Testamentul privilegiat în contextul pandemiei determinate de coronavirusul SARS-CoV-2 (COVID-19)

Măsura de izolare la domiciliu (conform art. 1 alin. 3 din Ordinul Ministerului Sănătății nr. 414/2020) se instituie în cazul următoarelor categorii de persoane: a) persoane care au călătorit în ultimele 14 zile în localități din zonele afectate de COVID-19, altele decât cele cu transmitere comunitară extinsă (zona galbenă); b) persoane care au intrat în contact direct cu persoanele cu simptome și care au călătorit în zone cu transmitere comunitară extinsă; c) persoane care au intrat în contact direct cu persoanele care au fost confirmate cu coronavirus (COVID-19); d) membri de familie ai unei persoane care se încadrează în una dintre situațiile de mai sus. Persoanele pentru care s-a instituit măsura de izolare la domiciliu

sunt obligate să se izoleze la domiciliu timp de 14 zile, timp în care își monitorizează starea de sănătate: dacă prezintă simptome de boală vor anunța medicul de familie sau sistemul 112. Dacă la sfârșitul celor 14 zile de izolare la domiciliu nu prezintă simptome de boală, aceștia pot ieși din izolare fără a avea nevoie de aviz epidemiologic. Persoanele care au intrat în contact direct cu persoanele cu simptome și care au călătorit în zone cu transmitere comunitară extinsă pot ieși din izolarea la domiciliu dacă suspiciunea de infecție cu COVID-19 la persoana simptomatică, cu care a avut contact direct, este infirmată.

Carantina este definită de art. 352 alin. 9 din Codul penal ca fiind restricția activităților și separarea de alte persoane, în spații special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte de a fi bolnave, într-o manieră care să prevină posibila răspândire a infecției sau contaminării.

Referitor la obligația notarului public de a asigura continuitatea activității pe perioada instituirii stării de urgență privind pandemia determinată de coronavirus, se pune în discuție modul în care ar trebui să asigure continuitatea activității cu privire la persoanele care doresc să încheie un testament autentic și care se află în auto-izolare, ca acțiune a persoanei de a se izola la domiciliu și de a se îndepărta de alte peroane și de viața socială, pentru respectarea interdicției aplicabile tuturor persoanelor de a circula în afara locuinței, pe durată stării de urgență. În aceste situații, notarul public își va putea desfășura activitatea și în afara sediului biroului notarial (cu respectarea regulilor de disciplină sanitară și a măsurilor de protecție și prevenție specifice) și se va putea deplasa la locul în care persoana se află și dorește să testeze, în vederea întocmirii testamentului autentic, însă există un risc de a fi infectat, chiar în condițiile în care se încearcă luarea măsurilor de protecție împotriva infectării cu COVID-19.

În acest sens, conform art. 11 din Legea nr. 36 din 12 mai 1995 a notarilor publici și a activității notariale[17], notarul public își desfășoară activitatea la sediul biroului notarial în care funcționează. Pentru îndeplinirea obligațiilor profesionale, notarul public se poate deplasa și în afara sediului biroului notarial, în limitele circumscripției teritoriale a judecătoriei în care își desfășoară activitatea. Conform art. 83 din Legea nr. 36/1995, Un act notarial se poate îndeplini și în afara sediului biroului notarului public, la cererea părții interesate, cu respectarea dispozițiilor legale privind competența, și în anumite situații justificate, chiar în afara programului normal de lucru. În cazul în care testamentul autentic va fi întocmit în afara sediului biroului notarial, este necesară menționarea în încheiere a locului unde s-a îndeplinit actul notarial, cu precizarea împrejurării care justifică întocmirea înscrisului în acel loc. (art. 84 Legea nr. 36/1995). Mai mult, este posibil ca refuzul nejustificat de a întocmi un act notarial în afara sediului biroului notarial, iar în cazuri temeinic justificate, și în afara programului normal de lucru, să fie considerată abatere și să fie angajată răspunderea disciplinară a notarului public (în condițiile art. 74 lit. h din Legea nr. 36/1995).

În acest sens, pentru a se deplasa în afara biroului notarial, notarului trebuie să i se pună la dispoziție o dovadă medicală sau o declarație pe proprie răspundere din care să reiasă că la locul respectiv nu se află persoane în carantină[18]. În cererea pentru îndeplinirea actului notarial în afara sediului biroului notarial este necesar să fie justificat motivul solicitantului pentru care acesta nu se poate deplasa, iar cererii i se poate da curs doar dacă nu încalcă Ordonanța militară. nr. 3/2020[19].

