Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 33/2016 (M. Of. nr. 108/08.02.2017): Dispoziţii din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice
Redacția ProLege - februarie 5, 2017Decizia ÎCCJ | Complet ÎCCJ | Actul normativ | Articol | Sumar |
Decizia nr. 33/2016 | Complet DCD/C | Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice | Art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 | În interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, este exonerat de la obligaţia restituirii pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială încasate necuvenit până la data intrării în vigoare a legii, respectiv 27 septembrie 2014, personalul salarizat sub imperiul actelor normative enumerate în art. 1 din lege. |
În M. Of. nr. 108 din 8 februarie 2017, a fost publicată Decizia ÎCCJ nr. 33/2017 din 24 octombrie 2016 referitoare la dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „- dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare (Legea nr. 124/2014), referitoare la exonerarea de la plată, se aplică şi pentru sumele primite necuvenit de către personalul prevăzut la art. 1 lit. a) din aceeaşi lege, începând cu luna ianuarie 2014?;
– exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială, pe care personalul prevăzut la art. 1 din Legea nr. 124/2014 trebuie să le restituie drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control a unor prejudicii, operează pentru întreg anul 2014 sau numai până la intrarea în vigoare a Legii nr. 124/2014?”.
Obiectul dezlegării chestiunii de drept
Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice
„Art. 1
Prezenta lege se aplică:
a) personalului ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza actelor normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, aplicabile anterior intrării în vigoare a Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, respectiv în anul 2009, Legii nr. 339/2007 privind promovarea aplicării strategiilor de management de proiect la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale judeţene şi locale, cu modificările şi completările ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările ulterioare, Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, cu modificările ulterioare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 36/2014, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare;
b) personalului plătit din fonduri publice absolvent al unei forme de învăţământ superior, care a susţinut şi promovat examenul de licenţă, încadrat pe funcţii corespunzătoare nivelului de studii absolvit şi care nu poate face dovada deţinerii unei diplome de licenţă, ca urmare a neeliberării acesteia de către instituţiile abilitate”.
„Art. 2
(1) Se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială, pe care personalul prevăzut la art. 1 trebuie să le restituie drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control a unor prejudicii.
(2) Se exonerează de la plată sumele nerecuperate de către instituţiile publice reprezentând contravaloarea tichetelor cadou acordate în anii 2008 şi 2009 prin hotărâri ale consiliilor locale, pe care personalul din învăţământul preuniversitar de stat trebuie să le restituie drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control a unor prejudicii.
(3) Se exonerează de la plată sumele nerecuperate de către instituţiile publice reprezentând plata indemnizaţiilor pentru concediile medicale ale salariaţilor suportate integral din credite primite de la bugetul de stat şi nerecuperate din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, în termenul legal de prescripţie, respectiv la finele lunii decembrie 2013, pe care persoanele identificate de angajator ca responsabile trebuie să le restituie drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control a unor prejudicii.
(4) Se exonerează de la plată sumele nerecuperate de către instituţiile publice reprezentând plata de despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate, alte drepturi, precum şi despăgubiri morale către salariaţii disponibilizaţi din administraţia publică centrală şi locală ca urmare a punerii în aplicare a unor acte normative emise de Guvernul României şi ulterior respinse sau declarate neconstituţionale, acordate în baza hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile sau, după caz, definitive de reintegrare, şi care au fost reţinute de Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control ca fiind prejudicii.
(5) Se exonerează de la plată sumele reprezentând plata salariilor şi a altor drepturi salariale acordate salariaţilor care au fost numiţi în funcţii publice în temeiul unor acte normative emise de Guvernul României şi care au continuat exercitarea funcţiilor şi după respingerea sau declararea lor ca fiind neconstituţionale, şi care au fost reţinute de Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control ca fiind prejudicii”.
„Art. 3
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi încetează plata de către personalul prevăzut la art. 1 a sumelor reprezentând venituri de natură salarială pentru care Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control au constatat că au fost acordate cu crearea de prejudicii”.
I. Titularul sesizării
1. Titularul sesizării este Curtea de Apel Craiova – Secţia I civilă, învestită cu soluţionarea apelului declarat de reclamanta D.S.P. O. împotriva Sentinţei civile nr. 984 din 1 octombrie 2015, pronunţată de Tribunalul Olt – Secţia I civilă.
