Revocarea de drept a donației pentru surveniență de copil – trecut și prezent; aspecte de drept comparat
Irina Maria Lăpădat - aprilie 1, 20205. Consecințele revocării donației pentru surveniență de copil
Așa cum am precizat, revocarea donației opera de drept. Era o revocare absolută, care se realiza independent de voința donatorului, prin simplul fapt al nașterii copilului și fără a fi necesară intervenția instanței de judecată. Instanța putea doar să constate îndeplinirea condiției care atrăgea revocarea de drept a contractului[28]. Cu alte cuvinte, instanța de judecată nu pronunța, ci numai constata revocarea, în situația în care condițiile prevăzute de lege sunt îndeplinite.
După nașterea copilului, donatarul nu mai avea nici un titlu asupra bunurilor donate. Această prevedere legală a fost instituită exclusiv pentru a proteja interesul copilului. Donatorul nu putea conveni cu donatarul să renunțe ulterior la revocarea donației pentru acest motiv. O astfel de clauză atrăgea nulitatea absolută a clauzei, chiar dacă ulterior donatorului nu i s-a născut niciun copil[29].
Donatorul redevenea proprietar al bunului donat, iar dacă acesta dorea totuși să mențină liberalitatea făcută donatarului, putea încheia un nou contract de donație, donație care nu mai era revocabilă pentru surveniență de copil. Donatarul pierdea dreptul dobândit prin donație și era obligat la restituirea bunului.
Cu toate că legiuitorul a folosit noțiunea de revocare a contractului de donație pentru surveniență de copil, apreciem că acțiunea donatorului era de fapt o acțiune în restituire, întrucât revocarea s-a produs de drept prin faptul nașterii copilului[30].
Termenul în care se putea solicita constatarea revocării contractului de donație era de treizeci de ani de la data nașterii copilului. Deoarece revocarea donației pentru surveniență de copil opera întotdeauna de drept, acțiunea în restituirea bunului donat putea fi promovată și de moștenitorii donatorului sau de creditorii acestuia, pe calea acțiunii oblice. Dacă termenul de treizeci de ani s-a scurs fără ca persoanele îndreptățite să fi introdus acțiunea în restituire, donatarul continua să dețină bunul în temeiul contractului de donație, iar regulile donației continuau să se aplice în continuare[31], o eventuală acțiune în restituire urmând a fi respinsă de către instanță ca fiind tardiv formulată.
Un autor susține că după împlinirea termenului de treizeci de ani, care era un termen de prescripție, donatarul posesor redobândea proprietatea asupra bunului donat, prin efectul prescripției achizitive de treizeci de ani, dacă a posedat neîntrerupt[32]. Prin urmare, donatarul devenea proprietar, însă în virtutea regulilor care guvernează prescripția achizitivă, deoarece contractul de donație s-a desființat de drept de la data nașterii copilului, considerându-se că nu a fost niciodată încheiat.
Revocarea contractului de donație pentru surveniență de copil avea un efect retroactiv. Bunurile ce formau obiectul donației se întorceau în patrimoniul donatorului libere de orice sarcini. De data aceasta, efectul retroactiv se producea și împotriva terților dobânditori ai bunurilor respective. Prin urmare, își găsea aplicare principiul resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis, aceștia fiind considerați că au primit bunul de la un non dominus.
În acest caz se aplicau regulile de drept comun, ca în cazul revocării oricărui contract translativ de proprietate. Dacă bunul donat a fost înstrăinat de donatar, donatorul putea intenta o acțiune în revendicare împotriva terțului dobânditor, pentru recuperarea bunului său, în calitate de proprietar. Terțul se putea apăra numai prin invocarea uzucapiunii, în cazul bunurilor imobile sau prin posesia de bună-credință, în cazul bunurilor mobile. Actele de administrare efectuate de către donatar sau terțul dobânditor rămâneau valabile, deoarece ele nu pot dăuna proprietarului.
