Scurte considerații privind decăderea din exercițiul drepturilor părintești
Ioana Nicolae - decembrie 5, 2016Calitatea procesuală activă în sesizarea instanței de tutelă aparține, potrivit art. 508 alin. 1 C. civ., autorităților administrației publice cu atribuții în domeniul protecției copilului, respectiv direcției generale de asistență socială și protecția copilului, precum și autorității tutelare. De asemenea, potrivit art. 92 alin. 1 C. pr. civ., procurorul poate porni orice acțiune civilă, ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor. În acest context se impune a preciza că potrivit art. 96 din Legea nr. 272/2004, orice persoană care, prin natura profesiei sau ocupației sale, lucrează direct cu un copil și are suspiciuni în legatură cu existența unei situații de abuz sau de neglijare a acestuia este obligată să sesizeze serviciul public de asistență socială sau direcția generală de asistență socială și protecția copilului în a cărei rază teritorială a fost identificat cazul respectiv. Pentru semnalarea cazurilor de abuz sau de neglijare a copilului, la nivelul fiecărei direcții generale de asistență socială și protecția copilului se înființează obligatoriu telefonul copilului, al cărui număr va fi adus la cunostința publicului. Acestor persoane nu le este recunoscută legitimitatea procesuală activă în formularea unei acțiuni de decădere din exercițiul drepturilor părintești dar le incumbă obligația de a aduce la cunoștința autorităților abilitate orice suspiciune de abuz sau neglijare a unui copil despre care au luat cunoștință prin natura profesiei sau ocupației. Ulterior parcurgerii etapei prealabile la care ne-am referit anterior, autoritățile pot sesiza instanța de judecată cu o cerere de decădere din exercițiul drepturilor părintești dacă sunt îndeplinite condițiile impuse de lege.
Conform art. 508 alin. 2 C. civ., cererea de decădere din exercițiul drepturilor părintești se judecă de urgență, cu citarea părinților și pe baza raportului de anchetă psihosocială. Participarea procurorului este obligatorie.
Din punct de vedere probator, în dovedirea sau combaterea motivelor de decădere din drepturile părintești, pot fi administrate orice mijloace de probă. Legiuitorul a instituit însă obligativitatea întocmirii raportului de anchetă psihosocială iar întocmirea acestuia revine directiei generale de asistență socială si protecția copilului.
Potrivit art. 101 din Legea nr. 272/2004, se poate administra, din oficiu, ca probă, declarația scrisă a copilului referitoare la abuzul, neglijarea, exploatarea și orice formă de violență la care acesta a fost supus. Declaratia copilului poate fi înregistrată, potrivit legii, prin mijloace tehnice audio-video. Înregistrările se realizează în mod obligatoriu cu asistența unui psiholog. Acordul copilului este obligatoriu pentru realizarea înregistrării declarației sale. Dacă instanța judecătorească apreciază necesar, aceasta îl poate chema pe copil în fața ei, pentru a-l audia. Audierea are loc numai în camera de consiliu, în prezenta unui psiholog și numai după o prealabilă pregatire a copilului în acest sens. Așadar, declarația scrisă a copilului nu constituie o probă obligatoriu a fi administrată, însă dacă se apreciază că aceasta este utilă soluționării cauzei se va proceda la administrarea sa. Audierea copilului are loc în temeiul art. 264 C. civ., astfel în privința minorilor peste 10 ani ascultarea este obligatorie, iar în privința celor sub pragul vârstei de 10 ani, doar dacă instanța apreciază că acest lucru este necesar pentru soluționarea cauzei. Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta și cu gradul său de maturitate.
4. Efectele generate de decăderea din exercițiul drepturilor părintești
Un prim efect constă în aceea că părintele pierde exercițiul drepturilor părintești, atât cu privire la persoana, cât și cu privire la bunurile copilului, cu excepția dreptului de a consimți la adopția copilului. Potrivit art. 464 alin. 2 C. civ., părintele sau părinţii decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti ori cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti păstrează dreptul de a consimţi la adopţia copilului. De asemenea, părintele decăzut din exercițiul drepturilor părintești are obligația de a da întreținere copilului, potrivit art. 510 C. civ. În concluzie, pe perioada decăderii subzistă dreptul de a consimți la adopția copilului, iar în planul obligațiilor, aceea de a întreține copilul.
Dacă măsura decăderii îl privește doar pe unul dintre părinți, celălalt părinte va exercita autoritatea părintească, potrivit art. 507 C. civ. Dacă ambii părinți sunt decăzuți din exercițiul drepturilor părintești, copilul se află în situaţia de a fi lipsit de îngrijirea ambilor părinţi, situație în care se instituie tutela, astfel cum dispune art. 511 C. civ. Instituirea tutelei poate interveni și în ipoteza în care decăderea îl privește doar pe unul dintre părinți, iar celălalt părinte este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicţie, sau dacă, din orice motiv, se află în neputinţă de a-şi exprima voinţa. Regulile în privința tutelei minorului sunt reglementate prin dispozițiile art. 110-163 C. civ.
