Verificarea legalității administrării probelor în cadrul procedurii de cameră preliminară. Aspecte controversate
Carmen-Adriana Domocoș - aprilie 1, 2018Această decizie a Curții Constituționale a fost profund criticată în literatura de specialitate[34]. Printre altele, se aduc argumente temeinice în sensul că nu este garantat faptul că îndepărtarea fizică a mijloacelor de probă din dosar va determina implicit uitarea de către judecător a conținutului lor și că aprecierea probațiunii se va realiza fără influența informațiilor obținute nelegal. Se susține și presupunerea certitudinii că judecătorul va lua în considerare probele excluse (deși tot el a realizat excluderea lor), ceea ce reprezintă o prezumție de rea-credință și vinovăție în privința acestuia, neconforme cu principiul unanim acceptat potrivit căruia regula comportamentului judecătorilor este de a respecta legea, iar nu de a o încălca. Apoi, în privința probelor obținute prin metode nelegale sau neloiale, vicierea lor ar putea fi doar parțială, respectiv în legătură cu detaliul esențial care înclină balanța în favoarea condamnării sau a achitării. Prin urmare, eliminarea fizică din dosar a întregului mijloc de probă (implicit a informațiilor neviciate) nu este de natură a susține principiul aflării adevărului sau a dreptului la un proces penal echitabil, deoarece privează judecătorul de informații utile rezolvării temeinice a cauzei.
În privința modului de operare a sancțiunii excluderii probelor, în doctrina procesual penală există controverse.
Într-o primă opinie, susținută și de practica judiciară[35], se consideră că excluderea ar opera în aceleași condiții ca și sancțiunea nulității sau subsecvent constatării nulității absolute sau relative, invocându-se în acest sens faptul că art. 102 C. pr. pen. trimite expres la regimul nulităților. Excluderea probei este mediată de constatarea sau declararea nulității procedurii de administrare a acesteia, adică excluderea nu ar reprezenta o sancțiune independentă, ci una derivată de drept procesual penal.
Conform acestei opinii, în cazul în care încălcarea prevederii legale nu ar determina aplicarea sancțiunii nulității prin care s-a dispus sau s-a autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată, fie pentru că nu se poate reține incidența vreunuia dintre cazurile de nulitate absolută prevăzute de art. 281 alin. (1) C. pr. pen, fie deoarece nu se poate reține nici nulitatea relativă, întrucât nu există o vătămare a drepturilor părților sau subiecților procesuali principali (de exemplu, cazul în care proba administrată cu încălcarea legii este favorabilă inculpatului) care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea actului, proba nelegală va putea fi utilizată în procesul penal[36].
Într-o altă opinie[37], pe care o împărtășim, deși minoritară în doctrina și practica judiciară, se apreciază că sancțiunea excluderii are un domeniu de aplicabilitate specific, diferențiindu-se de sancțiunea nulității, care se aplică numai în cazul actelor procesuale sau procedurale. Ea constituie astfel o sancțiune independentă, cu caracter autonom. Dacă legiuitorul ar fi intenționat să prevadă sancțiunea excluderii probelor ca un accesoriu al sancțiunii nulității, nu ar mai fi fost reglementate separat ipotezele prevăzute în alin. (1) și (2) ale art. 102 C. pr. pen. Astfel, alin. (1) și (2) ale art. 102 C. pr. pen. reprezintă reguli procesuale independente de alin. (3) al aceluiași articol, care se aplică indiferent dacă actul prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată este sau nu declarat nul și chiar dacă nu există o vătămare.
S-a arătat corect că, în practică, există cazuri în care probele sunt obținute fără a exista vreunul dintre actele la care se referă alin. (3) sau actele care există la dosar să nu fi fost întocmite cu încălcarea prevederilor legale. De pildă, în situația în care organele de urmărire penală primesc încuviințarea de la judecătorul de drepturi și libertăți, dar supravegherea tehnică este realizată în mod nelegal, organele de urmărire penală primind autorizarea de a pătrunde în spații private și de a activa mijloace tehnice de supraveghere audiovideo numai la parterul unei clădiri de birouri, dar, odată intrate în clădire, acestea activează mijloace tehnice și la etajele superioare. În mod vădit, nu există niciun act întocmit de judecătorul de drepturi și libertăți care să poată fi declarat nul, raportat la accesul și montarea mijloacelor tehnice la etajele superioare ale respectivei clădiri[38].