Odată cu restituirea bunului, terțul era obligat și la restituirea fructelor produse de bunul donat, de la data la care a fost notificat cu privire la nașterea copilului[33]. Până la acest moment el era asimilat unui posesor de bună-credință, însă după acest moment, el devenea de rea-credință, astfel încât trebuia să restituie fructele. Atât donatarul cât și terțul dobânditor puteau păstra fructele până la data notificării lor, chiar dacă au cunoscut nașterea copilului anterior notificării[34]. Apreciem că cerințele de echitate ar fi impus ca donatarul sau terțul dobânditor să restituie fructele percepute după data când au luat efectiv cunoștință de nașterea copilului, deoarece după acest moment au luat cunoștință de cauza de revocare, astfel încât au devenit de rea- credință. Prin urmare, ar fi fost mai just ca aceștia să restituie fructele percepute din acest moment, iar nu din momentul notificării cu privire la nașterea copilului, dacă au cunoscut-o anterior. Având în vedere că faptul cunoașterii anterioare este foarte greu de dovedit, legiuitorul a prevăzut că donatarul urma a restitui fructele de la data notificării sale.
După expirarea termenului de prescripție extinctivă, donatarul continua să dețină bunul în calitate de donatar, fără a dobândi o altă calitate, cu consecința aplicării regulilor de fond care guvernează donația. Astfel, de exemplu, s-ar fi putut întruni condițiile care justifică raportul sau reducțiunea donației, dar asta este deja o altă problemă.
Pentru surveniență de copil, potrivit vechiului Cod civil, erau revocabile toate donațiile, nu însă și darurile obișnuite, de o valoare redusă, precum și nici donațiile făcute soților de către ascendenții lor.[35]
6. Aplicarea în timp a legii civile privind revocabilitatea donațiilor pentru surveniență de copil
În ceea ce privește aplicarea în timp a legii care guvernează principiul revocabilității donațiilor, amintim prevederile art. 6 C. civ. actual, relative la aplicarea legii civile[36]. Deși acest caz legal de revocare a fost actualmente eliminat, în sensul că donațiile nu se mai pot revoca de drept pentru surveniență de copil, efectele în plan temporal s-au păstrat, pentru donațiile încheiate pe durata vechiului Cod civil, care se revocă de drept, dacă donatorului i s-a născut un copil, până la data intrării în vigoare a noului Cod civil.
În ceea ce privește revocarea survenită după intrarea în vigoare a noului Cod civil, pentru un contract de donație încheiat sub imperiul vechii legi, amintim că în acest caz se va aplica legea în vigoare la data încheierii contractului de donație. Prin urmare, dacă contractul de donație a fost încheiat pe durata în vigoare a vechiului Cod civil, iar cererea de revocare survine după data de 01 octombrie 2011, se va aplica vechea lege, care permitea revocarea donației de drept pentru surveniență de copil. Prin urmare, judecătorul va lua act de nașterea copilului după încheierea donației și va constata desființarea retroactivă a donației. În principiu, legea nouă nu poate atribui unui act juridic trecut efecte pe care acest fapt nu le putea produce sub imperiul legii în vigoare la data încheierii contractului de donație[37]; totuși aici avem de-a face cu o situație excepțională, deoarece legiuitorul a prevăzut că și în cazul donațiilor încheiate pe durata vechiului Cod civil, dacă donatorului i s-a născut un descendent după intrarea în vigoare a noului Cod civil, revocarea nu va mai opera, donația devenind definitivă.
În privința efectelor viitoare ale situațiilor juridice trecute, Codul civil actual a preferat ca regulă, soluția ultraactivității legii în vigoare la data nașterii situației juridice. Efectele produse în timp ale unei situații juridice vor fi cele stabilite de legea în vigoare în momentul în care se realizează fiecare efect în parte, deci legea nouă nu se poate aplica efectelor produse de aceste situații juridice înainte de intrarea ei în vigoare, deoarece ar însemna o aplicare retroactivă a legii noi. Temeiul juridic al soluției și motivarea soluției în cazul instanței se va face întotdeauna în baza vechii legi, în vigoare la data încheierii actului juridic.
