Audierea martorilor. Aspecte controversate. Jurisprudență (Partea a II-a)
Anjie Diana Goh - iulie 1, 20207. În ce condiții poate o persoană să refuze calitatea de martor? Ridică vreo problemă necorelarea dintre „membrii de familie”, așa cum sunt prevăzuți de Codul penal, cu persoanele care pot refuza să dea declarații ca martori conform Codului de procedură penală?
Întrebările de mai sus vin să sublinieze o necorelare, între dispozițiile Codului penal și celui de procedură penală, din care credem că rezultă unele consecințe ce contravin prevederilor constituționale cu privire la egalitatea de tratament și egalitatea în drepturi. Mai exact, analizând comparativ sfera persoanelor pe care Codul penal[15] le include în categoria membrilor de familie cu cea a persoanelor care, potrivit Codului de procedura penală[16], pot să refuze să fie audiate în calitate de martori atunci când declarațiile lor ar purta asupra unor membri ai familiei, observăm că cele două nu se suprapun perfect, existând unii „membri de familie” (în sensul Codului penal) care, totuși, rămân obligați din perspectiva Codului de procedură penală să participe la audiere în calitate de martori. Așa cum am arătat și cu altă ocazie[17], persoanele care pot refuza să fie audiate în calitate de martori „sunt în mare măsură aceleași persoane pe care legiuitorul a înțeles să îi califice drept membrii de familie în Noul Cod Penal, însă reglementările nu coincid în totalitate”.
Principala critică constă în faptul că, în mod injust, ca urmare a unei necorelări între cele două reglementări, unele persoane vor putea fi totuși obligate să dea declarații în calitate de martori împotriva celor cu care au stabilit relații de familie sau relații asimilate celor de familie. Cu alte cuvinte, vor fi aplicate regulile generale conform cărora orice persoană care a luat cunoștință, în mod nemijlocit, de săvârșirea unei fapte penale va putea fi audiată ca martor cu privire la elementele de fapt pe care le-a perceput cu propriis sensibus, iar informațiile false sau omisiune declarării integrale asupra aspectelor despre care este întrebată vor fi considerate mărturie mincinoasă, în sensul legii penale. Astfel, deși conform Codului penal au calitatea de membrii de familie, copii fraților și surorilor, persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți, cât și persoanele adoptate, devenite astfel rude prin adopție, nu intră sub incidența art. 117 Cod proc. pen., iar ca urmare a acestei omisiuni, nu au posibilitatea de a refuza audierea în calitate de martori. Miza este cu atât mai mare, cu cât, declararea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului va putea constitui elementul material al infracțiunii de mărturie mincinoasă. Considerăm artificială reglementarea care oferă posibilitatea fostului soț de a refuza calitatea de martor, dar nu oferă această variantă și „persoanei care a stabilit o relație asemănătoare aceleia dintre soți”, această interpretare, din păcate, singura pe care o oferă legea, momentan, contravine intenție legiuitorului care a dorit protejarea relațiilor de familie.
Elemente de jurisprudență ref. la pct.7.
În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională care, având în vedere dispozițiile „art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii raportată la art. 26 alin. (1) referitor la viața familială”[18] a declarat neconstituțională „Soluția legislativă cuprinsă în art. 117 alin. (1) a) și b) din Codul de procedură Penală, care exclude de la dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți”[19].
Necorelarea textelor de lege pare să sfideze intenția legiuitorului de a proteja relațiile de familie, intenție ce rezultă atât din faptul că în Codul de procedură penală s-a prevăzut posibilitatea unor membrii de familie (ba chiar și a unor foști membrii de familie, spre ex. fostul soț) de a nu da declarații în calitate de martor, cât și Codul penal care cuprinde numeroase cauze de nepedepsire pentru membrii de familie (spre ex. în cazul infracțiunilor de nedenunțare sau de tăinuire). Această viziune protectivă a legiuitorului față de relațiile de familie exista și în reglementarea anterioară, care era, din acest punct de vedere, poate mai potrivită deoarece, chiar dacă cuprindea noțiunea destul de vagă de „rudă apropiată”, cel puțin nu prezenta necorelări între Codul penal și cel de procedură penală. Astfel, în Codul de procedură penală anterior[20], cauza de nepedepsire era incidentă în cazul unor infracțiuni[21], dacă fapta era „săvârşită de soţ sau de o rudă apropiată”.
