Ancheta psihosocială – un mijloc de probă neadaptat cerințelor Codului civil
Ioana Nicolae - ianuarie 3, 2017Abstract
Disputes involving the situation of minors include, where specially provided by civil legislation,
a psychosocial investigation report, which at this time is made by the guardianship authority, namely
the general direction of social assistance and child protection. The psychosocial investigation report is
one of the evidence given within the trial, which in conjunction with the other evidence ultimately
leads to the adoption of a measure that correspond to the fundamental principle of the best interests of
the child. While conceptually this report should combine the findings of a social worker and a
psychologist, in practice, its development falls only in the charge of the social worker, without a
psychological evaluation.
Keywords: minor; child’s best interest; psychosocial investigation; social worker; psychologist,
psychological evaluation.
1. Considerații generale privind cadrul legal
În legislația civilă aplicabilă familiei și relațiilor de familie implicând un minor, unul dintre principiile fundamentale privește respectarea interesului superior al copilului, principiu prevăzut de art. 263 C. civ. Astfel, potrivit textului legal indicat, orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.
Pentru rezolvarea cererilor care se referă la copii, autorităţile competente sunt datoare să dea toate îndrumările necesare pentru ca părţile să recurgă la metodele de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă.
Procedurile referitoare la relaţiile dintre părinţi şi copii trebuie să garanteze că dorinţele şi interesele părinţilor referitoare la copii pot fi aduse la cunoştinţa autorităţilor şi că acestea ţin cont de ele în hotărârile pe care le iau.
Procedurile privitoare la copii trebuie să se desfăşoare într-un timp rezonabil, astfel încât interesul superior al copilului şi relaţiile de familie să nu fie afectate.
În sensul prevederilor legale privind protecţia copilului, prin copil se înţelege persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nici nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, potrivit legii.
Textul legal nu oferă însă o definiție a interesului superior al minorului, cum de altfel o definiție a acestuia nu o regăsim nici în legislația specială.
Un al doilea element pe care instanțele de judecată îl au în vedere atunci când soluționează un litigiu implicând situația unui minor, și aici ne referim la divorțul judiciar când părțile au copii minori, la exercitarea autorității părintești după divorț, la stabilirea locuinței minorului, la obligația de întreținere, la stabilirea dreptului de a avea legături personale a părintelui separat de copilul său, precum și în cazul decăderii din exercițiul drepturilor părintești, se referă la ancheta psihosocială. Această anchetă este obligatorie și în ipoteza divorțului notarial, când soții au copii minori. Codul civil face referire la ancheta psihosocială, iar într-un singur caz la ancheta socială, în următoarele texte legale:
– Art. 375. Condiţiile divorţul prin acordul soţilor prin procedură notarială. (1) Dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, ofiţerul de stare civilă ori notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, eliberându-le un certificat de divorţ, potrivit legii.
(2) Divorţul prin acordul soţilor poate fi constatat de notarul public şi în cazul în care există copii minori născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, dacă soţii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care să îl poarte după divorţ, exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi, stabilirea locuinţei copiilor după divorţ, modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat şi fiecare dintre copii, precum şi stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor. Dacă din raportul de anchetă socială rezultă că acordul soţilor privind exercitarea în comun a autorităţii părinteşti sau cel privind stabilirea locuinţei copiilor nu este în interesul copilului, sunt aplicabile prevederile art. 376 alin. (5).
(3) Dispoziţiile art. 374 alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător.
– Art. 396. Raporturile dintre părinţii divorţaţi şi copiii lor minori. (1) Instanţa de tutelă hotărăşte, odată cu pronunţarea divorţului, asupra raporturilor dintre părinţii divorţaţi şi copiii lor minori, ţinând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum şi, dacă este cazul, de învoiala părinţilor, pe care îi ascultă.
(2) Dispoziţiile art. 264 sunt aplicabile.
– Art. 486. Neînţelegerile dintre părinţi. Ori de câte ori există neînţelegeri între părinţi cu privire la exerciţiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părinteşti, instanţa de tutelă, după ce îi ascultă pe părinţi şi luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăşte potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispoziţiile art. 264 fiind aplicabile.
– Art. 496. Locuinţa copilului. (1) Copilul minor locuieşte la părinţii săi.
(2) Dacă părinţii nu locuiesc împreună, aceştia vor stabili, de comun acord, locuinţa copilului.
(3) În caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă hotărăşte, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi şi pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispoziţiile art. 264 rămân aplicabile.
(4) Locuinţa copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinţilor decât în cazurile prevăzute expres de lege.
