Unitate sau pluralitate infracțională în noul Cod penal. Sporul obligatoriu de pedeapsă – un rău necesar sau o gravă eroare?
Adrian Stan - decembrie 5, 2016Așadar, infracțiunea de ultraj este una în privința căreia ar fi necesară o dezlegare din partea instanței supreme, cu privire la unitatea sau pluralitatea subiectului pasiv și la aspectul dacă funcționarul ultragiat este subiect pasiv principal sau adiacent al infracțiunii. Până atunci, practica nu este unitară, existând soluții de condamnare pentru fapte concurente, în condițiile de unitate de loc, timp, acțiune, rezoluție, doar prin prisma numărului persoanelor pe care ultrajul le-a vizat.
O infracțiune care poate pune probleme din punct de vedere al condiției unității de subiect pasiv și a încadrării acesteia ca infracțiune continuată sau ca pluralitate de infracțiuni este și cea prevăzută de art. 32 alin. (1) din Legea nr. 217/2013[19]. Potrivit art. 32 alin. (1) din actul normativ, „încălcarea oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 23 alin. (1) şi dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârii judecătoreşti şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an. Împăcarea înlătură răspunderea penală”.
Dispoziția penală din legea specială este așadar la rândul ei una derogatorie cu privire la cuantumul pedepsei, dar care face trimitere explicit în cuprinsul ei la dispoziția generală cuprinsă în Codul penal, la art. 287, aceea de nerespectare a hotărârilor judecătorești. Trimiterea este una firească, întrucât nerespectarea ordinului dispus de instanță printr-o sentință nu este altceva decât o încălcare a unei hotărâri judecătorești, infracțiunea prevăzută de legea specială neavând astfel un caracter autonom.
Problematică este însă situația în care unei persoane i se interzice pe calea unui ordin de protecție dispus prin aceeași sentință civilă să se apropie de mai multe persoane, membri de familie ai acestuia, și aceasta încalcă ordinul, apropiindu-se, în aceeași împrejurare sau în împrejurări diferite, dar în baza aceleiași rezoluții de cele două persoane. Vom vorbi de o unitate naturală de infracțiune, de o infracțiune continuată sau de un concurs de infracțiuni, câte persoane sunt protejate prin ordinul emis?
Argumentele ce le avem în vedere sunt în favoarea unității de infracțiune. Astfel, infracțiunea prevăzută de art. 287 C. pen. este plasată de legiuitor la capitolul destinat infracțiunilor contra înfăptuirii justiției. Din punct de vedere al obiectului juridic, infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti are ca obiect juridic special relaţiile sociale care asigură autoritatea hotărârilor judecătoreşti, fiind vorba deci de relaţiile sociale referitoare la înfăptuirea justiţiei. Pe de altă parte, obiectul juridic special secundar constă şi în relaţiile sociale privitoare la drepturile cetăţenilor care se realizează prin hotărâri judecătoreşti.
Subiectul pasiv principal al infracțiunii nu este așadar persoana care are posibilitatea de a-și valorifica un drept prin executarea hotărârii sau prin simpla existență a ei, ci statul, ca garant al respectării hotărârilor instanțelor de judecată[20]. Persoana fizică este doar subiect pasiv secundar al acestei infracțiuni. În varianta specială prevăzută de Legea nr. 217/2003, situația nu se schimbă, sancționabilă penal fiind doar ieșirea din pasivitate a persoanei împotriva căreia s-a pronunțat ordinul de protecție. Dacă aceasta săvârșește o infracțiune de violență ori amenințare, acestea vor fi comise în concurs cu încălcarea ordinului, persoana vătămată fiind subiect pasiv principal al acestora, pentru că ar fi vorba de infracțiuni contra persoanei. Un alt argument în favoarea celor arătate este acela că infracțiunea analizată este una de pericol, iar nu una de rezultat.
Aplicabilitatea dispozițiilor de atenuare a rigorilor art. 35 C. pen. este deplină, deoarece discutăm despre subiecți pasivi secundari, iar infracțiunea prevăzută de legea specială, chiar dacă nu este pe larg tratată de specialiștii dreptului penal, nu este decât o variantă a infracțiunii prevăzute de Codul penal. Desigur că raportarea, așa cum am arătat și mai sus, trebuie să fie făcută și cu privire la condițiile de loc, timp, contextualitate, unitate de împrejurare, prin prisma celorlalte condiții de unitate de infracțiune.
O altă infracțiune asupra căreia au existat discuții este pe cale să primească o dezlegare pe calea recursului în interesul legii. La data de 21 noiembrie 2016, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat completului specializat al aceleiași instanțe să se pronunțe în legătură cu infracțiunea de abandon de familie, faptă prevăzută de art. 378 alin. (1) lit. c) C. pen., în ipoteza în care aceasta a fost săvârșită prin neplata cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere datorate mai multor persoane și stabilite printr-o hotărâre judecătorească[21].
