Legea nr. 139/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Juridice din România (M. Of. nr. 412/11.06.2015)

În M. Of. nr. 412 din 11 iunie 2015, s-a publicat Legea nr. 139/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Juridice din România.

Vă prezentăm, în continuare, prevederile Legii nr. 139/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Juridice din România.

Cap. I („Dispoziţii generale”)

Art. 1 prevede următoarele:

„(1) Se înfiinţează Academia de Ştiinţe Juridice din România, denumită în continuare AŞJR, ca for naţional, de consacrare ştiinţifică, care reuneşte personalităţi reprezentative ale ştiinţelor juridice.

(2) AŞJR este instituţie de interes public, cu personalitate juridică de drept public, autonomă.

(3) AŞJR este continuatoarea în drepturi şi preia tradiţiile ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice, înfiinţată în anul 1939”.

Potrivit art. 2, AŞJR are următoarele atribuţii principale:

a) promovarea, dezvoltarea, sprijinirea şi protejarea ştiinţelor juridice şi a învăţământului superior juridic sub toate formele, acţiunile şi metodele directe şi indirecte;

b) propune iniţierea, elaborarea şi îmbunătăţirea unor proiecte de acte normative, evaluări, puncte de vedere şi opinii juridice;

c) evaluarea asupra fenomenelor juridice şi realizarea unor studii de impact privind aplicarea actelor normative;

d) alte atribuţii stabilite prin statutul propriu sau prin hotărârea adunării generale.

Art. 3 prevede faptul că în realizarea atribuţiilor sale, AŞJR recunoaşte Academia Română ca fiind cel mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi colaborează cu Parlamentul României, Guvernul României, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Legislativ, Curtea Constituţională, cu instituţiile şi organizaţiile ştiinţifice academice, de cercetare şi învăţământ juridic, din ţară şi din străinătate, şi cu organizaţiile profesionale ale juriştilor.

Cap. II („Organizarea şi funcţionarea AŞJR”)

Art. 4 are următorul conținut:

„(1) AŞJR se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor prezentei legi şi statutului propriu, adoptat de adunarea generală a membrilor.

(2) AŞJR reuneşte personalităţi ştiinţifice reprezentative din domeniul ştiinţelor juridice, cu o înaltă ţinută morală, care s-au distins prin activităţile depuse, se bucură de recunoaştere naţională sau internaţională şi au contribuit la dezvoltarea ştiinţelor şi culturii juridice.

(3) AŞJR reuneşte în componenţa sa membri de onoare, membri titulari, membri corespondenţi şi membri asociaţi.

(4) Membrii de onoare sunt cetăţeni români sau cetăţeni străini care s-au remarcat prin realizări în domeniul ştiinţelor şi culturii juridice sau prin contribuţii aduse la dezvoltarea obiectului de activitate al AŞJR şi la menţinerea prestigiului AŞJR.

(5) Membrii titulari şi corespondenţi sunt cetăţeni români aleşi pe viaţă, dintre personalităţile ştiinţifice reprezentative care se bucură de prestigiu profesional-ştiinţific în ţară şi străinătate. Numărul membrilor de onoarei al membrilor titulari şi al membrilor corespondenţi este stabilit de către adunarea generală.

(6) Membrii asociaţi sunt acele persoane fizice care prin activitatea ştiinţifică realizată ori prin contribuţii materiale susţin şi sprijină dezvoltarea obiectului de activitate şi promovează prestigiul AŞJR”.

Conform art. 5, AŞJR poate acorda post-mortem titlul de membru de onoare unor personalităţi marcante ale ştiinţei şi culturii juridice.

Potrivit art. 6, criteriile de selecţie sau de alegere a membrilor AŞJR se stabilesc prin statutul propriu, iar procedurile prin regulamentul propriu.

Art. 7 stabilește faptul că membrii de onoare, membrii titulari şi membrii corespondenţi ai AŞJR pot primi o indemnizaţie lunară, în condiţiile legii şi ale statutului propriu.

Art. 8 prevede următoarele:

„(1) Pentru buna desfăşurare a activităţii AŞJR, în subordinea acesteia se organizează secţii ştiinţifice de specialitate şi filiale teritoriale, potrivit statutului propriu.

(2) AŞJR poate înfiinţa filiale în afara ţării şi poate fi membru al unor organisme şi organizaţii ştiinţifice internaţionale şi al unor organisme sau organizaţii ştiinţifice din alte state.

(3)În subordinea AŞJR funcţionează, ca unităţi fără personalitate juridică, filiale teritoriale, organizate în principalele centre de cercetare ştiinţifice şi culturale ale ţării, precum şi institute şi centre de cercetare ştiinţifică. Organizarea şi funcţionarea filialelor teritoriale, a institutelor şi a centrelor se stabilesc prin statutul propriu al AŞJR.

(4) Filiala este condusă de un preşedinte, membru titular sau corespondent al AŞJR, ales prin vot de adunarea generală a membrilor filialei. Mandatul preşedintelui este de 4 ani, acesta putând fi reales.