2. Titularul sesizării este legitimat procesual activ, în conformitate cu dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, fiind o curte de apel care judecă în ultima instanţă un litigiu având ca obiect cererea reclamantului-angajator de obligare a pârâtului-salariat la restituirea sumei reprezentând plata nelegală a sporului pentru muncă suplimentară, potrivit dispoziţiilor art. 208 raportat la art. 214 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările ulterioare (Legea nr. 62/2011), art. 96 pct. 2 şi art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
II. Obiectul şi temeiul juridic al sesizării
3. Prin Încheierea din 16 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.619/104/2015, Curtea de Apel Craiova – Secţia I civilă a sesizat, în temeiul dispoziţiilor art. 519 – 520 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri pentru dezlegarea chestiunilor de drept sus-menţionate.
4. Întrucât se solicită rezolvarea de principiu a problemei aplicării în timp a prevederilor legale ce exonerează de la obligaţia restituirii personalul plătit din fonduri publice, pentru sumele constând în drepturi de natură salarială încasate necuvenit, pe baza interpretării dispoziţiilor art. 1 lit. a) şi art. 2 alin. (1) din Legea nr. 124/2014, obiectul sesizării, astfel cum acesta este menţionat în încheierea de sesizare, se impune a fi reformulat, pornind şi de la analiza prevederilor art. 3 din acelaşi act normativ.
5. În acest context se apreciază că se solicită clarificarea următoarei probleme de drept – „În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014, cu modificările ulterioare, care este data până la care este exonerat de la obligaţia restituirii sumelor încasate necuvenit, cu titlu de venituri de natură salarială, personalul plătit din fonduri publice?”
XIII. Înalta Curte
27. Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, astfel cum aceasta a fost reformulată, constată următoarele:
A) Asupra admisibilităţii
28. Potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată”.
29. Prin textul de lege citat s-au instituit o serie de condiţii de admisibilitate, condiţii care trebuie să fie îndeplinite cumulativ, după cum urmează:
– existenţa unei cauze în curs de judecată;
– cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului;
– instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să soluţioneze cauza în ultimă instanţă;
– judecarea pe fond a cauzei să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere;
– problema de drept să prezinte caracter de noutate, să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
30. Din examinarea cauzei deduse judecăţii se constată că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate, întrucât Curtea de Apel Craiova este legal învestită cu soluţionarea unei cereri de apel, în cadrul unui litigiu vizând restituirea de către salariat a unor sume încasate de la angajator pretins nedatorate, acţiune întemeiată pe dispoziţiile art. 256 alin. (1) din Codul muncii; or, potrivit art. 214 raportat la art. 208 din Legea nr. 62/2011, art. 96 pct. 2 şi art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, curţile de apel soluţionează în ultimă instanţă apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în materia conflictelor de muncă.
31. Totodată, de dezlegarea chestiunii de drept depinde soluţionarea pe fond a cauzei; astfel, prin cererea de chemare în judecată se solicită restituirea unor sume încasate de salariat în perioada ianuarie – decembrie 2014, cu titlu de spor pentru munca suplimentară, sume în privinţa cărora Curtea de Conturi a României – Camera judeţeană de conturi a constatat că s-au acordat cu încălcarea prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2014, creându-se un prejudiciu ce se impune a fi recuperat. Câtă vreme, în apel, pârâta a susţinut că este exonerată de la plata acestor sume, în temeiul prevederilor art. 2 alin. (1) raportat la dispoziţiile art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014, pentru soluţionarea pe fond a căii de atac se impune a statua nu numai asupra limitelor aplicării în timp a actului de clemenţă al legiuitorului, ci şi asupra domeniului său de aplicare.
32. Cu privire la această chestiune de drept, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu s-a pronunţat, iar aceasta nu face nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
33. Cerinţa noutăţii problemei de drept este şi ea îndeplinită, decurgând, în primul rând, din împrejurarea că se solicită interpretarea unor texte legale incluse într-un act normativ relativ recent, prin raportare la momentul sesizării; concret, Legea nr. 124/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 24 septembrie 2014 şi a intrat în vigoare la 3 zile de la data publicării, respectiv la data de 27 septembrie 2014, conform art. 12 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 24/2000).
34. Pe de altă parte, condiţia noutăţii rezidă nu numai din faptul că amnistierea de la obligaţia restituirii unor sume de către personalul plătit din fonduri publice nu este o instituţie analizată în lucrări de specialitate juridică, fie din domeniul dreptului muncii, fie de drept administrativ, ci şi din împrejurarea că textele de lege ridică probleme reale de interpretare; or, normele de tehnică legislativă impun ca actele normative să fie formulate clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce, fără a se prejudicia stilul juridic, precizia şi claritatea dispoziţiilor, conform art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000. O normă juridică redactată în termeni neclari poate conduce la soluţii diferite în practica judiciară, de natură a afecta securitatea raporturilor juridice deduse judecăţii.