8. Ce se întâmplă dacă un martor are manifestări rasiale, xenofobe sau se exprimă folosind un limbaj trivial fața de unele părți din proces în cursul declarației sale ca martor în fața instanței? Declarația de martor, trebuie consemnată întocmai pentru autenticitate și respectarea principiului aflării adevărului și liberei aprecieri a probelor, dar oare se impune ca instanța să intervină interzicând consemnarea acelor expresii? Dacă da, oare nu „trunchiază” declarația martorului, care lăsată în stare pură ar fi apreciata adecvat, întrucât aceasta reflectă vădita doza de subiectivism a martorului? Dacă nu, atunci oare nu săvârșește judecătorul o abatere disciplinară pentru faptul că permite ca în sala de judecată să se folosească anumite expresii nepotrivite, ofensatoare la adresa uneia dintre părți?
Martorii oferă, prin declarațiile date în cursul soluționării unei cauze, unele dintre cele mai interesante, dar și cele mai puțin „independente” probe. Acest fapt se datorează faptului că, deși instituția martorului are un istoric impresionant, regăsindu-se nu doar în însemnările jurisconsulților romani, ci și în cele ale filozofilor din Grecia Antică, așa cum am arătat în secțiunea dedicată istoricului instituției martorului, în Partea I a prezentului material, aceasta nu poate fi niciodată luată în considerare independent de alte probe. Dincolo de percepția subiectivă a fiecăruia, dată de calitatea organelor de simț, de factorii externi (spre ex., distanța, luminozitatea, factorii meteorologici) sau chiar de propria experiență de viață, nu trebuie niciodată să excludem posibilitatea unei doze de subiectivism intenționat, al unor persoane care fie manifestă un interes personal într-o cauză (prin interes personal putându-se înțelege și interesul unei persoane apropiate, spre ex. soție, frate, prieteni etc), fie se află sub imperiul unor legături personale de prietenie, sau chiar dușmănie, sau unor raporturi sociale, cum ar fi cele de subordonare ierarhică, dependență financiară etc. Observându-se tendința de relatare inexactă a evenimentelor, ca urmare a percepției eronate, cât și a factorilor subiectivi despre care am menționat, practica s-a orientat tot mai mult către analizarea și înțelegerea distorsiunilor de natură obiectivă și subiectivă care determină inadvertențe între împrejurările efectiv petrecute și informațiile oferite de martori. „Psihologia judiciară studiază factorii care influenţează recepţionarea informaţiei, păstrarea acesteia în memorie şi reproducerea de către martor, iar criminalistica elaborează metodele tactice de ascultare care să conducă la înţelegerea factorilor care au influenţat asupra declaraţiei”[22]. În plus, pe lângă imposibilitatea luării unei decizii exclusive în baza declarației martorului, această probă mai prezintă un inconvenient, și anume, volatilitatea acesteia. Martorul poate să își schimbe declarațiile, dacă dorește, iar cum „verba volant”, existau situații când era destul de dificilă probarea faptului că martorul a declarat într-un anumit sens, cu atât mai puțin fiind posibilă sesizarea eventualelor subtilități oferite de martori. Tocmai de aceea, legiuitorul a făcut aplicarea „scripta manent”, așa încât a hotărât fixarea declarației martorului nu doar pe hârtie[23], ci și cu ajutorul mijloacelor moderne de înregistrare[24].