(5) Părintele la care copilul nu locuieşte în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuinţa acestuia. Instanţa de tutelă poate limita exerciţiul acestui drept, dacă aceasta este în interesul superior al copilului.
– Art. 497. Schimbarea locuinţei copilului. (1) Dacă afectează exerciţiul autorităţii sau al unor drepturi părinteşti, schimbarea locuinţei copilului, împreună cu părintele la care locuieşte, nu poate avea loc decât cu acordul prealabil al celuilalt părinte.
(2) În caz de neînţelegere între părinţi, hotărăşte instanţa de tutelă potrivit interesului superior al copilului, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi. Ascultarea copilului este obligatorie, dispoziţiile art. 264 fiind aplicabile.
– Art. 498. Schimbarea felului învăţăturii ori al pregătirii profesionale. (1) Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani poate cere părinţilor să îşi schimbe felul învăţăturii sau al pregătirii profesionale ori locuinţa necesară desăvârşirii învăţăturii ori pregătirii sale profesionale.
(2) Dacă părinţii se opun, copilul poate sesiza instanţa de tutelă, iar aceasta hotărăşte pe baza raportului de anchetă psihosocială. Ascultarea copilului este obligatorie, dispoziţiile art. 264 fiind aplicabile.
– Art. 499. Obligaţia de întreţinere. (1) Tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională.
(2) Dacă minorul are un venit propriu care nu este îndestulător, părinţii au obligaţia de a-i asigura condiţiile necesare pentru creşterea, educarea şi pregătirea sa profesională.
(3) Părinţii sunt obligaţi să îl întreţină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani.
(4) În caz de neînţelegere, întinderea obligaţiei de întreţinere, felul şi modalităţile executării, precum şi contribuţia fiecăruia dintre părinţi se stabilesc de instanţa de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.
– Art. 508. Condiţiile decăderii din exercițiul drepturilor părintești. (1) Instanţa de tutelă, la cererea autorităţilor administraţiei publice cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului, poate pronunţa decăderea din exerciţiul drepturilor părinteşti dacă părintele pune în pericol viaţa, sănătatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuzivă, prin neglijenţa gravă în îndeplinirea obligaţiilor părinteşti ori prin atingerea gravă a interesului superior al copilului.
(2) Cererea se judecă de urgenţă, cu citarea părinţilor şi pe baza raportului de anchetă psihosocială. Participarea procurorului este obligatorie.
Așadar, din punct de vedere probator, în aplicarea principiului interesului superior al copilului, un rol important îl joacă raportul de anchetă psihosocială sau raportul de anchetă socială, așa cum acesta este prevăzut în ipoteza divorțului notarial. Nu am găsit o explicație pentru diferența terminologică făcută de legiuitor în cadrul procedurii divorțului notarial, sens în care opinez că pentru identitate de rațiune, aceasta ar trebui să se numească tot anchetă psihosocială. Observăm că nici în ceea ce privește raportul de anchetă psihosocială/socială nu există o definiție oferită de legiuitor, fiind indicate doar situațiile concrete în care se impune efectuarea acestuia.
În prezentul studiu am ales să ne aplecăm asupra anchetei psihosociale, în încercarea de a dovedi necesitatea ca aceasta să ofere, deopotrivă, și informații de natură psihologică, chiar dacă o astfel de optică ar presupune existența în schema de personal a autorității tutelare și a unor psihologi.
2. Cine întocmește raportul de anchetă psihosocială
Potrivit art. 229 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, până la reglementarea prin lege a organizării şi funcţionării instanţei de tutelă, raportul de anchetă psihosocială prevăzut de Codul civil este efectuat de autoritatea tutelară, cu excepţia anchetei prevăzute la art. 508 alin. (2), care se efectuează de direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului. Textul indicat face așadar diferența între emitentul raportului de anchetă socială, ca regulă acesta fiind efectuat de autoritatea tutelară care funcționează potrivit Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, și în mod excepțional, în cazurile de decădere din exercițiul drepturilor părintești, acesta fiind întocmit de direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului.
Potrivit art. 63 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, primarul îndeplinește funcția de autoritate tutelară iar potrivit art. 65 din aceiași lege, atribuţiile de autoritate tutelară pot fi delegate şi secretarului unităţii administrativ-teritoriale sau altor funcţionari publici din aparatul de specialitate cu competenţe în acest domeniu, potrivit legii.