35. În cauză este îndeplinită situaţia premisă a iminenţei apariţiei unei practici judiciare neunitare, fapt ce rezultă din analiza punctelor de vedere divergente exprimate de instanţele consultate; astfel, în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 2 alin. (1) raportate la art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014, unele instanţe au apreciat că sunt exonerate de la plată sumele încasate necuvenit de către personalul plătit din fonduri publice până la data intrării în vigoare a acestui act normativ (27 septembrie 2014), iar alte instanţe au arătat că nu încetează decât plata drepturilor de natură salarială încasate până la data de 1 ianuarie 2014, data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2014, acesta fiind şi punctul de vedere al titularului sesizării. Într-o altă opinie s-a susţinut şi că exonerarea de la plată operează pentru sumele încasate până la finele anului 2014.
36. Concluzia este că sesizarea întruneşte cumulativ condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă şi, prin urmare, se impune declanşarea mecanismului de unificare instituit de acest text de lege, în vederea atingerii dezideratului instituţiei procesuale, respectiv preîntâmpinarea soluţionării diferite a unei probleme de drept de către instanţele judecătoreşti (control a priori).
B) Asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării
37. Prealabil interpretării textelor de lege ce constituie obiectul problemei de drept supuse dezlegării, astfel cum aceasta a fost reformulată, este necesar a analiza evoluţia reglementărilor în materia salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, respectiv contextul legislativ care a determinat această intervenţie normativă.
38. Astfel, anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009, personalul din sectorul bugetar, fie că ocupa funcţii de demnitate publică şi asimilate acestora, fie că beneficia de statute speciale (cazul funcţionarilor publici), fie că era încadrat pe baza contractului individual de muncă, era salarizat în baza unor legi speciale, diferite pentru fiecare categorie în parte. Noua reglementare şi-a propus să adopte o viziune unitară asupra sistemului de salarizare din sectorul bugetar, însă aplicarea prevederilor acestei legi urma a se realiza etapizat, prin adoptarea unor acte normative ulterioare. Drept urmare, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 s-au luat măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi referitoare la stabilirea salariului acestora.
39. Legea-cadru nr. 330/2009 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 au fost abrogate prin art. 39 lit. w) şi x) din Legea-cadru nr. 284/2010, act normativ care, de asemenea, are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul plătit din bugetul general consolidat al statului. Aplicarea prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010 urma a se realiza, ca şi în reglementarea anterioară, etapizat, prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, soldelor şi a indemnizaţiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale, conform art. 7 alin. (1).
40. În executarea acestei dispoziţii legale au fost adoptate acte normative succesive, începând cu Legea nr. 285/2010, ce au vizat încadrarea şi salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anii 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, acte enumerate în textul art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014, a cărui interpretare face obiectul sesizării de faţă.
41. De exemplu, prin art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 s-a statuat în sensul că „În anul 2014, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013 în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare”. Or, conform art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări, prin Legea nr. 125/2015, „În sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare, prin sintagma cuantumul brut al salariilor de bază se înţelege cuantumul brut al salariilor de bază care cuprinde, după caz, drepturile incluse în salariul de bază conform prevederilor art. 14 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, cu modificările ulterioare, astfel cum au fost majorate potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012”.
42. În raport cu ritmul alert al modificărilor legislative şi, nu în ultimul rând, cu lipsa de coerenţă a acestora, în activitatea de încadrare şi reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal şi de stabilire a salariilor acestora, în mod evident, s-au strecurat erori şi, prin urmare, încălcări ale legislaţiei în vigoare, anumite categorii de bugetari încasând sume de bani reprezentând venituri de natură salarială, pe care organele de control le-au considerat acordate ilegal şi au dispus recuperarea acestora.
43. Înainte de a continua analiza cauzelor ce au determinat legiuitorul să adopte actul normativ în discuţie este necesară şi explicitarea noţiunii de „venituri de natură salarială” din textul art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014 şi, pe cale de consecinţă, a domeniului de aplicare a legii. În acest context se impune a arăta că, potrivit art. 9 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010, sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, soldele/indemnizaţiile de funcţie şi indemnizaţiile lunare de încadrare, sporurile, premiile, stimulentele şi alte drepturi în bani şi în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat şi că noţiunea de salariu are un sens extins, referindu-se şi la indemnizaţiile sau alte drepturi salariale cuvenite magistraţilor, parlamentarilor, demnitarilor etc. (Î.C.C.J. – Secţiile Unite, Decizia nr. 46 din 15 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 16 iulie 2009).