Este important de menționat că în actualul Cod de procedură penală, până la intervenția Curții Constituționale în anul 2018, declarația martorului era consemnată întocmai și literal, așa încât, deși poate prezenta unele inconveniente asupra duratei procesului penal și asupra economiei utilizării resurselor, cel puțin era consemnată în totalitate, pentru a conserva cât mai bine autenticitatea acesteia. Și mai interesant este că, în anul în care Curtea Constituțională a declarat neconstituțională[25] sintagma „întocmai și literal” utilizată pentru a stabili modul de consemnare a declarației martorului în procesul penal, legiuitorul introduce prin legea 310/2018 aceeași sintagmă, în subsecțiunea dedicată audierii martorilor, în Codul de procedură civilă în art. 323, alin. (1)[26], și o sintagmă apropiata în art. 321 alin. (7)[27].
Revenind la întrebarea care face obiectul actualei subsecțiuni, observăm că aceasta imaginează situația în care unul dintre martorii ascultați într-o cauză penală face remarci deranjante la adresa unui alt subiect procesual sau unei părți. Dilema intervine în contextul în care pe de o parte, instanța are obligația de a menține solemnitatea ședinței și de a nu permite celor din sală un limbaj nepotrivit la adresa celorlalți, în timp ce pe de altă parte, acele adresări sau referiri jignitoare ale martorului trădează subiectivismul și modul de abordare pe care l-a adoptat, așa încât eliminarea acestora din declarație, ar trunchia de fapt, reala percepție, sau mai bine zis, atitudine a martorului față de o anumită împrejurare. Dacă instanța nu permite folosirea acelor expresii în cursul depunerii mărturiei, am putea considera că amplifică, în mod nejustificat, valoarea probatorie a acelei declarații, care, consemnată ad litteram, ar fi probabil privită cu mai mult scepticism? Aici ar trebui menționat și faptul că există căile de atac, așa încât, judecătorul de la instanța de control judiciar este străin față de împrejurările în care a fost luată prima declarație. Totuși, nu credem că este potrivit nici ca instanța să tolereze orice formă de atitudine și de limbaj la adresa celorlalte părți sau subiecți procesuali, întrucât aceasta trebuie să asigure buna desfășurare a procesului penal, într-o atmosfera de calm și de înțelegere. Care atitudine ar fi mai potrivită într-o astfel de situație? Considerăm că este o întrebare la care este dificil de răspuns, întrebare la care practica va veni cu o soluție, cel mai probabil neunitară, având în vedere faptul că, în astfel de situații, se va analiza de la caz la caz în funcție de circumstanțele fiecărei spețe în parte. După cum s-a stabilit și în doctrină, revine instanței și organelor de urmărire penală să stabilească credibilitatea declarațiilor, în funcție de variabilele fiecărei cauze în parte: „Organele de urmărire penală şi instanţa de judecată au obligaţia de a analiza critic declarațiile martorilor, de a verifica fiecare relatare în parte şi apoi de a o examina în funcţie de personalitatea martorului, în ansamblul probelor, explicând orice nepotrivire prin factorii care pot influenţa declaraţia”[28].
Înainte de a continua cu următoarea subsecțiune, trebuie să menționăm faptul că, dacă în privința utilizării anumitor expresii ofensatoare sau nepotrivite de către martor în timpul consemnării declarației ne-am pronunțat anterior, asupra tonalității vocii a existat în practică o speță în care s-a stabilit că tonul utilizat de avocatul uneia dintre părți nu a fost de natură să nu permită instanței soluționarea cauzei în condiții optime.
Elemente de jurisprudență ref. la pct. 8.
– „(…) instanţa constată că în speţă, atitudinea domnului avocat C. P.de la termenul din 14.02.2018, care a intervenit peste preşedintele completului în cursul audierii martorului Ş. V. I., nu a dus la împiedicarea exercitării, în legătură cu procesul, a atribuţiilor care revin organelor judiciare, în sensul prevederilor disp. art. 283 4 lit. a) C.p.p., iar tonalitatea vocii sale nu reprezintă o manifestare ireverenţioasă care să nu lase instanţa să-şi desfăşoare activitatea, şi care să justifice aplicarea amenzii judiciare” [29].