2. Testamentul privilegiat, pe timp de pandemie determinată de coronavirus (COVID-19)

Referitor la situația persoanei aflate în izolare la domiciliu sau care este carantinată sau este internată pe motive legate de infecția cu COVID-19 (cu trimitere la semnificația termenilor indicată mai sus) și dorește întocmirea unui testament în formă autentică, având în vedere obligația notarului public de a asigura continuitatea activității pe perioada instituirii stării de urgență și de a lua măsuri în acest sens (cu respectarea regulilor de disciplină sanitară și a măsuri de protecție și prevenție stabilite în baza instituirii stării de urgență), se pune în discuție modul în care ar trebui să asigure continuitatea activității, în concret, cu privire la întocmirea unui testament în contextul pandemiei COVID-19. Astfel, ca o posibilitate recunoscută de principiu, notarul public ar putea să se deplaseze la locul în care persoana suspectă de infectare sau infectată cu COVID-19 se află și dorește să testeze, în vederea întocmirii testamentului autentic, cu echipament special și cu luarea tuturor măsurilor speciale de prevenție și protecție împotriva infectării cu coronavirus, însă există riscul să fie infectat, deși se va încerca luarea măsurilor de protecție, ceea ce ar contraveni măsurilor de prevenire COVID-19 pe durată stării de urgență.

Totuși, pornind de la rațiunea pentru care, în cazul îndeplinirii activității notariale prin întocmirea testamentului autentic în afara biroului notarial, se cere o dovadă medicală sau o declarație pe proprie răspundere din care să reiasă că la locul respectiv nu se află persoane în carantină, considerăm că în cazul unei persoane izolate la domiciliu, în cazul unei persoane carantinate (ca măsură de prevenire a răspândirii COVID-19) sau în cazul unei persoane internate pentru acest motiv, o astfel de adeverință nu poate fi emisă pe durata carantinei și atunci este discutabil dacă există posibilitatea de a realiza un testament autentic, prin întocmirea acestuia de către notarul public; mai mult, în unități sanitare este posibil să nu i se permită accesul notarului public, deoarece există risc crescut de contagiozitate. În astfel de situații persoanele aflate în aceste situații au posibilitatea de a realizeze un testament olograf sau să încheie un testament privilegiat, în condițiile art. 1047 NCC.

Atunci când testatorul se află în împrejurări excepționale, așa cum sunt împrejurările specifice pandemiei determinate de COVID-19, car l-ar împiedica să îndeplinească formalitățile cerute de lege pentru testament, legiuitorul a prevăzut posibilitatea de a încheia testamente privilegiate, care sunt testamente autentice simplificate[20].

Testamentul situațiilor extraordinare este utilizabil în timp de epidemii, catastrofe (cutremur, inundație, incendiu, accident nuclear, chimic etc.), războaie sau alte astfel de circumstanțe neobișnuite care produc efecte sociale ample[21].

Epidemia este definită ca extinderea unei boli contagioase într-un timp scurt, prin contaminare, la un număr mare de persoane dintr-o localitate, regiune și poate determina luarea unor măsuri care afectează libera circulație a persoanelor[22].

Testamentul situațiilor extraordinare [art. 1047 alin. 1 lit. a) NCC] se poate întocmi în fața unui funcționar competent al autorității publice locale și, în mod obligatoriu, în prezența a doi martori [art. 1047 alin. 2 NCC]. Prin funcționar competent al autorității publice locale se înțeleg funcționarii care au atribuții de reprezentare a instituțiilor (primar, prefect, secretar consiliului local sau al consiliului județean etc.).

Textul de lege face referire la funcționarul public care este persoana numită să exercite o funcție publică ce reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite în temeiul legii, în scopul exercitării prerogativelor de putere publică de către autoritățile și instituțiile publice[23]. Totodată noțiunea de funcționar public este reglementată și în art. 175 C. pen.

Coroborând art. 109 din O.U.G. nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul Administrativ prin care reprezentarea în justiție a unităților administrativ-teritoriale se asigură de către primar sau de către președintele consiliului județean cu art. 1047 alin. (1) lit. (a) acestora le revine obligația de a încheia testamentul privilegiat în astfel de situații. Atât primarul[24] cât și președintele consiliului județean[25] pot delega aceste atribuții către alți funcționari publici din cadrul instituției pe care o conduc.

Referitor la această formă testamentară, se consideră că poate fi folosită doar în ipoteza în care în localitate nu există notar public care să își poată îndeplini în mod normal atribuțiile[26] și indiferent dacă testatorul este afectat sau nu de boala transmisibilă[27].

