Un posibil „Brexit” și izvoarele dreptului englez. Implicații practice
Monica-Florentina Popa - mai 1, 20162.3. Legile elaborate de Parlament (Acts of Parliament) sunt considerate de doctrina engleză recentă (spre posibila mirare a juristului continental!) drept izvor principal de drept, toate celelalte forme create în interiorul sistemului juridic britanic fiind considerate surse secundare (dreptul cazuistic, obiceiul juridic, cutuma, legislația delegată etc.).[7] Legislația delegată sau subordonată depășește ca volum și complexitate actele parlamentului. Ea este adoptată de către un organ sau persoană căreia Parlamentul i-a delegat expres puterile sale legislative. Din punctul de vedere al forței juridice, legislația delegată are aceeași forță juridică ca legislația primară, dar numai în condițiile prevăzute de legea de abilitare. Ca tipuri de legislație delegată se întâlnesc: Orders-in-Council (care permit elaborarea de către Consiliul privat – Privy Council – a unor acte importante, cu ocolirea procedurii parlamentare greoaie); instrumentele statutare (statutory instruments) – sunt un mijloc folosit de miniștrii pentru promulgarea unor prevederi specifice; Bylaws – reglementări ale autorităților locale și ale altor autorități publice; Professional regulations – reglementări elaborate de anumite corpuri profesionale în virtutea unei abilitări speciale, cu aplicabilitate generală asupra profesiei respective (reglementările elaborate de Law Society privind statutul solicitors) etc. Ca și în sistemul de drept continental (și mai ales în România!), folosirea frecventă a legislației secundare a suscitat numeroase critici, care se referă în special la faptul că se eludează problema răspunderii politice și a dezbaterilor publice pe teme de interes național ce urmează a fi reglementate prin intermediul legislației delegate, procesul participării democratice la elaborarea propriului drept scăpând de sub controlul electoratului. Puterea legislativă a Parlamentului este astfel erodată, și instituția înseși supusă discreditării. Deși instanțele de judecată engleze nu pot declara neconstituționale actele de legislație primară, ele exercită controlul judiciar asupra legislației secundare, neezitând să infirme anumite prevederi date cu depășirea legii de abilitare.
Un aspect foarte important de subliniat este faptul că dreptul european a fost încorporat în dreptul național și prin intermediul legislației derivate, iar ieșirea Marii Britanii din UE ar putea duce la o avalanșă de abrogări automate a unui corp substanțial de legislație.
2.4. Dreptul cazuistic rămâne în continuare o componentă fundamentală a izvoarelor de drept englez, deși doctrina britanică nu împărtășește în unanimitate convingerea juriștilor continentali privind rolul de creator de drept al judecătorului de common law. Sistemul precedentului judiciar englez a fost deopotrivă lăudat și criticat. Cele mai frecvent menționate critici se referă la: a) rigiditatea sistemului cazuistic – un precedent obligatoriu se va aplica într-un caz similar chiar dacă acest lucru va conduce la o soluție injustă, atâta timp cât precedentul respectiv nu este abrogat; b) complexitatea sa – rezultată în special din numărul uriaș de spețe soluționate de-a lungul timpului, adunate de obicei în culegeri de precedente – law reports; (c) imprevizibilitatea sa – judecătorul are posibilitatea de a recurge la procedeul diferențierii circumstanțelor reale ale unui caz pentru a eluda de facto aplicarea unui precedent obligatoriu; (d) caracterul retroactiv al unor decizii – ale căror reguli de drept se aplică chiar unor fapte petrecute înaintea pronunțării deciziei în cauză; (e) caracterul nedemocratic al sistemului cazuistic. Acest ultim aspect a iscat numeroase controverse, întrucât ridică problema dificilă a separării puterilor în stat. S-a afirmat că elaborarea dreptului de către un organism judiciar care nu a fost ales în mod democratic ca Parlamentul este neconstituțională, întrucât judecătorii își depășesc atribuțiile de aplicare a legii, uzurpând locul Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare. Pe de altă parte, se subliniază câteva din avantajele incontestabile pe care le oferă sistemul cazuistic: caracterul cert, previzibil, rezultat în urma aplicării principiului că în spețe similare se vor pronunța hotărâri identice; flexibilitatea jurisprudenței permite ca dreptul să se comporte ca un organism viu, adaptându-se mai repede și mai eficient la nevoile schimbătoare ale societății decât legislația scrisă, care trebuie adoptată printr-o procedură parlamentară greoaie.
Un important sprijin pentru dezvoltarea common-law-ului englez a venit odată cu adoptarea reformei constituționale din 2005 prin legea The Constitutional Act, prin care s-au luat măsuri concrete pentru întărirea independenței judiciare și separarea puterilor în stat.
2.5. Equity (echitatea) rămâne în continuare o sursă importantă de drept, „bazată pe principiile imparțialității și justiției naturale”[8], mai ales în domeniul succesiunii testamentare și a trust-urilor, și nu abdică de la rolul său de a fi „supapa de siguranță” a common-law-ului englez prin crearea unor remedii juridice în echitate care să ajute la depășirea constrângerilor procedurale în cazuri determinate.