Se impune a fi făcută o analiză din dublă perspectivă. În primul rând, observarea normei juridice și identificarea intenției legiuitorului, în sensul dacă acesta a înțeles să transforme pluralitatea de victime în unitate de infracțiune. Textul de lege vorbește de cel îndreptățit la întreținere, prin urmare la prima vedere a avut intenția de a proteja fiecare persoană individual. Suntem nevoiți a apela la al doilea criteriu, de identificare a subiectului pasiv principal și secundar (dacă aceștia sunt distincți). Problema pare a fi mai dificilă decât în ultimele două situații mai sus tratate, deoarece, în mod unanim, doctrina de drept penal arată că subiectul pasiv al infracțiunii de abandon de familie este calificat, fiind vorba de persoana îndreptățită la întreținere, creditorul obligației de întreținere[22]. În opinia noastră, în acord cu cea exprimată de Parchetul General, chiar dacă doctrina nu s-a exprimat în acest sens, asupra subiectului pasiv al infracțiunii pot fi făcute anumite discuții.
Astfel, toți autorii citați mai sus sunt de acord că obiectul juridic general este format din relațiile sociale pe a căror respectare se întemeiază familia, comun tuturor infracțiunilor din capitol. Obiectul juridic special al infracțiunii îl constituie relațiile sociale referitoare la raporturile ce presupun obligația de întreținere între membrii familiei. S-ar părea, astfel, că norma protejează cu prioritate un interes general, mai mult decât unul individual. Și Parchetul General opinează în acest sens, că infracțiunea menționată este una care aduce atingere unor relații privind conviețuirea socială, obiectul juridic fiind aceste relații, iar nu persoana. Din această perspectivă – se arată în actul de sesizare –, persoanele îndreptățite la pensie de întreținere sunt subiecți pasivi secundari, subiect pasiv principal fiind societatea, statul. Într-un asemenea context, pluralitatea subiecților pasivi secundari nu determină o pluralitate de infracțiuni, fiind aplicabile dispozițiile de excepție de la art. 238 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 187/2012.
S-ar părea, așadar, că acesta din urmă ar fi principalul argument în susținerea ideii că neplata pensiei de întreținere față de mai mulți debitori, obligație impusă printr-o unică hotărâre judecătorească, constituie o infracțiune continuă unică, iar nu o pluralitate de infracțiuni. Ar mai fi de adăugat un raționament, pe care l-am avut în vedere și când am tratat problema infracțiunii de încălcare a ordinului de protecție. Infracțiunea de abandon de familie, în varianta neachitării întreținerii, are și o componentă de lezare a justiției, putând fi catalogată ca una care lezează familia, dar și autoritatea hotărârilor judecătorești. Astfel, un motiv în plus pentru a concluziona că persoanele creditoare sunt doar subiecți pasivi secundari ai infracțiunii este acela că printre relațiile sociale protejate se află și acelea ce privesc caracterul sentințelor, forța acestora executorie și încrederea oamenilor în justiție.
Și sesizarea Parchetului General atinge această problemă, însă mai mult prin raportare la instituțiile de drept civil al obligațiilor. Se arată în mod pertinent că în condiţiile unei obligaţii unice, încălcarea acesteia configurează o rezoluţie infracţională/poziţie subiectivă unică indiferent dacă priveşte una sau mai multe persoane, întrucât autorul ia o singură hotărâre, aceea de a încălca obligaţia. Chiar dacă în cazul unei obligații unice complexe și divizibile (activ, în cazul de față) coexistă două sau mai multe raporturi obligaționale independente, ceea ce unește aceste raporturi este izvorul lor comun, respectiv hotărârea judecătorească prin care se stabilește pensia de întreținere pentru mai multe persoane. Or, rezoluția infracțională se configurează raportat la acest izvor unic al obligației, fiind, pentru acest motiv, unică[23].
Astfel, combătând pluralitatea infracțională, cu consecințe dintre cele mai severe pe plan sancționator, dacă ne raportăm la un număr mare de creditori ai obligației nerespectate, argumentele juridice, logice și chiar umanitare, de drept penal sau de drept al obligațiilor, conturează elemente de unitate infracțională și în cazul analizat.
5. Concluzii
Concluzionând, problematica unității și pluralității de infracțiuni, departe de a fi epuizată vreodată, este una care naște serioase probleme practice, mai ales în urma modificărilor legislative recente. Opțiunea legiuitorului la un moment dat, deși protejată de Curtea Constituțională și de o parte a penaliștilor, se poate dovedi ineficientă. Un sistem penal care sancționează micii escroci (și avem aici în vedere autorii de fapte de fals, înșelăciune, chiar furt) cu pedepse de peste 20 de ani închisoare, chiar în contextul unui număr mare de victime, nu poate fi calificat altfel decât defect. O soluție justă poate fi doar revenirea pentru concursul de infracțiuni la un sistem cu spor facultativ sau cu un spor obligatoriu limitat, pentru ca situațiile de deviere de la normalitate să nu continue.
[19] Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, republicată în M. Of. nr. 365 din 30 mai 2012.
[20] V. Dobrinoiu, M.A. Hotca și col., op. cit., p. 287.
[21] http://www.mpublic.ro/ro/content/ril-penal-din-data-de-21112016.
[22] G. Antoniu, T. Toader (coord.), op. cit., vol. V, p. 79; M. Udroiu, Drept penal. Partea specială, 2014, p. 431; V. Dobrinoiu, M.A. Hotca și col., op. cit., p. 955.
[23] http://www.mpublic.ro/ro/content/ril-penal-din-data-de-21112016.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.