Această soluție este cea mai echitabilă și mai conformă cu prevederile normative. Pentru orice contract civil, legiuitorul a stabilit ca regulă aplicarea legii în vigoare la data încheierii contractului, nu numai în privința condițiilor de validitate și, pe cale de consecință a nulității, ci și pentru toate aspectele care privesc încheierea contractului, pentru cauzele de ineficacitate, pentru regulile de interpretare ale contractului, pentru efectele sale, pentru executarea obligațiilor asumate de către părți și pentru încetarea sa. Efectele contractului, chiar dacă sunt produse în timpul intrării în vigoare a noii legi, vor fi guvernate de vechea lege[38].
Sub imperiul vechii legi, donațiile între soți nu erau revocabile pentru surveniență de copii. Un atare caz de revocare nu avea nicio justificare în cazul în care s-ar fi născut copii comuni în familie, iar actualmente această prevedere a fost abrogată, ca fiind depășită, în contextul unei necesități tot mai mari de certitudine a siguranței circuitului civil. Surveniența de copii era un fapt ulterior donației, care nu putea fi prevăzut sau poate nici măcar dorit de către donator, dar care totuși atrăgea de drept revocarea donației. Cu toate că această prevedere mai subzistă încă în unele reglementări europene, considerăm că este o prevedere excesivă, care poate altera libertatea contractuală a persoanei, în condițiile în care donatorul poate avea suficiente bunuri în patrimoniul său, astfel încât interesele viitorului copil să nu fie alterate, ceea ce nu ar justifica revocabilitatea de drept a unei donații pentru surveniență de copii.
Legea nr. 71/2011 instituie însă o derogare semnificativă de la ultractivitatea legii vechi, stabilind aplicabilitatea legii noi în privința efectelor viitoare ale unor situații juridice trecute, în măsura în care acestea derivă, printre altele, din căsătorie și relațiile patrimoniale și personale dintre soți, dacă aceste situații juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi[39]. Altfel spus, cazurile și condițiile de încetare a actului juridic rămân supuse legii în vigoare la data încheierii actului, chiar dacă, la data încetării, era în vigoare o nouă lege civilă, ceea ce înseamnă că, în prezent, contractul de donație încheiat de părți, rămâne supus dispozițiilor Codului civil din 1864, dup caz, inclusiv în ceea ce privește condițiile în care acesta poate fi revocat de către donator. O lege ulterioară nu poate să aducă atingere constituirii, modificării sau stingerii situațiilor juridice anterioare, indiferent dacă legea nouă ar suprima un mod de formare, modificare sau stingere ori ar schimba condițiile necesare.
Cât privește revocarea donației pentru surveniență de copil, în cazul contractelor de donație încheiate pe durata vechiului Cod civil, dacă donatorului nu i s-a născut un copil până la data de 01 octombrie 2011, data intrării în vigoare a noului Cod civil, donația devine irevocabilă sub acest aspect. Ea nu va mai putea fi revocată pentru surveniență de copil, devenind astfel definitivă. Dacă donatorului i s-a născut un descendent după data intrării în vigoare a noului Cod civil, acest aspect nu mai poate afecta irevocabilitatea definitivă a donației, fiind irelevant, după cum se exprimă legiuitorul în cuprinsul art. 96 din Legea nr. 71/2001, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009, privind Codul civil.
7. Revocarea donațiilor pentru surveniență de copil în viziunea altor coduri civile
Codul civil din Quebec, care a servit ca model de inspirație pentru noul Cod civil român, prevede în cuprinsul art. 1.836 că donațiile inter vivos se revocă pentru ingratitudine, definind ingratitudinea donatarului ca fiind acel comportament al celui gratificat, în care acesta s-a purtat în mod condamnabil față de persoana donatorului, luând în considerare natura bunului donat, facultatea părților, dar și circumstanțele faptei de ingratitudine[40]. Ingratitudinea este singurul caz legal de revocare a donațiilor prevăzut de Codul civil din Quebec. Iată așadar că legiuitorul din Quebec oferă o perspectivă infinit mai largă asupra aprecierii ingratitudinii, considerând ingrată orice faptă condamnabilă a donatarului, în raport de circumstanțe, dar nu prevede expressis verbis revocabilitatea donațiilor pentru surveniență de copil al donatorului.