Așadar competența de întocmire a raportului de anchetă psihosocială revine până la reglementarea prin lege a organizării şi funcţionării instanţei de tutelă, autorității tutelare în situația litigiilor reglementate în art. 375, 396, 486, 496, 497, 498 și 499 C. civ., în vreme ce în cazul decăderii din exercițiul drepturilor părintești, acesta este întocmit de direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului. În toate cazurile este vorba însă de situații cu posibil impact psihologic negativ asupra copilului.
3. Despre ce ar trebui să cuprindă ancheta psihosocială
În perioada de aplicare a Codului familiei, spre exemplu în art. 42 se prevedea că, instanţa judecătorească va hotărî, o dată cu pronunţarea divorţului, căruia dintre părinţi vor fi încredinţaţi copiii minori. În acest scop, instanţa va asculta părinţii şi autoritatea tutelară şi, ţinând seama de interesele copiilor, pe care de asemenea îi va asculta, dacă au împlinit vârsta de zece ani, va hotărî, pentru fiecare dintre copii, dacă va fi încredinţat tatălui sau mamei. Noțiunea de ascultare a autorității tutelare s-a cristalizat în practica judiciară anterioară, sub forma raportului de anchetă socială, nefiind necesară prezența fizică a delegatului autorității tutelare. Raportul de anchetă socială era întocmit de autoritatea tutelară și consta într-o cercetare realizată cu privire la condițiile în care era crescut minorul și surprindea modul în care părinții își îndeplineau obligațiile față de minor. Toate aceste informații erau culese de reprezentanții autorității tutelare prin vizită făcută la domiciliul părților, precum și din discuțiile purtate cu părțile litigiului.
Adoptarea Codului civil la 1 octombrie 2011 a consacrat noțiunea de anchetă psihosocială, fără însă a o defini. Dacă legiuitorul ar fi dorit însă să mențină sensul de anchetă socială, așa cum acesta a fost cristalizat în practica judiciară din perioada de aplicare a Codului familiei, ar fi consacrat acea noțiune. Ori, în actualul context legislativ rămâne a se stabili ce se înțelege prin ancheta psihosocială și care sunt elementele asupra cărora trebuie să se pronunțe aceasta. Termenul de anchetă psihosocială conduce spre concluzia că ancheta privește atât partea psihologică, cât și cea socială, respectiv ancheta efectuată pătrunde și pe tărâmul psihologiei, nu doar cel al constatărilor asistentului social cu privire la elementele anterior menționate. Conform DEX[1], prin psiholog se înțelege o persoană specializată în studiul psihologiei, iar prin psihologie se înțelege, conform aceluiași DEX[2], 1. știința care se ocupă cu studiul proceselor și al particularităților psihice. 2. totalitatea fenomenelor psihice care caracterizează un individ sau o societate; concepție, mentalitate. 3. totalitatea proceselor psihice care condiționează o activitate. Noțiunea de anchetă psihosocială a constituit obiect de analiză și într-o recentă lucrare din literatura de specialitate. Autoarea[3] apreciază că „termenul psihosocial, care conferă specificitate de domeniu anchetei sociale, inserat în raportul de anchetă, nu este definit de legiuitor și suscită interogaţii cu privire la disciplina aparţinătoare și competenţele subsumate acesteia. Astfel, raportul de anchetă psihosocială se circumscrie doar domeniului de activitate al asistenţei sociale sau implică și o componentă psihologică, dat fiind elementul prim de compunere al termenului psihosocial, reclamând astfel incidenţa domeniului psihologiei? Este ancheta psihosocială un instrument juridic căruia legiuitorul i-a stabilit o structură interdisciplinară prin receptarea în legislaţia privitoare la drepturile copilului a unor elemente ce ţin de psihologia dezvoltării, psihologia clinică, etc. de care este intim legată orice decizie cu privire la copil pentru a reflecta complet realitatea socială și psihologică asupra căreia se intervine?” Autoarea[4] menționată concluzionează că „în lipsa unei definiri a termenului psihosocial, ancheta psihosocială furnizând instanţei elemente constatate direct de către asistentul social (ex propriis sensibus) pare a fi considerată o metodă de evaluare centrată pe copil, familie și problemă, rezervată domeniului de asistenţă socială și reprezintă specia în raport cu genul proxim dat de ancheta socială”.
[1] Ed. Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 867.
[2] Ed. Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 867.
[3] M.M. Pivniceru, C. Luca, Interesul superior al copilului, Ed. Hamangiu, București, 2016, p.79.
[4] M.M. Pivniceru, C. Luca, Interesul superior al copilului, Ed. Hamangiu, București, 2016, p.81.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.