(5) Filiala îşi constituie dintre membrii săi un birou de conducere, format din: preşedintele filialei, un secretar şi 1-5 membri, aleşi prin vot. Hotărârile biroului de conducere se ratifică în plenul adunării membrilor filialei.

(6) Preşedintele filialei are următoarele atribuţii:

a) reprezintă filiala în toate relaţiile acesteia şi rezolvă problemele curente;

b) asigură legătura dintre AŞJR şi filială;

c) convoacă şi conduce şedinţele filialei şi ale biroului filialei;

d) urmăreşte ducerea la îndeplinire a hotărârilor adunării membrilor filialei şi a biroului de conducere al filialei;

e) prezintă anual dări de seamă asupra activităţii filialei;

f) coordonează activitatea aparatului de lucru al filialei şi emite decizii, potrivit statutului, privind personalul din subordine”.

Cap. III („Conducerea activităţii AŞJR”)

Potrivit art. 9, conducerea activităţii AŞJR se asigură de adunarea generală, de consiliul ştiinţific, de prezidiul academiei şi de preşedinte.

Art. 10 are următorul conținut:

„(1) Adunarea generală este forul suprem de activitate al AŞJR şi este alcătuită din membri de onoare, membri titulari şi membri corespondenţi, cu atribuţii stabilite prin statutul propriu.

(2) Adunarea generală are următoarele atribuţii principale:

a) adoptă statutul propriu al AŞJR, precum şi modificările şi completările ulterioare ale acestuia;

b) aprobă darea de seamă şi bugetul anual al AŞJR, precum şi programele de activitate ştiinţifică anuală şi pe cele pe termen mediu şi lung;

c) aprobă alegerea membrilor AŞJR în condiţiile prevăzute de statutul propriu;

d) alege preşedintele, 5 vicepreşedinţi şi secretarul general dintre membrii titulari, în conformitate cu prevederile statutului propriu. Durata unui mandat este de 4 ani.

(3) Adunarea generală se întruneşte în sesiuni ordinare o dată pe an şi ori de câte ori este necesar, la solicitarea preşedintelui AŞJR, a consiliului ştiinţific sau a două treimi din numărul membrilor AŞJR.

(4) Adunarea generală este legal constituită în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi titulari şi corespondenţi şi adoptă hotărâri valabile cu votul majorităţii simple a membrilor AŞJR prezenţi. Dacă la prima convocare nu este întrunit cvorumul legal de două treimi din numărul de membri ai AŞJR, în termen de 15 zile se convoacă o nouă adunare generală, care se consideră legal constituită cu numărul membrilor prezenţi.

(5) Adunarea generală hotărăşte asupra modalităţii de vot. În ceea ce priveşte alegerea membrilor conducerii AŞJR, aceasta se face în adunarea generală, prin vot secret”.

Art. 11 are următorul conținut:

„(1) Consiliul ştiinţific asigură conducerea AŞJR între sesiunile adunării generale.

(2) Consiliul ştiinţific este alcătuit din membrii prezidiului, preşedinţii secţiilor ştiinţifice şi preşedinţii filialelor.

(3) Consiliul ştiinţific se întruneşte semestrial şi ori de câte ori este necesar şi se convoacă de către preşedintele AŞJR, de prezidiul AŞJR sau de două treimi din numărul membrilor săi”.

Art. 12 la primul alineat prevede faptul că prezidiul AŞJR asigură conducerea operativă şi este constituit din preşedinte, cei 5 vicepreşedinţi şi secretarul general.

De asemenea, la alineatul următor stabilește faptul că prezidiul AŞJR se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar şi se convoacă de preşedintele AŞJR sau de un număr de două treimi din numărul membrilor săi.

Art. 13 prevede următoarele:

„(1) Preşedintele AŞJR reprezintă Academia în relaţiile cu terţe persoane fizice sau juridice.

(2) Preşedintele AŞJR este preşedintele consiliului ştiinţific şi al prezidiului AŞJR şi conduce lucrările adunării generale şi ale structurilor AŞJR la care participă.

(3) În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele AŞJR emite decizii.

(4) În cazul în care preşedintele AŞJR nu îşi poate exercita prerogativele pe o perioadă mai mare de 30 de zile, atribuţiile acestuia vor fi preluate de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat, după caz, de către preşedinte sau de către prezidiul AŞJR”.

Potrivit art. 14, la nivelul prezidiului AŞJR funcţionează un consiliu onorific, structură consultativă alcătuită conform Statutului propriu, menită să vegheze la buna reputaţie a instituţiei.

Art. 15 la primul alineat stabilește faptul că vicepreşedinţii AŞJR îndeplinesc atribuţiile specifice coordonării secţiilor ştiinţifice, filialelor, relaţiilor externe, precum şi alte atribuţii stabilite de preşedintele AŞJR şi cele stabilite prin statutul AŞJR.