Codul civil spaniol nu consacră expres principiul irevocabilității speciale a donațiilor, irevocabilitatea lor fiind cea inerentă oricărui contract. Donațiile obișnuite și cele între soți pot fi revocate pentru ingratitudine și neîndeplinirea condițiilor[41]. Cu toate că donațiile pot fi revocate și pentru surveniență de copil, această cauză de revocare nu se aplică în cazul donațiilor între soți, dacă ulterior donatorului i s-ar naște un copil comun cu soțul donatar. Pe de altă parte, donația ar fi revocabilă dacă donatorului i s-a născut un copil dintr-o căsătorie anterioară, chiar dacă prima căsătorie a încetat, ceea ce implică toate probele necesare.
În dreptul italian, donațiile de drept comun sunt în principiu, irevocabile. Ele pot fi revocate numai pentru ingratitudine sau pentru surveniență de copii[42]. Donațiile între soți au fost permise numai după abrogarea art. 781 C. civ., dar ele sunt în principiu irevocabile, putând fi revocate numai în aceleași condiții ca și donațiile obișnuite. Cu toate acestea, în practică, donațiile între soți sunt foarte rar întâlnite. Prevederile art. 785 C. civ. trebuie corelate cu cele ale art. 805 C. civ. italian, care se referă la donațiile irevocabile și care statuează că nu pot fi revocate pentru cauză de ingratitudine și nici pentru surveniență de copii, donațiile remuneratorii și cele făcute în considerarea unei viitoare căsătorii.
În dreptul francez, potrivit art. 953 C. civ. francez, donațiile între vii pot fi revocate pentru neîndeplinirea condițiilor cu care s-au făcut, pentru ingratitudine sau pentru surveniență de copil[43]. Ultimele modificări legislative adoptate prin Legea nr. 2006-728 din 23 iunie 2006, au menținut acest caz legal de revocare al donațiilor, însă au reformat această instituție prin necesitatea stipulării exprese, în contractul de donație, a clauzei revocării donației în cazul nașterii unui copil al donatorului, care nu are copii la momentul încheierii contractului. Practic, prin această reformă a Codului civil, clauza de revocabilitate de drept a donațiilor pentru surveniență de copil și-a pierdut automaticitatea, rămânând la alegerea donatorului, cu condiția să fie stipulată în mod expres în cuprinsul contractului de donație, devenind astfel o condiție rezolutorie potestativă, acceptată de legiuitor într-un mod excepțional[44]. Donatorul poate renunța la această clauză stipulată în cuprinsul contractului, oricând până la momentul nașterii copilului, iar prin renunțare clauza își va pierde efectul. Per a contrario, dacă în contractul de donație părțile nu au stipulat că donația se va revoca în caz de surveniență de copil al donatorului, atunci donația se va menține și nu se va revoca, chiar dacă donatorului i s-a născut ulterior un copil. Dreptul de acțiune al donatorului pentru revocarea donației se prescrie în termen de cinci ani de la data nașterii ori a adopției copilului, după cum precizează legiuitorul francez în cuprinsul art. 966 C. civ., legiuitorul recunoscând în mod expres și adopția unui descendent ca motiv de revocare a donației. Prin urmare, în dreptul francez, actualmente, donațiile nu se mai revocă de drept pentru surveniență de copil, această posibilitate fiind lăsată la libera apreciere a donatorului, fiind condiționată de o mențiune expresă a unei clauze în acest sens, inserată în cuprinsul contractului de donație; în acest caz, donatarul își asumă existența acestei clauze.
8. Concluzii
Donația este un titlu de proprietate valabil și este un act, de regulă, irevocabil. Revocabilitatea donației este întotdeauna o excepție, iar situațiile în care este admisă acțiunea în revocare nu sunt atât de frecvente. Pe de o parte, pentru că sunt doar câteva cazuri legale excepționale care permit revocarea donației și pe de altă parte, pentru că rămâne la latitudinea instanței de a aprecia gravitatea faptelor care ar justifica desființarea donației, ținând cont de necesitatea prevalenței securității circuitului civil. Actualmente, donațiile nu se mai pot revoca de drept pentru surveniență de copil (avem în vedere contractele de donație autentificate începând cu data intrării în vigoare a noului Cod civil).