44. Reluând prezentarea cadrului factual şi normativ ce a făcut necesară intervenţia legiuitorului, se constată că legislaţia fluctuantă şi neclară, urmată de practici administrative incorecte în domeniul stabilirii veniturilor de natură salarială, au impus adoptarea unei legi prin care să se exonereze de la obligaţia restituirii acele categorii de personal ce au încasat sume de bani, care nu erau prevăzute de actele normative de salarizare anuală.
45. Se reţine că stabilirea scopului urmărit de legiuitor la emiterea actului normativ analizat, ca modalitate de interpretare a legii, nu s-a putut realiza pe baza preambulului, prevăzut de art. 43 din Legea nr. 24/2000, întrucât Legea nr. 124/2014 nu îl conţine. Totodată, se constată că expunerea de motive nu a fost publicată împreună cu actul normativ în cauză în Monitorul Oficial al României. Aşa fiind, decelarea intenţiei legiuitorului urmează a se întemeia pe instrumentele de prezentare şi motivare întocmite de iniţiatori, pe conţinutul avizelor, al modificărilor de fond aduse proiectului iniţial în cursul dezbaterilor parlamentare etc., documente prezentate pe internet de autoritatea emitentă.
46. Dacă, în luna mai 2013, forma iniţială a propunerii legislative a vizat, ca beneficiar al măsurii de exonerare de la plata sumelor primite necuvenit, doar personalul din sectorul bugetar ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificări, ulterior, pe parcursul procesului legislativ ce a durat până în luna septembrie 2014, sfera persoanelor beneficiare ale actului de clemenţă s-a extins: pentru personalul încadrat în unităţile de învăţământ din localităţile Lupeni, Petroşani şi Vulcan, judeţul Hunedoara, ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările şi completările ulterioare; pentru personalul ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările şi completările ulterioare; pentru personalul ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările ulterioare, Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice; în final, la lit. a) din cuprinsul art. 1 al Legii nr. 124/2014, pentru personalul ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza actelor normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, aplicabile anterior intrării în vigoare a Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, respectiv în anul 2009, Legii nr. 339/2007 privind promovarea aplicării strategiilor de management de proiect la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale judeţene şi locale, cu modificările şi completările ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările ulterioare, Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, cu modificările ulterioare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 36/2014, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare.
47. Ca urmare a evaluării contextului în care a fost adoptat acest act normativ şi a scopului urmărit de legiuitor, se constată astfel că prevederile art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014 nu au ca obiect de reglementare aplicarea în timp a dispoziţiilor ce exonerează personalul bugetar de la obligaţia restituirii sumelor încasate necuvenit. Textul de lege invocat stabileşte beneficiarii actului de clemenţă, împrejurare ce rezultă din sintagma utilizată de norma analizată. Intenţia legiuitorului, atunci când a folosit această formulare „prezenta lege se aplică: a) personalului ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza actelor normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, aplicabile anterior intrării în vigoare (…)”, a fost aceea de a stabili sfera subiecţilor de drept ce pot beneficia de amnistie, ca fiind categoria personalului din sectorul bugetar, pe care a identificat-o ca fiind compusă din persoanele cărora li se aplică „actele normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar”, conform art. 1 lit. a) din legea evocată. Ca atare, enumerarea actelor normative privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice vizează, prin urmare, legislaţia în vigoare la data stabilirii şi încasării veniturilor salariale, cu observaţia că plata acestor sume nu s-a realizat în aplicarea textelor de lege incidente, ci cu încălcarea acestora. Aşa fiind, este eronat punctul de vedere potrivit căruia prevederile Legii nr. 124/2014 sunt aplicabile doar în ceea ce priveşte sumele încasate până la data de 1 ianuarie 2014, data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, din moment ce sunt vizate drepturi de natură salarială încasate cu încălcarea actelor normative enumerate de art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014, deci inclusiv după intrarea în vigoare a ordonanţei ce reprezintă ultimul termen al enumerării. Or, dispoziţiile imperative ale unei legi nu pot fi încălcate de către subiecţii cărora li se adresează decât după intrarea în vigoare a acesteia.