De asemenea, la alineatul următor prevede faptul că secretarul general asigură, prin aparatul de lucru la nivel central, realizarea legăturilor funcţionale între secţiile ştiinţifice, între acestea şi filialele teritoriale, precum şi a celor cu terţe persoane şi îndeplineşte atribuţiile încredinţate de preşedintele AŞJR şi pe cele stabilite prin statutul propriu al AŞJR.

Conform art. 16, mandatul preşedintelui AŞJR, al vicepreşedinţilor şi al secretarului general încetează la expirarea duratei pentru care au fost aleşi, prin hotărârea adunării generale a AŞJR, în cazul în care sunt în imposibilitatea de a-şi îndeplini atribuţiile sau îşi depun demisia.

Art. 17 prevede faptul că atribuţiile specifice ale AŞJR, ale consiliului ştiinţific, ale prezidiului AŞJR, ale preşedintelui AŞJR, ale consiliului onorific şi modul de lucru al acestora se stabilesc prin statutul AŞJR.

Cap. IV („Aparatul de lucru al AŞJR şi al unităţilor din subordine”)

Art. 18 are următorul conținut:

„(1) AŞJR are un aparat de lucru la nivel central şi la nivelul filialelor teritoriale.

(2) Structura organizatorică a aparatului de lucru la nivel central şi la nivelul filialelor, precum şi a institutelor şi centrelor de cercetare aflate în subordinea AŞJR se aprobă de către prezidiul AŞJR, iar statele de funcţii, de preşedintele AŞJR, la propunerea secretarului general.

(3) Normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor şi statele de funcţii pentru unităţile din subordine se aprobă de preşedintele AŞJR”.

Cap. V („Finanţarea şi patrimoniul AŞJR”)

Art. 19 prevede următoarele:

„(1) Finanţarea activităţii şi a indemnizaţiilor AŞJR şi a unităţilor din subordine se asigură din venituri proprii.

(2) Veniturile proprii ale AŞJR provin din: donaţii, sponsorizări, taxe, chirii, publicaţii, studii, prestaţii editoriale, consultaţii ştiinţifice, studii pentru avize, exploatarea unor bunuri mobile şi imobile proprii, precum şi din alte activităţi realizate conform legislaţiei în vigoare.

(3) Centrele de cercetare din cadrul secţiilor ştiinţifice de specialitate funcţionează având la bază criteriul rentabilităţii şi principiul autofinanţării, conform statutului propriu.

(4) Activitatea institutelor şi a centrelor de cercetare ştiinţifică din cadrul AŞJR se va desfăşura în conformitate cu legislaţia naţională privind activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, în conformitate cu bugetul şi obiectivele aprobate de adunarea generală.

(5) Patrimoniul AŞJR este alcătuit din:

a) bunuri mobile şi imobile proprii;

b) bunuri mobile şi imobile, proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, atribuite în administrare sau în folosinţă în condiţiile legii;

c) alte bunuri dobândite potrivit legii”.

Cap. VI („Dispoziţii finale”)

Potrivit art. 20, sintagma Academia de Ştiinţe Juridice din România (AŞJR) nu poate fi folosită de nicio altă instituţie publică sau privată în cuprinsul denumirii acesteia.

Art. 21 are următorul conținut:

„(1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se va constitui un Comitet de iniţiativă, sub coordonarea Uniunii Juriştilor din România, care va elabora Statutul de organizare şi funcţionare al AŞJR, ce va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Comitetul de iniţiativă va avea următoarea componenţă:

a) un reprezentant al Uniunii Juriştilor din România;

b) un reprezentant al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române;

c) un reprezentant al Uniunii Naţionale a Barourilor din România;

d) un reprezentant al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România;

e) un reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii;

f) un reprezentant al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;

g) un reprezentant al Ordinului Consilierilor Juridici din România;

h) un reprezentant al Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice;

i) un reprezentant al Ministerului Justiţiei.

(3) În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, instituţiile prevăzute la alin. (2) îşi vor desemna reprezentanţii în Comitetul de iniţiativă.

(4) În situaţia în care, după împlinirea termenului de 15 zile, una dintre instituţii nu îşi desemnează reprezentantul, Consiliul director al Uniunii Juriştilor din România va desemna persoanele care să asigure funcţionarea Comitetului de iniţiativă.

(5) Membri Comitetului de iniţiativă trebuie să întrunească, cumulativ, următoarele condiţii:

a) să fie cetăţeni români;

b) să aibă studii superioare;

c) să aibă experienţă în domeniul juridic şi/sau educaţional;

d) să aibă o bună reputaţie.

(6) În termen de 60 de zile de la publicarea Statutului propriu al AŞJR în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi după acceptarea, în condiţiile statutului şi regulamentelor stabilite de adunarea generală, a primilor 20 de membri titulari şi 10 membri corespondenţi, Comitetul de iniţiativă va organiza alegerile pentru funcţiile de conducere prevăzute în statutul propriu. După organizarea alegerilor, Comitetul de iniţiativă îşi încetează activitatea. Activitatea Comitetului de iniţiativă este neremunerată”.

DOWNLOAD NEWS ARTICLE