2.6. Obiceiul juridic, ca sursă minoră de drept, este în prezent, destul de rar întâlnită în practică, jucând un rol nesemnificativ în dreptul englez, fiind aplicabil doar raporturilor de vecinătate, folosirii râurilor, fluviilor, lacurilor pentru pescuit, organizarea de târguri locale etc. Alături de acestea, dar într-o categorie aparte se încadrează uzanțele comerciale, care au beneficiat de-a lungul timpului de o protecție sporită și chiar au avut instanțe separate de soluționare a litigiilor (the Admiralty Court, the Star Chamber).
Această scurtă prezentare a modificărilor suferite de sursele dreptului englez mai ales în ultimele două decenii ajută la identificarea complexității problemei pe care o eventuală retragere a Marii Britanii din UE o va avea asupra întregii arhitecturi juridice din Regatului Unit. Deși beneficiile statutului de membru UE depășesc cu mult eventualele inconveniente, societatea britanică a dat dovadă într-o proporție mare de un euroscepticism persistent mai ales cu privire la preluarea acquis-ului comunitar.
-
3. Implicații practice ale referendumului din 23 iunie
3.1. Domenii juridice cu grad ridicat de impact
După cum am arătat în secțiunea 1, campaniile susținătorilor pro sau contra „Brexit” au fost însoțite de ample acțiuni de informare a publicului de către ambele tabere, dar și de studii de impact în aproape toate sectoarele fundamentale ale societății – economia, relațiile internaționale, sistemul juridic și securitatea națională.
În domeniul juridicului, de exemplu, numeroase organizații profesionale ale avocaților au elaborat premergător referendumului strategii și ghiduri de conduită pentru a-și pregăti membrii pentru efectele juridice asupra activității și clienților lor. Printre acestea se numără și Law Society of England and Wales, care prin raportul său din octombrie 2015 a făcut o analiză sistematică a tuturor palierelor juridice care vor suporta consecințelor referendumului, atât în situația rămânerii Marii Britanii ca membru UE, cât și în eventualitatea renunțării la acest statut. Raportul – disponibil online[9] – constituie una din principalele surse pentru informațiile care urmează să fie prezentate în continuare.
În ceea ce privește impactul referendumului asupra exercitării profesiilor legale, se estimează că ieșirea din UE a Marii Britanii va avea un impact negativ asupra exportului de servicii juridice de către firmele britanice în alte jurisdicții, având în vedere că în prezent avocații englezi beneficiază de pe urma principiului liberei circulații a mărfurilor și serviciilor, ca principiu fundamental european. Conform statisticilor interne, în 2014 firmele din Anglia și Țara Galilor au înființat un număr de 219 birouri în țările UE, Regatul Unit fiind în prezent cea mai mare piață de servicii juridice din spațiul european. Impactul dreptului european asupra prestării serviciilor juridice nu se limitează doar la aspecte strict economice, ci afectează în mod direct și modalitatea concretă de consiliere a clienților care își desfășoară activități economice pe teritoriul UE pe aspecte foarte specializate ale dreptului, cum ar fi legislația europeană a achizițiilor publice, protecția consumatorului, dreptul mediului, acordarea subvențiilor în agricultură etc. Având în vedere gradul de interdependența economică ce există în acest moment între Marea Britanie și celelalte state UE, clienții britanici care și-au deschis deja sedii secundare în UE sunt expuși riscurilor instabilității legislative care ar rezulta fie în urma ieșirii din UE, fie în urma renegocierii statutului de membru al UK.
Cum o proporție semnificativă a veniturilor realizate prin activitățile de consultanță juridică provine de la sectorul financiar – bănci, instituții de creditare ș.a.m.d., se analizează și consecințele unei posibile ieșiri din UE asupra acestui sector. Pierderea atractivității ca centru financiar pe plan internațional a Marii Britanii va avea un efect de domino asupra tuturor celorlalte sectoare economice conexe, cum ar fi serviciile juridice, de contabilitate și consultanță. Spre deosebire de acestea, activitatea firmelor de consultanță medii și mici ar putea beneficia de pe urma unui Brexit, dacă sunt specializate pe domenii ca dreptul străinilor (drept internațional privat), spre exemplu.
Cum Raportul Law Society, întocmit pe baza interviurilor cu un număr impresionant al membrilor săi, propune și soluții pentru gestionarea efectelor în cazul unui Brexit, modelele propuse sunt de tipul Elveției sau Norvegiei, cu o marcată preferință pentru modelul norvegian care ar permite păstrarea în mare parte a dreptului european în domenii-cheie ca dreptul concurenței, achizițiilor publice sau dreptului muncii, dar cu reducerea contribuției financiare a Marii Britanii la bugetul UE.
Importanța Marii Britanii ca jurisdicție aleasă pentru rezolvarea litigiilor în materia tranzacțiilor comerciale internaționale ar avea, de asemenea, de suferit. Atractivitatea Angliei și a Țării Galilor sub acest aspect este consecința unei multitudini de factori convergenți, cum ar fi atractivitatea capitalei londoneze ca centru mondial financiar, calitatea și pregătirea profesională a judecătorilor, stabilitatea legislativă, imparțialitatea, folosirea limbii engleze ca limbă internațională, influența globală a sistemului de common law asupra altor sisteme de drept.
[7] „English Legal System”, de Tim Vollans, Glenn Asquith, Oxford University Press, 2011, p. 18. A se vedea şi „Introduction to the English Legal System”, de Martin Partington, Oxford University Press, 3rd. ed, 2006, p. 32-63.
[8] Idem 7, p. 59.
[9] http://www.lawsociety.org.uk/news/press-releases/the-future-of-britain-in-europe-legal-services.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.