Unificarea și standardizarea reglementării criptomonedelor în Uniunea Europeană. Noile reglementări – Regulamentul MiCA

I. Introducere

Care este rațiunea juridică pentru care legiuitorul european a fost obligat să reglementeze piața criptoactivelor? Aceea de a ajunge direct la noțiuni ca „fraudă”, „concurență neloială”, „practici neconcurențiale” sau de a înțelege, în sfârșit, că incredibila dezvoltare a pieței digitale obligă autoritatea să ia măsuri de reglementare strictă? Dilema rămâne, iar răspunsul nu este unul simplu de oferit. Nici întrebările nu se opresc la cele de mai sus. Însă, deocamdată, MiCA se prezintă ca „una dintre cele mai așteptate norme legislative ale U.E. din ultimii ani și reprezintă primul și singurul cadru de reglementare de acest tip din lume, pregătind drumul pentru ca alte jurisdicții să îl urmeze”[1]. În plus, Regulamentul MiCA a devenit aplicabil relativ rapid, într-un termen de 18 luni de la intrarea sa în vigoare (cu unele excepții). Începutul anului 2025/ianuarie 2025 a adus intrarea completă în vigoare.

Complicata situație existențială actuală în care ”furnizorii de haos”- state emergent agresoare, entități, pirați digitali, rețele underground- impunea indubitabil o reglementare specială care să fie susținută, aplicată, urmărită în efectele sale inovative în această eră digitală.

Dacă cuvântul cheie este „protecție”, contraponderea sa este reprezentată de aspectele infracționale din ce în ce mai sofisticate și elaborate care exced zona penală a spălării banilor și a finanțării actelor de terorism. De la președinți de stat la alte tipuri de politicieni, chiar din U.E., până la mari carteluri intangibile din perspectiva identificării și asumării răspunderii, de la grupările așa numite „gulere albe” până la finanțatorii de terorism, piața digitală rămâne o falie sensibilă a pieței bancare și financiare.

Criptomonedele au fost adesea criticate pentru capacitatea lor de a transfera fonduri în mod anonim, ceea ce poate facilita activitatea infracțională. Introducerea unei reglementări mai stricte urmărește creșterea transparenței pieței, în primul rând, și reducerea activităților ilegale, în principal. Se vorbește și de consolidarea încrederii în rândul investitorilor și al instituțiilor financiare, căci, potrivit unui raport al Grupului de Acțiune Financiară Internațională (F.A.T.F.), lipsa unei reglementări adecvate în sectorul criptomonedelor reprezintă o amenințare gravă la adresa sistemului financiar mondial. Înțelegem că MiCA face parte dintr-un pachet mai amplu de reglementări privind finanțele digitale, care include, de asemenea, Strategia privind finanțele digitale și Regulamentul privind reziliența operațională digitală (D.O.R.A.).[2], precum și Regulamentul privind transferul de fonduri (T.F.R.).[3]

II. Reglementare și implementare

Regulamentul U.E.nr. 2023/1114 privind piețele criptoactivelor și de modificare a Regulamentelor (U.E.) nr. 1093/2010 și (U.E.) nr. 1095/2010 și a Directivelor 2013/36/U.E. și (U.E.) 2019/1937- MiCA/ Market in Crypto Assets[4] a intrat efectiv în vigoare în decembrie 2024. Cuprinde 149 de articole si este de aplicare directă în toate statele membre.

Cuprinsul Regulamentului MiCA

Normele pentru comunicările de marketing legate de oferirea publică de criptoactive (să fie identificate, să fie corecte, clare, să nu inducă în eroare), cerințele pentru „cartea albă” a unui criptoactiv/white paper, digitalizarea, inovația, autorizarea platformelor de crowfunding[5] fac parte din corpusul Regulamentului MiCA. În plus, au fost formulate măsuri de protecție împotriva manipulării pieței și a criminalității financiare, cum ar fi raportarea obligatorie a tranzacțiilor suspecte, și impune emitenților de criptomonede stabile să dețină o rezervă de active care să garanteze valoarea tokenurilor.

Concret, ni se pune la dispoziție un număr de 51 de definiții, unele dintre acestea aparținând sferei dreptului bancar – depozit, instituție de plată, participație calificată ș.a., altele făcând trimitere la legislația bancară europeană (de exemplu, instituție de credit). În sfârșit, sunt definite ofertele publice de criptoactive, conținutul și forma cărții albe pentru criptoactive, drepturile și obligațiile ofertanților și clienților, răspunderea părților.

Regulamentul MiCA acoperă, în maniera prevederilor din R. U.E. nr. 575/2013 cerințele pentru instituțiile de credit, dacă acestea emit un token raportat la active, conținutul cererii de autorizare, analiza cererii de către autoritate, valorile de emisiune, autorizarea, sancțiunile, inclusiv retragerea autorizației. Putem face în mod clar o analiză comparativă cu reglementările privind instituțiile de credit și cerințele de capital din O.U.G. nr. 99/2006. De asemenea, ar fi interesantă o analiză a finanțării prin subscripție publică și a procedurii desfășurării acesteia.