Faptul că donatarul poate înstrăina bunul deținut este recunoscut implicit de legiuitor, care a înțeles să garanteze în mod expres, printr-o prevedere specială, drepturile dobânditorilor care au contractat cu donatarul, dacă aceștia au fost de bună-credință și achiziția s-a făcut cu titlu oneros. Această protecție a terților dobânditori, prevăzută de art. 1.026 C. civ., vine în contradicție cu posibilitatea de revocare de drept a donației pentru surveniență de copil, altminteri ar trebui să admitem că donatorul care nu are descendenți nu ar trebui să poată dispune niciodată de bunurile sale prin donație, ceea ce ar îngrădi dreptul său de dispoziție. Pe de altă parte, securitatea circuitului civil trebuie să prevaleze în raport de interesele copilului, ținând cont și de faptul că aceste interese trebuie apreciate de la caz la caz, în raport cu particularitățile fiecărui caz în parte și cu persoana ori situația financiară a donatorului.
Chiar dacă legiuitorul a înțeles să elimine această prevedere, totuși nu a putut anihila efectele pentru trecut ale acestui caz legal de revocare, astfel încât donațiile încheiate pe durata de aplicare a vechiului Cod civil rămân revocabile de drept pentru surveniență de copil, dacă copilul s-a născut până la data de 30 septembrie 2011, dat fiind că la data de 01 octombrie 2011 a intrat în vigoare noul Cod civil.
Totuși, dacă părțile doresc, ele pot agrea revocabilitatea donației în caz de surveniență de copil, stipulând acest lucru în contractul de donație, situație în care nașterea unui copil al donatorului, ulterior donației, va duce la revocarea retroactivă a donației, conform celor agreate de părți.
Bibliografie
I. Tratate
1. Alexandresco, Dimitrie, Explicațiunea teoretică și practică a dreptului civil român. Cartea a III-a. Despre donațiuni și testamente, București, Ed. Atelierele Grafice SOCEC&CO, 1916.
2. Boroi, Gabriel, Stănciulescu, Liviu, Instituții de drept civil în reglementarea noului Cod civil, București, Ed. Hamangiu, 2012.
3. Chirică, Dan, Drept civil.Contracte speciale, București, Ed. Lumina Lex, 1997.
4. Code civil, Annoté, Á jour des réformes…, Dalloz, 2017, Paris.
5. Codice civile italiano, Utet Giuridica, Milano, 2006.
6. Código civil, Edición actualizada septiembre de 2017, Editorial Tecnos (Grupo Anaya S.A), Madrid, 2017.
7. Deak, Francisc, Tratat de drept civil. Contracte speciale, vol. III, ed. a IV-a actualizată de Lucian Mihai și Romeo Popescu, Ed. Universul Juridic, București, 2007.
8. Dogaru, Ion, Drept civil. Teoria generală a actelor cu titlu gratuit, Ed. All, București, 2005.
9. Hamangiu, C., Rosetti Bălănescu, I., Băicoianu, Al., Tratat de drept civil român, vol. III, București, Ed. All, 1998.
10. Legiuirea Caragea, Partea a IV-a, Capitolul 1 Pentru daruri, București, Ed. Academiei Republicii Populare Române, 1955
11. Macovei, Codrin, Contracte civile, Ed. Hamangiu, București, 2006.
12. Malaurie, Philipe, Aynés, Laurent, Droit des successions et des libéralités, ed. a 7-a, LGDJ, Paris, 2016.
13. Moțiu, Florin, Contractele speciale, ed. a VIII-a, revăzută și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2020.