[15] Art. 177 Cod Pen. – Membru de familie(1) Prin membru de familie se înţelege:a) ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude;b) soţul;
c) persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc.
(2) Dispoziţiile din legea penală privitoare la membru de familie, în limitele prevăzute în alin. (1) lit. a), se aplică, în caz de adopţie, şi persoanei adoptate ori descendenţilor acesteia în raport cu rudele fireşti.
[16] Art. 117 Cod proc. pen. -Persoanele care au dreptul de a refuza să dea declarații în calitate de martor
(1) Au dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor următoarele persoane:
a) soțul, ascendenții și descendenții în linie directă, precum și frații și surorile suspectului sau inculpatului;
b) persoanele care au avut calitatea de soț al suspectului sau al inculpatului. (…)
[17] Anjie Goh, Membrii de familie în contextul mărturiei mincinoase ca formă specială a infracțiunii de favorizarea făptuitorului, Universul Juridic Premium, www.universuljuridic.ro.
[18] Idem.
[19] Curtea Constituţională, Decizia nr. 562/2017, Monitorul Oficial nr. 837 /23 octombrie 2017.
[20] Art.80 alin. (1) Cod proc. pen. anterior – Ascultarea soțului și a rudelor apropiate
Soțul și rudele apropiate ale învinuitului sau inculpatului nu sunt obligate să depună că martori.
[21] Exemplificativ, în ipoteza următoarelor infracțiuni, în vechea reglementare exista o cauză de nepedepsire, cauza care se regăsește sub altă formă și în actualul cod penal: Tăinuirea art. 221 Cod pen. anterior, actualul art. 270 Cod pen. – Tăinuirea, Nedenunțarea unor infracțiuni art. 262 Cod pen. anterior, actualul art. 266 Cod pen. – Nedenunțarea, Favorizarea făptuitorului art. 264 Cod pen. anterior, actualul art. 269 Cod pen. – Favorizarea făptuitorului.
[22] Theodoru Gr. Gr., op. cit., p. 379, în Volonciu N. (colectiv), Noul Cod de procedură penală comentat. Comentariu la art. 123 Noul Cod de Procedură Penală, www.sintact.ro.
[23] Art. 110, alin. (1) Cod proc. pen. – Consemnarea declaraţiilor
Declaraţiile suspectului sau inculpatului se consemnează în scris. În declaraţie se consemnează întrebările adresate pe parcursul ascultării, menţionându-se cine le-a formulat, şi se menţionează de fiecare dată ora începerii şi ora încheierii ascultării
[24] Art. 110 alin. (5) Cod proc. pen. – Consemnarea declaraţiilor
În cursul urmăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audiovideo. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru se consemnează în declaraţia suspectului sau inculpatului, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă.
[25] Curtea Constituțională, Decizia nr. 633/2018 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, www.lege5.ro.
[26] Art. 323 Cod proc. civ. – Consemnarea declaraţiei martorului
Mărturia se va scrie de grefier, care va consemna întocmai și literal declarația martorului, și va fi semnată pe fiecare pagină și la sfârșitul ei de judecător, grefier și martor, după ce acesta a luat cunoștință de cuprins. Dacă martorul refuză sau nu poate să semneze, se va face mențiune despre aceasta în încheierea de ședință
[27] Art. 321 alin. (7) Cod proc. civ. – Ascultarea martorului
Dacă întrebarea este încuviințată, întrebarea, împreună cu numele părții care a formulat-o, urmată de răspunsul martorului, se vor consemna literal în declarația martorului conform dispozițiilor art. 323 alin. (1).
[28] Theodoru Gr. Gr., op. cit., p. 379, în Volonciu N. (colectiv), Noul Cod de procedura penală comentat. Comentariu la art. 123 Noul Cod de Procedura Penala, www.sintact.ro.
[29] Tribunalul Suceava, încheierea nr. 77/2018, www.sintact.ro.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.