Partea de reglementare aproape excesivă se referă la procedura de rezolvare a plângerilor, cadrul de guvernanță, fondurile proprii, cadrul de administrare, adică de guvernanță proprie, rezervele, planurile de redresare și de răscumpărare. Sunt incluse astfel atât noțiuni originale care merită o atenție suplimentară (a se vedea planul de răscumpărare) dar și noțiuni comune, cele din dreptul bancar- guvernanța corporativă, rezerve, B.C.E., redresare ș.a.).

Tokenurile de monedă electronică și tokenurile de monedă electronică semnificativă sunt reglementate separat, iar autorizarea și funcționarea furnizorilor de criptoactive sunt acoperite de prevederile Titlului III și IV. TITLUL V cuprinde procedura de depunere a cererii, condițiile legale, admiterea cererii, respingerea cererii de autorizare, exact după modelul autorizării instituțiilor de credit din legislația internă (R. U.E. nr.12/2020).

De interes este și nominalizarea ca autorități de control și supraveghere a Autorității Bancare Europene- A.B.E. și a Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe- E.S.M.E. care au atribuții și în domeniul conflictului de interese și a abuzului de piață care implică criptoactivele. E.S.M.A. va raporta anual in fata Parlamentului European despre evoluțiile pieței iar primul raport va fi înaintat până la 31 decembrie 2025. Sancțiunile administrative și măsurile administrative sunt amenzi, în majoritate. Amenzile se pot administra în cazul unei persoane fizice, iar amenzile administrative maxime sunt egale cu cel puțin 1 000 000 EUR pentru încălcările articolului 88 și 5 000 000 EUR pentru încălcările articolelor 89-92 sau, în statele membre a căror monedă oficială nu este euro, valoarea echivalentă în moneda oficială la 29 iunie 2023. Articolul 111 face vorbire despre activitatea de supraveghere a autorității prin solicitarea de informații, investigații, inspecții, schimb de informații, secret profesional, audierea persoanelor.

Ca noutate absolută, remarcăm nominalizarea C.J.U.E. în calitate de autoritate de control. Articolul 136 prevede că instanța europeană are competența de fond de a exercita controlul judiciar asupra deciziilor prin care A.B.E. impune o amendă, penalități cu titlu cominatoriu sau orice sancțiune sau altă măsură administrativă. Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate anula, reduce sau majora amenda sau penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate.

Nu în ultimul rând, se insistă pe obligația de a acționa cu onestitate, corectitudine și profesionalism în interesul superior al clienților.

Pentru aplicarea unitară în statele membre a actului normativ, MiCA propune șase anexe care corespund categoriilor de tokenuri: Anexa I impune cerințele pentru cartea albă a tokenurilor organizată pe părți de la a) la h), Anexa II se referă la cerințele pentru cartea albă a tokenurilor raportate la active, iar a III impune informații pentru cartea alba a tokenurilor raportate la moneda electronică. Anexa IV se referă la cerințele de capital minim pentru furnizarea de servicii de criptoactive și, în sfârșit, ultimele anexe, V și VI, cuprind liste referitoarea la încălcările privind tokenurile raportate la active și tokenurile de monedă electronică semnificativă.

III. Definiții esențiale reglementate

Criptoactivele sunt reprezentări digitale ale valorii sau ale drepturilor care pot fi transferate și stocate electronic, utilizând registrul distribuit sau o tehnologie similară.

Furnizorii de servicii de criptoactive sunt entități care furnizează servicii legate de criptoactive, cum ar fi administrarea platformelor de tranzacționare, schimbul de criptoactive pentru fonduri bănești sau pentru alte criptoactive și furnizarea de servicii de custodie și admnistrare a cripto în numele clienților.

Lipsește însă definirea tokenurilor, a cărții albă a criptoactivelor ș.a.dar reușim să distingem categoriile de criptoactive:

• Tokenuri,

• Tokenuri de monedă electronică (criptoactive care își stabilizează valoarea în raport cu o monedă oficială unică);

• Tokenuri raportate la active (criptoactive care își stabilizează valoarea în raport cu alte active sau cu un coș de active);

• Criptoactive, altele decât tokenuri raportate la active sau tokenuri de monedă electronică.

Etapele implementării

În iunie 2024 au intrat în vigoare reglementări pentru monedele stabile, adică active digitale legate de valoarea altor active, cum ar fi monedele fiat.

