre legile următoare:
a) legea naţională a testatorului;
b) legea reşedinţei obişnuite a acestuia;
c) legea locului unde actul a fost întocmit, modificat sau revocat;
d) legea situaţiei imobilului ce formează obiectul testamentului;
e) legea instanţei sau a organului care îndeplineşte procedura de transmitere a bunurilor moştenite”.
Prin textul legal enunţat observăm că se instituie o reglementare cu caracter facultativ, alternativ, ceea ce înseamnă că în materia legii aplicabile testamentului se poate opta pentru oricare dintre legile enumerate anterior, în funcţie de cea care va fi apreciată mai favorabilă. Legiuitorul permite testatorului alegerea în privinţa locului încheierii testamentului, dar totodată şi în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor de formă, astfel testamentul este valabil dacă respectă, fie legea de la data când acesta a fost redactat, fie legea de la data deschiderii moştenirii dispunătorului. Raportat la prevederile Regulamentului nr. 650/2012, se observă că legiuitorul, în raporturile de drept internaţional privat a procedat la asimilarea domiciliului cu noţiunea de reşedinţă obişnuită.
Acest testament nu se confundă însă cu testamentul internaţional, reglementat de Convenţia de la Washington din 26 octombrie 1973 privitoare la legea uniformă asupra formei testamentului internaţional, această convenţie nefiind ratificată de România. În esenţă, acest tip de testament reprezintă o formă simplificată de testament mistic, secret, în sensul că testamentul este redactat în formă scrisă de testator, ori de o altă persoană, fie olograf, fie cu mijloace mecanice, iar ulterior testatorul declară în prezenţa a doi martori şi a unei persoane abilitate să instrumenteze testamentul, că acesta este testamentul său, că îi cunoaşte conţinutul, iar dacă nu l‑a semnat anterior îl va semna în prezenţa acestora. Dacă testamentul a fost semnat anterior, testatorul va trebui să recunoască şi să confirme semnătura astfel aplicată pe testament. Persoana abilitată va confirma respectarea regulilor impuse de convenţia amintită printr‑un atestat, care se anexează testamentului.
3. Concluzii
Ne-am propus să analizăm toate formele testamentare, demers care a ajuns la final. Astfel, în acest ultim studiu ne-am aplecat asupra altor forme testamentare edictate de legiuitor. Astfel, separat de testamentele ordinare şi cele privilegiate, au fost reglementate prin dispoziţii speciale testamentul sumelor şi valorilor depozitate, precum şi testamentul făcut în străinătate de cetăţenii români. Motivul care a generat legiferarea acestor forme testamentare are la bază evoluţia recentă a vieţii economico‑sociale precum şi a dreptului la libera circulaţie al persoanelor. Prezentul studiu și-a propus să analizeze aceste forme testamentare, prin prisma dispozițiilor legale aplicabile precum și a particularităților pe care le prezintă.
Bibliografie:
– J.Kocsis, P. Vasilescu, Drept civil. Succesiuni, Ed. Hamangiu, București, 2016;
– Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, ed. a II-a actualizată și completată, Ed. Universul Juridic, București, 2002;
– I. Nicolae, Devoluțiunea legală și testamentară a moștenirii, Ed. Hamangiu, București, 2016;
– G. Boroi, C.A. Anghelescu, I. Nicolae, Fișe de drept civil, ed. a 5-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2020;
– I.G. Mihuță, Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem și a altor instanțe judecătorești pe anii 1975‑1980, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1982.
DOWNLOAD FULL ARTICLE
* Prezenta parte reprezintă o dezvoltare și adăugire la materialul publicat anterior în lucrarea intitulată Devoluțiunea legală și testamentară a moștenirii, Ed. Hamangiu, București, 2016.
[1] J.Kocsis, P.Vasilescu, Drept civil. Succesiuni, Ed. Hamangiu, București, 2016, p. 107.
[2] M. Of. nr. 684 din 27 septembrie 2011.
[3] M. Of. nr. 1027 din 27 decembrie 2006.
[4] G. Boroi, C.A. Anghelescu, I. Nicolae, Fișe de drept civil, ed. a 5-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2020, pp. 551-552.
[5] J. Kocsis, P. Vasilescu, Drept civil. Succesiuni, Ed. Hamangiu, București, 2016, p. 107.
[6] G. Boroi, C.A. Anghelescu, I. Nicolae, Fișe de drept civil, ed. a 5-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2020, p. 551.
[7] Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, ed. a II-a actualizată și completată, Ed. Universul Juridic, București, 2002, p. 203.
[8] G. Boroi, C.A. Anghelescu, I. Nicolae, Fișe de drept civil, ed. a 5-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2020, p. 551.
[9] A se vedea Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 1629/1976, în I.G. Mihuță, Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem și a altor instanțe judecătorești pe anii 1975‑1980, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1982, p. 141. „Clauza de împuternicire şi clauza testamentară, trecute în libretul CEC reprezintă două acte juridice de natură şi cu efecte diferite. Clauza de împuternicire constituie un mandat pe care titularul libretului îl dă unei persoane de a ridica suma de bani depusă, iar mandatul încetează la decesul titularului. (…) Dimpotrivă, clauza testamentară are la bază un act juridic pentru cauză de moarte, care urmează să‑şi producă efectele numai după decesul titularului libretului”.
[10] G. Boroi, C.A. Anghelescu, I. Nicolae, Fișe de drept civil, ed. a 5-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2020, p. 551.
[11] Clauza testamentară era permisă în contractele încheiate de cetățeni cu CEC-ul, singura instituție de tip bancar la care aveau acces cetățenii în perioada 1949-1989. J. Kocsis, P. Vasilescu, Drept civil. Succesiuni, Ed. Hamangiu, București, 2016, p. 106.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.