Pentru a demonstra caracterul autonom al sancțiunii excluderii, facem trimitere și la anumite dispoziții privind procedura camerei preliminare, și anume la art. 345 alin. (3) C. pr. pen., astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 18/2016[39], și art. 346 alin. (4) C. pr. pen., în care sunt delimitate în teze distincte sancțiunea excluderii probelor de cea a nulității actelor de urmărire penală.
Probele obținute prin tortură, tratamente inumane sau degradante nu pot fi folosite niciodată în procesul penal, instituindu-se în acest sens prezumția absolută că aduc atingere caracterului echitabil al procesului penal, ele excluzându-se astfel automat[40].
În literatura de specialitate, s-a remarcat corect faptul că excluderea probelor nu este condiționată de încălcarea echitabilității procesului penal și nici de existența unei vătămări care nu poate fi înlăturată decât prin excluderea probelor de la dosarul cauzei[41].
Contrar acestei opinii, se susține[42], eronat, în opinia noastră, că excluderea probelor este condiționată de caracterul echitabil al procesului penal în ansamblu, astfel că probele administrate cu încălcarea principiului legalității și loialității ar putea fi utilizate, dacă nu s-ar aduce atingere echitabilității procesului penal. Această opinie, deși seducătoare, nu este convingătoare, nefiind exemplificat niciun caz de echitabilitate în condiții de nelegalitate sau de neloialitate constatată de către judecătorul de cameră preliminară, pentru a înțelege în ce condiții anumite probe, nelegale fiind, pot fi totuși integrate într-o procedură echitabilă. Considerăm că o eventuală nelegalitate trebuie analizată de către judecător strict în limitele de legalitate prevăzute în materia examinată (probe, acte procesuale etc.), această analiză neraportându-se la echitatea în general a procesului penal.
Relevantă pentru a ilustra un caz de aplicare a sancțiunii excluderii de către judecătorul de cameră preliminară este o speță recentă[43] în care instanța a avut de rezolvat ipoteza în care un judecător din cadrul Tribunalului B. a fost ascultat în calitate de martor în cursul urmăririi penale, invocându-se de către inculpați în camera preliminară încălcarea secretului deliberării (care se circumscrie unei părți a secretului profesional), pe motiv că judecătorul a dat declarație în calitate de martor în cursul urmăririi penale, declarație referitoare la procesul deliberării din altă cauză.
Prima declarație a acestui martor a fost dată sub incidența vechiului Cod de procedură penală, astfel că nelegalitatea ei a fost stabilită prin raportare la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 și la art. 79 alin. (1) C. pr. pen. anterior, pe când cea de-a doua declarație a acestuia a fost dată sub incidența actualului Cod de procedură penală și, astfel, a fost supusă analizei de legalitate potrivit art. 116 alin. (3) și (4) din actualul C. pr. pen. Conform art. 116 alin. (3) C. pr. pen., „nu pot face obiectul declarației martorului acele fapte sau împrejurări al căror secret ori confidențialitate poate fi opusă prin lege organelor judiciare” (s.n.), iar potrivit art. 116 alin. (4) C. pr. pen., „faptele sau împrejurările prevăzute la alin. (3) pot face obiectul declarației martorului atunci când autoritatea competentă sau persoana îndreptățită își exprimă acordul în acest sens sau atunci când există o altă cauză legală de înlăturare a obligației de a păstra secretul sau confidențialitatea”(s.n.), ceea ce nu s-a întâmplat în speță.
În privința judecătorilor, astfel cum a statuat judecătorul de cameră preliminară, nu există cauze legale de înlăturare a obligației de a păstra secretul deliberării și nu sunt aplicabile prevederile referitoare la încuviințarea persoanei sau a unității față de care este obligat a păstra secretul, întrucât nu există o unitate sau persoană care să încuviințeze dezvăluirea faptelor sau împrejurărilor legate de deliberare, în caz contrar încălcându-se independența judecătorilor.
Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel C. a statuat corect că declarația unui judecător audiat în calitate de martor într-un proces care are ca obiect săvârșirea unei infracțiuni referitoare la procesul deliberării trebuie să poarte doar asupra unor „fapte care vizează orice interferență exterioară procesului cognitiv al deliberării, care pot avea caracter ilicit, și nu la procesul deliberării ca atare”. Judecătorul de cameră preliminară a admis cererea de excludere a declarațiilor acestui martor, cererea fiind considerată fondată.