În decembrie 2024 a intrat în vigoare reglementarea furnizorilor de servicii de criptomonede, inclusiv bursele, portofelele de criptomonede și operatorii de ATM-uri pentru criptomonede

IV. Efectele aplicării MiCA

Noile reglementări MiCA propun ca modificări:

a. Unificarea procedurilor KYC/AML, adică introduce standarde uniforme de verificare a identității (KYC) și de combatere a spălării banilor (AML) pentru toți furnizorii de servicii de criptomonede, inclusiv pentru operatorii bitcoin, în conformitate cu art. 58 alin. (1).„Furnizorii de servicii Crypto-asset stabilesc și mențin politici și proceduri interne de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului în conformitate cu Directiva (UE) 2015/849”. Înseamnă că operatorii de bitmachine/A.T.M-uri vor trebui să aplice aceleași standarde pe tot teritoriul U.E., sporind transparența și încrederea pe piață.

b. Neimpunere vreunei interdicții privind bitomatele. Concluzia este că MiCA nu interzice A.T.M.-urile bitcoin. În conformitate cu art. 3 alin. (9) din MiCA, Bitcoin ATMs se califică drept furnizori de servicii de criptomonede, iar art. 53 alineatul (1) prevede că „Nici o persoană nu poate furniza servicii de criptomonede în Uniune decât dacă este autorizată ca furnizor de servicii de criptomonede în conformitate cu prezentul regulament.” Înseamnă că operatorii de bitmachine vor putea funcționa legal atât timp cât sunt autorizați și îndeplinesc anumite cerințe de reglementare.

c. Creșterea transparenței și a protecției consumatorilor. MiCA urmărește să accentueze nivelul de securitate și încredere de pe piața criptomonedelor. Astfel, va permite mai multor persoane să înceapă să utilizeze bancomatele de bit, știind că acestea sunt reglementate și sigure. Art. 67 alin. (1) prevede: „Furnizorii de servicii Crypto acționează cu onestitate, integritate și profesionalism în interesul clienților lor.”

Reamintim aici câteva din avantajele utilizării criptomenedelor:

– proprietate deplină: utilizatorii au acces direct la criptomonedele lor, fără intermediari (de exemplu, bănci);

– nu există niciun risc de înghețare a fondurilor, spre deosebire de bursele de valori, unde fondurile pot fi înghețate;

– confidențialitate sporită prin autogestionarea datelor. Operatorii Bitmachine nu transmit automat datele către autoritățile fiscale;

– responsabilitatea utilizatorului. Utilizatorul își raportează veniturile din criptomonede în conformitate cu legislația fiscală locală;

– independența financiară față de sistemul bancar, constând în capacitatea de a efectua tranzacții fără intermedierea băncilor;

– flexibilitate în ceea ce privește accesul rapid la numerar sau criptomonede în situații de urgență.

V. Viitorul. Moneda euro digitală

Tot pentru stabilitatea pieței digitale, U.E. ar putea trece la o altă etapă, aceea de implementare a euro digital.

B.C.E., prin Consiliul Guvernatorilor, a decis că Eusistemul va trece la următoarea etapă a proiectului privind moneda euro digitală.

Ca monedă digitală a băncii centrale, va fi un echivalent electronic al numerarului, care ar veni în completarea bancnotelor și monedelor. Ar trebui să ofere cetățenilor statelor U.E. o opțiune suplimentară în ceea ce privește modalitățile de plată. Iar MiCA reprezintă, și el, o etapă în implementarea monedei digitale euro.

Concluzii

Printre elementele-cheie ale acestui regulament se numără stabilirea unor cerințe clare de autorizare pentru furnizorii de servicii de criptoactive, obligații de transparență pentru emitenții de criptoactive, precum și norme de conduită menite să protejeze investitorii. Odată autorizate, aceste entități sunt înscrise în registrul gestionat de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), ceea ce permite identificarea și verificarea lor la nivel european.

În timp ce Regulamentul MiCA reprezintă un pas înainte semnificativ în domeniul criptoactivelor, acesta lasă câteva componente din sfera activelor digitale financiare în afara obiectului său. Regulamentul MiCA nu reglementează industria financiară descentralizată, tokenurile non-fungibile (NFT) și nici tranzacțiile de finanțare prin intermediul criptoactivelor. Toate aceste variabile vor necesita analize suplimentare și un cadru legislativ nou în viitor.

Este de așteptat ca adoptarea Regulamentului MiCA să aibă un impact semnificativ și asupra legislației financiar-bancare românești. De exemplu, acesta va impune companiilor românești care tranzacționează criptoactive (nu numai instituții de credit) să se înregistreze la autoritățile relevante și să implementeze măsuri de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului în legătură cu clienții săi. În plus, legislația din România va trebui ajustată și adaptată noilor reglementări, în particular din perspectiva legislației protecției consumatorilor și a emitenților de monedă electronică ce se intersectează parțial cu Regulamentul MiCA.

Bibliografie

1. https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2023/1114/oj?locale=ro.

2. Ecb.europa.

3. Juridice.ro

4. https://www.europarl.europa.eu/topics/ro/article/20220324STO26154/riscurile-asociate-criptomonedelor-si-beneficiile-legislatiei-ue.

5. https://asfromania.ro/ro/a/2795/informare-de-presa:-reglementarea-pietelor-criptoactivelor.

6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Crowdfunding.