14. Moțiu, Florin, Moțiu, Daniela, Contracte civile speciale. Prezent și viitor, Ed. Mirton, Timișoara, 2009.
15. Molcuț, Emil, Drept roman, Ed. Press Mihaela S.R.L, București, 2000.
16. Popa, Ioan, Contracte civile, vol. 1, Ed. Notarom, București, 2018.
17. Toader, Camelia, Drept civil. Contracte speciale, Ed. All Beck, București, 2005.
18. Torente, Andrea, La donazione, Milano, Dott A. Giuffré Editore, 2006.
19. Safta-Romano, Eugeniu, Contracte civile. Încheiere. Executare. Încetare, ed. a III-a revăzută și adăugită, Ed. Polirom, Iași, 1999.
II. Articole publicate în reviste de specialitate
1. Florea, Bujorel, Reflecții critice cu privire la cauzele de revocare a donațiilor, în Dreptul nr. 7/2014.
Matei, Teodor, Revocarea donației pentru surveniență de copil, accesat la site-ul web: www.centrulrobertianum.ro/scoala-dreptului-organic/res/prelectiuni/ 2.teodormateirevocareadonatiei pentrusurvenientadecopil.pdf
[28] Dimitrie Alexandresco, op. cit., p. 494.
[29] Articolul 839 din vechiul C. civ. precizează că „orice clauze sau convenții, prin care donatorul ar renunța la revocarea donațiunii pentru naștere de fiu, este nulă și fără nici un efect”.
[30] C. Hamangiu, I. Rosetti Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat de drept civil român, vol. III, Ed. All, București, 1998, p. 502.
[31] Francisc Deak, op. cit., p. 258.
[32] Ion Dogaru, op. cit., p. 289.
[33] Dimitrie Alexandresco, op. cit., p. 499.
[34] Ion Dogaru, op. cit., p. 291.
[35] Eugeniu Safta Romano, op. cit., p. 204.
[36] Potrivit art. 6 alin. (1) C. civ., „legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă”. Alin. (3) al textului de lege mai prevede că „actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispozițiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace, potrivit dispozițiilor legii noi.” Pe de altă parte, potrivit alin. (5), „Dispozițiile legii noi sunt de asemenea aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații subzistă după intrarea în vigoare a legii noi”.
[37] Gabriel Boroi, Liviu Stănciulescu, Instituții de drept civil în reglementarea noului Cod civil, Ed. Hamangiu, București, 2012, p. 1-2.
[38] Aceste aspecte se desprind atât din dispozițiile art. 6 alin. (2) și (3) C. civ., cât și din cuprinsul art. 3 (care prevede că „actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.”) și art. 4 (care prevede că „la data intrării în vigoare a Codului civil, actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate, prevăzute de Codul civil din 1864, precum și de alte acte normative, rămân supuse dispozițiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit Codului civil sau dispozițiilor prezentei legi”) din Legea nr. 71/2011, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009, modificată și completată. Actul normativ mai menționează, în cuprinsul art. 102 alin. (1) că „contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa” și alin. (2) că „modificarea contractului se face cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de legea în vigoare la data modificării; în privința elementelor ce nu fac obiectul modificării, sunt aplicabile dispozițiile alin. (1)”.
[39] Legea nr. 71/2011 prevede printr-o normă specială, în cuprinsul art. 27 că „indiferent de data încheierii căsătoriei, în ceea ce privește relațiile lor personale și patrimoniale, soții sunt supuși dispozițiilor Codului civil, de la data intrării sale în vigoare”.
[40] Codul civil din Quebec poate fi accesat la adresa web: http://legisquebec.gouv.qc.ca/en/pdf/cs/CCQ-1991.pdf.
[41] În acest sens, Código civil, Edición actualizada septiembre de 2017, Editorial Tecnos (Grupo Anaya S.A), Madrid, 2017.
[42] A fost consultat Codice civile italiano, Utet Giuridica, Milano, 2006.
[43] În acest sens, Code civil, Annoté, Á jour des réformes…, Dalloz, 2017, Paris, p. 1224 și urm.
[44] Philipe Malaurie, Laurent Aynés, Droit des successions et des libéralités, ed. a 7-a, LGDJ, Paris, 2016, p. 286.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.