În aceeași speță, s-a mai invocat și încălcarea secretului profesional de către câțiva avocați audiați în calitate de martori în cursul urmăririi penale referitor la obiectul altei cauze. Potrivit art. 46 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 (actualizată), „avocatul nu poate fi ascultat ca martor și nu poate furniza relații niciunei autorități sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredințată, decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă și scrisă din partea tuturor clienților săi interesați în cauză”. Or, niciunul dintre avocații audiați în calitate de martori nu a avut însă acordul prealabil, expres și scris al clienților lor pentru a da declarații referitoare la cauza în care i-au reprezentat. În fine, încălcarea acestei norme legale de către organele judiciare a determinat, în conformitate cu art. 102 alin. (2) C. pr. pen., invalidarea și excluderea declarațiilor obținute, judecătorul de cameră preliminară făcând aplicarea directă a prevederilor referitoare la excludere.
Probele menținute cu ocazia verificării realizate de judecătorul de cameră preliminară nu mai pot fi excluse în cadrul judecății, astfel rezultând autoritatea de lucru verificat.
Semnalăm în acest context că există controverse și în privința incidenței sancțiunii excluderii declarației date de un martor care ulterior devine suspect sau inculpat în respectiva cauză. Credem, în acord cu doctrina în materie, că, dacă martorul a fost audiat în mod legal și loial, faptul că acesta dobândește ulterior calitatea de suspect sau inculpat nu conduce la nelegalitatea declarației de martor, însă aceasta nu va putea fi folosită împotriva sa, ci doar în favoarea acestuia, respectiv dacă aceasta conține elemente de fapt favorabile sau care, fără a contraveni privilegiului împotriva autoincriminării, pot conduce la deslușirea cauzei. Dacă, cu toate acestea, organele de urmărire penală nu au întrerupt audierea imediat ce martorul a dat declarații prin care se autoincrimina, sancțiunea care se va putea dispune este excluderea probei datorită faptului că nu a fost administrată în mod legal[44].
De asemenea, dacă suspectului sau inculpatului nu i se pune în vedere de către organele judiciare că are dreptul de a nu face nicio declarație, nerespectarea acestei obligații atrage sancțiunea excluderii probei nelegal administrate.
Ca un corolar al celor expuse în lucrare, considerăm că aforismul următor este sugestiv: „Este o valoare profund înrădăcinată în sistemul nostru democratic faptul că scopul nu justifică mijloacele. În special, probele sau condamnările, uneori, sunt obținute la un preț prea mare”[45].
[34] A se vedea T.V. Gheorghe, Analiză asupra unor decizii ale Curții Constituționale în materia camerei preliminare, disponibil pe https://www.universuljuridic.ro/analiza-asupra-unor-decizii-ale-curtii-constitutionale-materia-camerei-preliminare/, accesat la data de 31 martie 2018.
[35] A se vedea I. Kuglay, Sancțiunile nulității și excluderii în cursul urmăririi penale, prezentare în cadrul Conferinței Institutului Național al Magistraturii „Noul Cod de procedură penală”, http://www.inm-lex.ro/NCPP/video.html, apud N. Saharov, Considerații referitoare la sancțiunea excluderii probelor în reglementarea noului Cod de procedură penală, în Dreptul nr. 10/2014, pp. 88 și 89.
[36] A se vedea M. Udroiu, Procedură penală. Partea generală, op. cit., p. 843.
[37] A se vedea: N. Saharov, op. cit., p. 90; C. Oncescu, Excluderea probelor vs. nulități. Sancțiuni procedurale distincte, disponibil pe https://www.juridice.ro/370051/excluderea-probelor-vs-nulitati-sanctiuni-procedurale-distincte.html, accesat la data de 30 martie 2018.
[38] C. Oncescu, op. cit.
[39] O.U.G. nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în M. Of. nr. 389 din 23 mai 2016.
[40] A se vedea M. Udroiu, Procedură penală. Partea generală, op. cit., p. 839.
[41] A se vedea N. Saharov, op. cit., pp. 93 și 94.
[42] A se vedea R.P. Răileanu, op. cit., p. 107.
[43] Înch. nr. 268 din 18 iunie 2015, C. Ap. Cluj, s. pen. și min., dosarul nr. 854/33/2014 (nepublicată).
[44] A se vedea M. Udroiu, Procedură penală. Partea specială, pp. 158 și 159.
[45] „Une valeur profondément enracinée de notre système démocratique est que la fin ne justifie pas les moyens. En particulier, des preuves ou des déclarations de culpabilité peuvent, dans certains cas, n’être obtenues qu’à un prix trop élevé” (hot. din 15 decembrie 1988, în cauza R. c. Mack, 2 R.C.S. 903, Curtea Supremă a Canadei, par. 76).
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.