Un al doilea efect al decăderii privește imposibilitatea celui decăzut din exercițiul drepturilor părintești de a fi tutore. Potrivit art. 113 lit. b) C. civ., nu poate fi numit tutore cel decăzut din exerciţiul drepturilor părinteşti.
5. Întinderea decăderii din exercițiul drepturilor părintești
Potrivit art. 509 C. civ., decăderea din exerciţiul drepturilor părinteşti este totală şi se întinde asupra tuturor copiilor născuţi la data pronunţării hotărârii. Cu toate acestea, instanţa poate dispune decăderea numai cu privire la anumite drepturi părinteşti ori la anumiţi copii, dar numai dacă, în acest fel, nu sunt primejduite creşterea, educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a copiilor.
Ca regulă generală, decăderea totală privește atât atributele de natură personală, cât și cele de natură patrimonială si se întinde asupra tuturor copiilor născuţi la data pronunţării hotărârii. În acest context precizăm că decăderea nu produce efecte în privința copiilor concepuți dar nenăscuți la momentul aplicării sancțiunii.
Prin excepție de la regula anterioară, decăderea poate fi parțială, caz în care instanţa poate dispune decăderea numai cu privire la anumite drepturi părinteşti ori la anumiţi copii. Hotărârea judecătorească trebuie să individualizeze atât copiii la care se referă sancțiunea, cât și drepturile al căror exercițiu este restrâns. Pronunțarea unei hotărâri de decădere parțială are ca premisă faptul că prin adoptarea acestei măsuri nu sunt primejduite creşterea, educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a copiilor.
6. Redarea exercițiului drepturilor părintești
Sancțiunea aplicată, fie că este vorba despre o decădere totală sau parțială din exercițiul drepturilor părintești, nu reprezintă o măsură definitivă, în sensul că instanţa redă părintelui exerciţiul drepturilor părinteşti, dacă au încetat împrejurările care au dus la decăderea din exerciţiul acestora şi dacă părintele nu mai pune în pericol viaţa, sănătatea şi dezvoltarea copilului, astfel cum dispune art. 512 alin. 1 C. civ. Redarea exercițiul drepturilor părintești este întotdeauna posibilă dacă acest lucru corespunde interesului superior al copilului şi dacă părintele nu mai pune în pericol viaţa, sănătatea şi dezvoltarea copilului.
Până la soluţionarea cererii de redare a exercițiului drepturilor părintești, instanţa poate îngădui părintelui să aibă legături personale cu copilul, dacă aceasta este în interesul superior al copilului. S-a exprimat în doctrină opinia[6] potrivit căreia, chiar și în lipsa unui cereri de redare a exercițiului drepturilor părintești, părintele decăzut poate solicita încuviințarea de a avea legături personale cu minorul, prin raportare la prevederile art. 509 alin. 2, coroborat cu art. 512 C. civ.
Redarea exercițiului drepturilor părintești poate fi solicitată atât de autorităţile administraţiei publice cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului, cât și de părintele decăzut. Legitimitate procesuală activă în formularea unei astfel de cereri poate avea chiar și copilul cu capacitate de exercițiu restrânsă. Cererea de redare a exercițiului drepturilor părintești se supune dispozițiilor art. 508 alin. 2 C. civ., respectiv se judecă de urgență, cu citarea părinților, pe baza raportului de anchetă psihosocială iar participarea procurorului este obligatorie.
În concluzie
Decăderea din exercițiului drepturilor părintești se pronunță în acest moment doar în cazul săvârșirii anumitor abateri grave ale părintelui în privința persoanei copilului, lăsând la o parte cealaltă componentă a autoritații părintești, și anume cea privind bunurile copilului. Apreciem că această sancțiune ar trebui extinsă și pentru ipoteza în care părintele își îndeplinește defectuos sau nu își îndeplinește corespunzător obligațiile care îi revin cu privire la bunurile copilului și care astfel pune în pericol interesele patrimoniale ale copilului. Opinăm că în acest caz instanța ar trebui să pronunțe o soluție de decădere parțială din exercițiul drepturilor părintești, care va privi exclusiv îndatoririle părintești rezultând din administrarea și conservarea bunurilor copilului, precum şi cele vizând reprezentarea minorului în actele juridice civile ori încuviinţarea acestor acte.
[6] Marieta Avram, Drept civil. Familia, ed. a 2-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2016, p. 509.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.