48. Alin. (1) al art. 2 din Legea nr. 124/2014 instituie dispoziţii propriu-zise de exonerare şi stabileşte categoriile de sume care intră sub incidenţa amnistiei, respectiv domeniul de aplicare al legii.
49. Legea nr. 124/2014 prevede expres, în cuprinsul art. 3, limita temporală până la care se poate recunoaşte beneficiul de scutire de la restituire, şi anume intrarea în vigoare a Legii nr. 124/2014, adică luna septembrie 2014. Ca atare, scopul legiuitorului rezultă a fi acela ca angajatorul să nu mai solicite de la angajatul său restituirea drepturilor salariale chiar şi în situaţia în care cel din urmă are un titlu executoriu care stabileşte obligaţia de plată.
50. În acest context se constată că opinia potrivit căreia ar putea fi exonerate de la obligaţia restituirii şi sumele încasate necuvenit după intrarea în vigoare a Legii nr. 124/2014 nu are suport în prevederile art. 3 din lege. Norma de drept invocată stipulează în mod explicit că sunt amnistiate doar veniturile de natură salarială plătite de angajatori anterior intrării în vigoare a acestui act normativ. Interpretarea este impusă de sintagma „la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează plata de către personalul prevăzut la art. 1 a sumelor reprezentând venituri de natură salarială …”.
51. De altfel, chestiunea de drept cuprinsă în sesizare pune în discuţie un act de clemenţă al legiuitorului care, din considerente de politică socială, renunţă la dreptul de a recupera sumele constând în venituri de natură salarială încasate necuvenit de către anumite categorii de bugetari. Însă amnistia exclude numai obligaţia de restituire a sumelor plătite nedatorat, nefiind de natură a înlătura caracterul ilicit al faptei de stabilire şi încasare a unor drepturi (sporuri, plăţi compensatorii ş.a.m.d.) neprevăzute de legislaţia în vigoare. Drept urmare, încasarea de sume necuvenite, după intrarea în vigoare a actului de clemenţă, este prohibită de lege şi atrage, în continuare, obligaţia de restituire.
52. Pentru a sublinia acest aspect, în forma iniţială a actului normativ era stipulată în mod explicit obligaţia ordonatorilor principali de credite de a recalcula salariul de bază şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare de care beneficiază personalul prevăzut la art. 2, aferente lunii în care a intrat în vigoare această lege, prin eliminarea din cuantumul acestora a drepturilor constatate a fi acordate în mod necuvenit de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control [alin. (2) al art. 3 din Legea nr. 124/2014]. Acest text de lege a fost abrogat prin dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2014, în expunerea de motive arătându-se că, astfel, se înlătură posibilitatea ca instanţele de judecată să dea soluţii contradictorii şi că, prin adoptarea ordonanţei, se creează premisele de a avea o legislaţie clară şi coerentă.
53. Or, abrogarea acestui text de lege se impunea, în primul rând, întrucât actul de clemenţă al legiuitorului nu are efecte decât în ceea ce priveşte obligaţia de restituire a sumelor încă nerecuperate de către instituţiile publice. Concret, în măsura în care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 124/2014, s-au întocmit rapoarte de audit de către Curtea de Conturi, prin care s-a constatat existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate în materia stabilirii drepturilor salariale, care au determinat producerea unor prejudicii, conducerea entităţii publice auditate a fost obligată să ia măsurile necesare pentru recuperarea acestora. Aşa fiind, beneficiarii Legii nr. 124/2014 nu puteau fi exoneraţi decât de la obligaţia restituirii sumelor încasate necuvenit şi nerecuperate încă de către instituţiile publice la data intrării în vigoare a actului normativ, împrejurare care rezultă, de altfel, din prevederile alin. (2) – (4) ale art. 2 din lege, ce vizează anumite situaţii speciale (contravaloare tichete cadou, indemnizaţii concedii medicale ş.a.m.d.).
54. În concluzie, interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014 este în sensul că este exonerat de la obligaţia restituirii pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială încasate necuvenit până la data intrării în vigoare a legii, respectiv 27 septembrie 2014, personalul salarizat sub imperiul actelor normative enumerate în art. 1 din lege.
Prin Decizia nr. 33/2016, ÎCCJ (Complet DCD/C) a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.619/104/2015, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, este exonerat de la obligaţia restituirii pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială încasate necuvenit până la data intrării în vigoare a legii, respectiv 27 septembrie 2014, personalul salarizat sub imperiul actelor normative enumerate în art. 1 din lege.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.