Testamentul bolnavilor internați [art. 1047 alin. 1 lit. d) NCC] este utilizabil în situația în care notarul public nu are acces în instituția sanitară de stat sau privată, de exemplu din cauza instituirii carantinei[28].

În contextul situațiilor excepționale determinate de pandemia COVID-19, Uniunea Națională a Notarilor Publici din România a indicat faptul că în cazul persoanelor aflate în carantină, acestea au posibilitatea de a încheia un act cu caracter urgent, așa cum este cazul testamentului, dar numai în condițiile dispozițiilor art. 1047 alin. (1) lit. d) NCC, privind testamentul privilegiat în forma testamentului bolnavilor infectați[29]. Astfel, în condiția unor persoane aflate în carantină, cu semnificația de carantină instituționalizată (în spații special amenajate), cât și de măsura izolării la domiciliu (în anumite condiții speciale), testamentul bolnavilor internați [art. 1047 alin. 1 lit. d) NCC] este singura opțiune, alături de posibilitatea de a realiza un testament olograf.

Testamentele bolnavilor internați [art. 1047 alin. 1 lit. d) NCC] sunt încheiate în fața directorului de spital, medicului șef al instituției sanitare sau a medicului șef al serviciului ori, în lipsa acestora, în fața medicului de gardă în situația în care accesul notarului public nu este permis. În situația în care testatorul întocmește testamentul în fața medicului de gardă deși la momentul respectiv în cadrul unității sanitare era prezent directorul sau medicul șef al instituției (ceea ce ar fi posibil doar „în lipsa acestora”), respectivul testament nu va fi valabil.

Alături de testator și agentul instrumentator este obligatorie prezența a doi martori (art. 1047 alin. 2 NCC). Pot fi martori alți funcționari publici, medici sau chiar pacienți. Nu vor putea fi martori următoarele categorii de persoane: persoanele care nu au împlinit 18 ani; persoanele care figurează în act ca parte sau ca beneficiar; persoanele care din cauza unei deficiențe psihice sau fizice nu este aptă; persoanele neștiutoare de carte sau care, din orice motiv, nu poate semna (art. 97 alin. 3 din Legea nr. 36/1995).

Testamentul privilegiat trebuie semnat de către testator, de către agentul instrumentator și de către martori.

Considerăm că în situații speciale (din pricina infirmității, bolii sau a altor cauze, testatorul nu poate semna; cazul surdului, mutului sau surdomutului; cazul nevăzătorilor) se aplică dispozițiile speciale din art. 1045 NCC, privind autentificarea în condiții speciale, aplicându-le în mod corespunzător.

Pentru a fi valabil testamentul privilegiat este obligatoriu ca acesta să fie făcut în formă scrisă, olograf sau tehnoredactat, să fie semnat de către agentul instrumentator, de către testator (cu excepțiile prezentate anterior) și de către doi martori. Lipsa acestor formalități atrag nulitatea respectiva a actului juridic. Considerăm ca este obligatorie mențiunea datei și a orei la care a fost încheiat respectivul testament funcție de care își va produce efecte sau va fi caduc.

Pentru a fi în conformitate cu dispozițiile legii și pentru a evita problemele ce țin de respectarea anumitor formalități de către agenții instrumentatori indicați de lege, dar care sunt necunoscători ai dreptului și ai regulilor aplicabile, considerăm că agentul instrumentator va putea solicita îndrumări din partea oricărui notar public, astfel încât testamentul să fie valabil atât din puncte de vedere a formei cât și a fondului.

În acest sens, Uniunea Națională a Notarilor Publici din România a indicat faptul că notarul va îndruma cadrul medical care acționează în calitate de agent instrumentator pentru a respecta valabilitatea testamentului.

Revine în atribuția agentului instrumentator de a transmite un exemplar din testament către Camera Notarilor Publici din circumscripția teritorială de unde a fost încheiat testamentul. Putem face o corelație cu forma testamentului mistic ce nu se mai regăsește în actuala reglementare prin depozitarea acestuia la Camera Notarilor Publici. Totodată considerăm că în astfel de situații excepționale este obligatorie prin intermediul Camerei Notarilor Publici înregistrarea testamentului în Registrul național notarial de evidență a liberalităților (RNNEL).

La fel ca celelalte forme ale testamentului și testamentul privilegiat își va produce efecte juridice la data decesului testatorului, fie pe cale naturală sau printr-o hotărâre judecătorească declarativă a morții.

Există o perioadă de valabilitate limitată a testamentului privilegiat, de 15 zile[30] de la data la care situația excepțională a încetat și putea încheia un testament într-o formă ordinară respectiv olografă sau autentică (art. 1048 NCC). Termenul poate fi suspendat dacă testatorul a ajuns într-o stare în care nu îi este cu putință să testeze.

În contextul pandemiei COVID-19, situația extraordinară încetează la momentul la care persoana a ieșit din izolare sau din carantină sau la momentul la care fie persoana a fost externată din instituția sanitară sau notarului i se permite accesul în respectiva instituție.

Testamentul privilegiat trebuie datat și pentru o mai mare acuratețe, atât ora cât și minutul, deoarece în funcție de momentul întocmirii se apreciază împrejurările care justifică întocmirea acestuia[31].

Pentru a fi valorifica testamentul privilegiat iar dezbaterea succesiunii sa fie făcută conform voinței testatorului este obligatorie vizarea acestuia spre neschimbare de către notarul public (art. 107 alin. 2 din Legea nr. 36/1995).

La dezbaterea moștenirii, una dintre obligațiile notarului public este cea de a verifica daca testamentul a devenit caduc. În situația în care succesibilii invoca o cauză de suspendare a termenului, notarul public nu are competența a stabili acest aspect juridic și va îndruma părțile să se adreseze instanței de judecată pentru validarea respectivului testament privilegiat.

Testamentul privilegiat trebuie să respecte condiția privind forma scrisă și condiția privind forma înscrisului separat, sub sancțiunea nulității absolute.

DOWNLOAD FULL ARTICLE

[17] Publicată în M. Of. nr. 237 din 19 martie 2018.

[18] Comunicatul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România nr. 3630/25.03.2020.

[19] Ibidem.

[20] Mihail Eliescu, Moștenirea și devoluțiunea ei în dreptul RPR, Ed. Academiei RPR, București, 1996, p. 224; Francisc Deak, Tratat de drept succesoral, Ed. Universul Juridic, București, 2002, p. 199; Gabriela Cristina Frențiu, Titlul III Capitolul II Testamentul în Noul Cod civil. Comentarii, doctrină și jurisprudență, vol. III, Colectiv, Ed. Hamangiu, 2012, București, p. 175; Francisc Deak, Romeo Popescu, Tratat de drept succesoral, vol. II, Ed. Universul Juridic, București, 2014, p. 91.

[21] Codrin Macovei, Mirela Carmen Dobrilă, Titlul III Liberalitățile – Capitolul II Testamentul, în F. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, București, 2014, p. 1154.

[22] F. Deak, R. Popescu, op. cit., p. 91.

[23] Art. 5 lit. y) din O.U.G. nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul Administrativ, publicată în M. Of. nr. 555 din 5 iulie 2019.

[24] Art. 157 alin. 1 O.U.G. nr 57/03.07.2019: „Primarul poate delega, prin dispoziție, atribuțiile ce îi sunt conferite de lege și alte acte normative viceprimarului, secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, conducătorilor compartimentelor funcționale sau personalului din aparatul de specialitate, administratorului public, precum și conducătorilor instituțiilor și serviciilor publice de interes local, în funcție de competențele ce le revin în domeniile respective”.

[25] Art. 191 alin. 7 O.U.G. nr. 57/03.07.2019: „Președintele consiliului județean poate delega, prin dispoziție, atribuțiile prevăzute la alin. (6) vicepreședinților, conducătorilor compartimentelor funcționale sau personalului din aparatul de specialitate, administratorului public, secretarului general al județului, precum și conducătorilor instituțiilor și serviciilor publice de interes județean. Prevederile art. 157 se aplică în mod corespunzător”.

[26] M. Eliescu, op. cit., p. 224; F. Deak, op. cit., p. 200; C. Macovei, M.C. Dobrilă, op. cit., p. 1155.

[27] M. Eliescu, op. cit., p. 224; F. Deak, R. Popescu, op. cit., p. 91.

[28] C. Macovei, M.C. Dobrilă, op. cit., p. 1155.

[29] Comunicatul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România nr. 3630/25.03.2020.

[30] În reglementarea anterioară termenul de valabilitate era de 6 luni.

[31] F. Deak, op. cit., p. 200.

Testamentul privilegiat în contextul pandemiei determinate de coronavirusul SARS-CoV-2 (COVID-19) was last modified: aprilie 8th, 2020 by Ionuț-Alexandru Toader

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii

Arhiva Revista

Despre autor:

Ionuț-Alexandru Toader

Ionuț-Alexandru Toader

Este asist. univ. dr. la Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, și notar public în cadrul Camerei Notarilor Publici din Iași.
A mai scris:

Mirela Carmen Dobrilă

Este asistent universitar dr., Facultatea de Drept, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.
A mai scris: