Testamentul privilegiat în contextul pandemiei determinate de coronavirusul SARS-CoV-2 (COVID-19)
Ionuț-Alexandru Toader - martie 1, 20201. Testamentul, ca ultimă voință a testatorului: libertatea de testa, în contextul internațional și național privind pandemia determinată de coronavirus (COVID-19)
În contextul în care la data de 16 martie 2020 pe teritoriul României a fost declarată starea de urgență[1] pentru limitarea infectării cu coronavirusul SARS-CoV-2 în rândul populației, considerăm că este de actualitate instituția testamentelor privilegiate pe timp de pandemie determinată de coronavirusul SARS-CoV-2 (COVID-19), definit de art. 1.047 alin. (1) Noul Cod civil (NCC)[2], într-un context național în care este îngrijorătoare evoluția situației epidemiologice pe teritoriul României, cu probleme generate de riscul crescut privind sănătatea publică și de creșterea numărului de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2, cu risc pentru sănătatea sau pentru viața acestora.
La data de 11 martie 2020 Organizația Mondială a Sănătății (OMS), după o analiză a evoluției cazurilor de infectare cu coronavirus (COVID-19), a impactului la nivel mondial și a nivelurilor alarmante de răspândire și de severitate, a declarat că răspândirea COVID-19 poate fi caracterizată ca o pandemie[3], în contextul în care au fost înregistrate cazuri de infecții în aproape toate țările lumii, cu mențiunea făcută de OMS că acesta este prima pandemie cauzată de un coronavirus. Conform DEX, prin pandemie înțelegem o epidemie ce se extinde pe un teritoriu foarte mare, cuprinzând mai multe țări, continente.
De la momentul declarării pandemiei, în România a fost instaurată starea de urgență pentru a limita infectarea cu coronavirus (COVID-19). Ulterior instaurării stării de urgență, prin Ordonanța Militară nr. 1 din 17 martie 2020 privind unele măsuri de primă urgență care privesc aglomerările de persoane și circulația transfrontalieră a unor bunuri[4], Ordonanța Militară nr. 2 din 17 martie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19[5] și Ordonanța Militară nr. 3 din 24 martie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19[6] emise de Ministerul Afacerilor Interne au fost luate măsuri de prevenire și combatere a COVID-19.
Interesul și preocupările crescute pentru întocmirea unui testament în această perioadă sunt justificate de starea de incertitudine determinată de impactul COVID-19 asupra sănătății și vieții. Aceste persoane, aflate în condițiile speciale determinate de apariția cazurilor de coronavirus și de riscurile asociate acestor cazuri, pot să întocmească un testament ordinar (conform art. 1040 NCC), în forma unui testament autentic (în baza art. 1.043 și urm. NCC, cu regimul autentificării indicat de Legea nr. 36/1996 a notarilor publici și a activității profesionale și a activității notariale) sau a unui testament olograf (care este solemn și care, sub sancțiunea nulității absolute, trebuie scris în întregime, datat și semnat de mâna testatorului), deși multe persoane nu sunt familiarizate cu posibilitatea de a întocmi un testament olograf, valabil în condițiile art. 1.047 NCC. Totuși, trebuie menționat faptul că indiferent dacă este vorba de condiții normale sau dacă este vorba de situații extraordinare așa cum sunt cele determinate de infectarea cu COVID-19, testamentul olograf rămâne o opțiune pentru persoanele care doresc să lase un testament valabil (care este solemn, conform legii) în această perioadă, însă cu dezavantajele care derivă din faptul că testatorul s-ar putea să nu cunoască condițiile de valabilitate pentru testamentul olograf, de faptul că ar putea exista formulări defectuoase, determinate de lipsa de cunoștințe juridice a testatorului (dar care ar putea fi remediată prin consultarea unor persoane cu cunoștințe juridice), precum și cele legate de riscurile privind conservarea testamentului (se pune chiar problema pierderii acestuia mai ales în cazul testatorului care a decedat în spital și nu se cunoaște faptul că acesta a întocmit un testament, deși ar putea fi predat spre păstrare unui birou notarial, în măsura în care reușește să realizez acest lucru înainte de deces).
La acest moment, interesul crescut pentru testamentul privilegiat este determinat de faptul că există situații excepționale determinate de infectarea cu coronavirus, precum și de faptul că în unele cazuri nu există posibilitatea de a întocmi un testament autentic, din cauza condițiilor speciale care ar putea restricționa accesul testatorului în fața unui notar public, într-un birou notarial sau care restricționează accesul notarului public și deplasarea acestuia într-un spațiu de izolare la domiciliu, în carantină sau într-un spital în care sunt internați cei suspecți/infectați cu coronavirus, fiind posibil să fie limitat contactul notarului cu un testator afectat de virusul COVID-19 și aflat în izolare, carantină sau internat.
Testamentul este actul unilateral, personal și revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viață (art. 1.034 NCC). Testamentul este un act mortis causa, care produce efecte după moartea testatorului, din acest motiv fiind justificat interesul pentru întocmirea unui testament în perioada pandemiei COVID-19. Prin faptul că reprezintă ultima voință a testatorului, testamentul este un act personal, care nu se poate încheia prin reprezentare legală sau convențională.
Testamentele privilegiate sunt acele testamente pentru care Noul Cod civil prevede reguli speciale în art. 1.047 și care sunt întocmite în anumite împrejurări excepționale în care se află testatorul care dorește să realizeze un testament autentic, dar nu poate recurge la formalitățile de autentificare prevăzute de lege. Testamentele privilegiate sunt testamente autentice simplificate.
Prezintă interes pe durata pandemiei determinate de coronavirusul SARS-CoV-2 (COVID-19), ca testamente privilegiate (în condițiile prevăzute de art. 1.047 NCC), testamentul situațiilor extraordinare, care poate fi utilizat pe durata pandemiei sau a unor situații neobișnuite care cu efecte deosebit de ample, așa cum este și situația actuală, atât la nivel național, cât și la nivel internațional, precum și testamentul militarilor, în ipoteza în care militarii sau angajații din cadrul forțelor armate nu se pot adresa unui notar public, pe durata pandemiei determinate de coronavirus aceștia fiind în misiune de lungă durată, precum și testamentul bolnavilor internați, care poate fi utilizat în cazul în care notarul nu are acces, din cauza izolării sau carantinei în unitatea sanitară.
Pe toata durata decretării stării de urgență activitatea notarului public nu este întreruptă[7], acesta fiind dator să asigure siguranța și continuitatea circuitului civil prin întocmirea actelor și procedurilor notariale esențiale societății.
În baza dispozițiilor din Ordonanța de urgență nr. 29 din 18 martie 2020[8] privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare, notarii publici sunt obligați să-și desfășoare activitatea, cu unele facilități determinate de posibilitatea de a solicita amânarea plății facturilor, cu motivarea că este vorba despre o profesie care îndeplinește servicii de interes public. Notarul public este obligat ca, pe perioada instituirii stării de urgență, să asigure continuitatea activității și să ia măsuri în acest sens[9] (asigurându-se că sunt respectate regulile de disciplină sanitară și măsuri de protecție și prevenție stabilite în baza instituirii stării de urgență); în caz contrar, nerespectarea acestei obligații constituie abatere disciplinară care se sancționează cu excluderea din profesie.
Pe de o parte, pe timp de pandemie determinată de coronavirusul SARS-CoV-2 (COVID-19) și motivat de acest context dificil, există persoane care doresc să încheie un testament autentic, iar notarii publici au solicitări în acest sens. Pe de altă parte, prin Ordonanța Militară nr. 3 din 24 martie 2020 pe perioada stării de urgență s-a interzis circulația tuturor persoanelor în afara locuinței, cu o serie de excepții, fără a fi menționată ca excepție situația persoanelor care doresc să se adreseze notarilor publici pentru servicii notariale. Se pune întrebarea dacă persoanele pot pe perioada instituirii stării de urgență să se adreseze notarului public pentru întocmirea unui testament autentic. Considerăm că situația actuală, riscurile pentru sănătatea și viața persoanei asociate cu COVID-19 și motivele care determină o persoană să încheie un testament autentic, cu avantajele acestui tip de testament, sunt de natură să justifice permisiunea persoanelor de a se adresa notarilor publici pentru întocmirea testamentului autentic pe perioada stării de urgență.
Pot exista situații în care o persoană se află în izolare la domiciliu sau este carantinată sau este internată pe motive legate de infecția cu COVID-19 și dorește întocmirea unui testament în formă autentică.
Dacă o persoană ar ieși din carantină sau din izolare sau din spațiul în care este internat pentru a testa în fața notarului public care să întocmească testamentul autentic, la biroul notarial, aceasta ar urma să fie trasă la răspundere contravențională sau de natură penală pentru comiterea infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, în temeiul art. 352 Cod penal[10].
În acest sens, conform art. 8 din Ordonanța Militară nr. 1 din 17 martie 2020 privind unele măsuri de primă urgență care privesc aglomerările de persoane și circulația transfrontalieră a unor bunuri, se interzice persoanelor izolate la domiciliu, carantinate sau internate, ca măsură de prevenire a răspândirii COVID-19, să iasă din locația în care acestea au fost plasate, fără aprobarea autorităților competente, iar această măsură se aplică pe toată durata stării de urgență, de la data aplicării prezentei ordonanțe militare. Conform art. 8 din Ordonanța Militară nr. 1/2020 în caz de nerespectare a măsurilor de primă urgență, este atrasă răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, în conformitate cu prevederile art. 27 din O.U.G. nr. 1/1999, cu modificările și completările ulterioare.
Conform art. 3 din Ordonanța Militară nr. 2 din 17 martie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, circulația persoanelor în afara locuinței/ gospodăriei se efectuează numai cu respectarea măsurilor generale de prevenire a răspândirii COVID-19 și evitarea formării oricărui grup de persoane (mai mare de 3 persoane).
Până la încetarea valabilității sale, în art. 4 și 5 din Ordonanța Militară nr. 2 din 17 martie 2020 (și-a încetat valabilitatea după adoptarea Ordonanței Militare nr. 3 din 24 martie 2020), se menționa faptul că în intervalul orar 6,00-22,00 se recomandă ca circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei să se efectueze numai pentru anumite motive (cu titlu de recomandare), iar în intervalul orar 22,00-6,00 aceste recomandări devenind obligatorii, cu observația că persoanele care intenționau să facă deplasări în interes personal în intervalul orar 22,00-6,00, au fost obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil.
Astfel, la acest moment, era posibilă deplasarea unei persoane în scopul de a realiza un testament în formă autentică, în fața unui notar public, la biroul notarial, pe baza unei declarații pe propria răspundere, completată în prealabil.
Conform art. 7 din Ordonanța Militară nr. 2 din 17 martie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 există dispoziții distincte privind persoanele izolate la domiciliu și persoanele carantinate. Astfel, în primul rând, persoanele izolate la domiciliu, ca măsură de prevenire a răspândirii COVID-19, care părăsesc locația în care acestea au fost plasate, fără aprobarea autorităților competente, sunt considerate persoane cu risc crescut de contagiozitate și sunt conduse de forțele de ordine publică și plasate în carantină instituționalizată, sub pază; în al doilea rând, persoanele carantinate, ca măsură de prevenire a răspândirii COVID-19, care părăsesc locația în care acestea au fost plasate, fără aprobarea autorităților competente, sunt carantinate pentru o nouă perioadă de 14 zile; pe lângă aplicarea acestor măsuri indicate mai sus, li se poate angaja răspunderea contravențională sau penală.
De observat că după adaptarea măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19 la condițiile naționale și internaționale privind evoluția și răspândirea virusului, în baza art. 7 din Ordonanța Militară nr. 2 din 17 martie 2020, în principiu, o persoană izolată la domiciliu, ca măsură de prevenire a răspândirii COVID-19, nu poate părăsi locația în care acestea a fost plasată pentru a întocmi un testament în formă autentică în fața notarului public, la biroul notarial, fără aprobarea autorităților competente, fiind considerate persoane cu risc crescut de contagiozitate; în contextul acestui pericol, este discutabil dacă autoritățile competente ar fi putut aproba o astfel de cerere, din punctul nostru de vedere, răspunsul fiind negativ (indiferent de urgența actului notarial și de semnificația pe care o are testamentul, ca manifestare a ultimei voințe a unei persoane cu efecte mortis causa). Problema se pune în mod similar pentru persoanele plasate în carantină instituționalizată, sub pază (cele izolate la domiciliu care nu au respectat măsurile de izolare și au părăsit locația în care acestea au fost plasate, fără aprobarea autorităților competente), acestea neavând posibilitatea de a testa în fața notarului public, la biroul notarial.
Conform art. 1 din Ordonanța Militară nr. 3 din 24 martie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, se interzice circulația tuturor persoanelor în afara locuinței/gospodăriei, cu o serie de excepții limitate la ipoteze indicate interzice circulația tuturor persoanelor de ordonanță (lit. a-i)[11]. Conform art. 2 din Ordonanța Militară nr. 3/2020, circulația persoanelor care au împlinit vârsta de 65 de ani, în afara locuinței/gospodăriei, este permisă numai în intervalul orar 11,00-13,00, strict pentru motivele indicate în ordonanță [lit. a)-d)][12], respectiv în condițiile art. 3 din ordonanță[13].
Conform art. 4 din Ordonanța Militară nr. 3/2020, pentru a se putea verifica motivului deplasării, angajații prezintă legitimația de serviciu sau adeverința eliberată de angajator, iar persoanele fizice autorizate, titularii întreprinderilor individuale, membrii întreprinderilor familiale, liber profesioniștii și persoanele care practică activități agricole prezintă o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil. Ordonanța prevede că în ipoteza deplasării în alte situații, trebuie să fie prezentată o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil[14].
În baza acestor dispoziții, la acest moment, considerăm că ar trebui recunoscută posibilitatea unei persoane de a se deplasa la un birou notarial pentru întocmirea unui testament autentic în fața notarului public. Pe de o parte, Ordonanța Militară nr. 3/2020 instituie interdicția tuturor persoanelor în afara locuinței pe perioada stării de urgență; apoi ordonanța stabilește o serie de excepții, fără a fi menționată expres, ca excepție, situația persoanelor care doresc să se adreseze notarilor publici pentru servicii notariale; totuși, se menționează „ipoteza deplasării în alte situații”. Se pune întrebarea dacă deplasarea unei persoane la un birou notarial pentru a putea realiza un testament autentic în fața notarului public este un motiv temeinic care să devină o excepție de facto de la interdicția de circulație a tuturor persoanelor, în lipsa unei prevederi exprese din ordonanță. Pe de altă parte, problema se pune în contextul în care infecția cu COVID-19 poate produce în anumite cazuri moartea persoanelor infectate, iar persoana dorește întocmească testamentul în formă autentică, motivată de avantajele privind întocmirea testamentului în această formă.
Astfel, considerăm că la acest moment, pandemia determinată de COVID-19 și riscurile asociate cu coronavirusul, care în unele cazuri poate duce la moartea persoanei, precum și preferința persoanelor pentru întocmirea unui testament autentic, cu avantajele acestui tip de testament, sunt de natură să justifice permisiunea persoanelor de a se adresa notarilor publici pentru întocmirea testamentului autentic pe perioada stării de urgență.
În același sens, există interpretarea Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, care apreciază că interdicția persoanelor de a circula în afara locuinței pe perioada stării de urgență din Ordonanța Militară nr. 3/2020 nu vizează persoanele care solicită servicii notariale, cu motivarea că art. 4 privind declarația pe propria răspundere, în baza căreia persoanele se pot deplasa în afara locuinței, poate cuprinde și alte situații decât cele indicate cu titlu de excepție[15].
Conform art. 1 alin. 1 din Ordinul Ministerului Sănătății nr. 414 din 11 martie 2020 privind instituirea măsurii de carantină pentru persoanele aflate în situația de urgență de sănătate publică internațională determinată de infecția cu COVID-19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei[16], prin carantină se înțelege atât instituirea măsurii de carantină instituționalizată (în spații special amenajate), cât și instituirea măsurii de izolare la domiciliu. Ordinul Ministerului Sănătății nr. 414/2020 prevede în art. 1 alin. 2 că măsura de carantină instituționalizată pentru persoanele asimptomatice care intră pe teritoriul României venind din zonele cu transmitere comunitară extinsă afectate de COVID-19 (zona roșie), pentru o perioadă de 14 zile, în spații special amenajate puse la dispoziție de către autoritățile locale.
[1] Decret nr. 195/16.03.2020, publicat în M. Of. nr. 212 din data de 16 martie 2020.
[2] Noul Cod civil – Legea nr. 287/2009, republicat în temeiul art. 218 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicat în M. Of. nr. 409 din 10 iunie 2011. NCC – Legea nr. 287/2009 a fost publicată în M. Of. nr. 511 din 24 iulie 2009, a fost modificată prin Legea nr. 71/2011 și rectificată în M. Of. nr. 427 din 17 iunie 2011 și în M. Of. nr. 489 din 8 iulie 2011.
[3] WHO Director-General’s opening remarks at the media briefing on COVID-19, 11 martie 2020, declarație disponibilă la https://www.who.int/dg/speeches/detail/who-director-general-s-opening-remarks-at-the-media-briefing-on-covid-19–11-march-2020 (site accesat la data de 23.03.2020); WHO announces COVID-19 outbreak a pandemic, 12 martie 2020declarație disponibilă la http://www.euro.who.int/en/health-topics/health-emergencies/coronavirus-covid-19/news/news/2020/3/who-announces-covid-19-outbreak-a-pandemic (site accesat la data de 23.03.2020); La data de 12 martie 2020, existau mai mult de 20 000 de cazuri confirmate și aproape 1000 de decese în spațiul european; Conform informării din 27 martie 2020 din partea Departamentului pentru Situații de Urgență (Ministerul Afacerilor Interne) realizată prin Grupul de Informare Strategică (disponibilă la http://www.dsu.mai.gov.ro/informare-27-martie-2020-ora-1300/), până la data de27 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.292 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus), dintre care 115 au fost declarate vindecate și externate; până la acest moment pe teritoriul României, se află în carantină instituționalizată 7.219 persoane, iar 124.320 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.
[4] Publicată în M. Of. nr. 219 din 18 martie 2020.
[5] Publicată în M. Of. nr. 232 din 21 martie 2020.
[6] Publicată în M. Of. nr. 242 din 24 martie 2020.
[7] Art. 51 alin. 2 din Decretul nr. 195/16.03.2020: „Art. 51 – (1) Autoritățile și instituțiile publice stabilesc măsurile care se impun pentru asigurarea desfășurării optime a activității, cu respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu, inclusiv prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, urmărind cu prioritate asigurarea prevenției și reducerea riscului de îmbolnăvire. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și organelor de conducere ale profesiilor de avocat, notar public, executor judecătoresc, precum și ale celorlalte profesii. (3) Organele de poliție, jandarmerie sau alți agenți ai forței publice, după caz, sunt obligați să sprijine îndeplinirea promptă și efectivă a măsurilor prevăzute la alin. (1)”.
[8] Publicată în M. Of. nr. 230 din 21 martie 2020; În O.U.G. nr. 29/2020 se prevede în art. X alin. (1) că „Pe durata stării de urgență, întreprinderile mici și mijlocii, astfel cum sunt definite de Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, care și-au întrerupt activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii, pe perioada stării de urgență decretate și care dețin certificatul de situație de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, beneficiază de amânarea la plată pentru serviciile de utilități – electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și de internet, precum și de amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare”; conform art. X alin. (5) „dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile, în mod corespunzător, și pentru următoarele profesii care îndeplinesc servicii de interes public: formele de exercitare a profesiei de notar public, formele de exercitare a profesiei de avocat și formele de organizare a activității profesiei de executor judecătoresc, a căror activitate este afectată direct prin măsurile dispuse de autoritățile publice, pentru prevenirea și combaterea pandemiei determinate de infecția cu coronavirusul COVID-19. Criteriile pe baza cărora sunt stabiliți beneficiarii acestei măsuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului”.
[9] Conform art. X alin. (5) din O.U.G. nr. 29/2020 (aplicabil inclusiv notarilor publici) „membrii profesiilor prevăzute la alin. (5) sunt obligați ca, pe perioada instituirii stării de urgență, să ia, cu observarea regulilor de disciplină sanitară și a celorlalte măsuri de protecție și prevenție stabilite de autoritățile competente ca urmare a instituirii stării de urgență, măsurile necesare în vederea asigurării continuității activității. Nerespectarea acestei obligații constituie abatere disciplinară care se sancționează cu excluderea din profesie, în condițiile și cu procedura stabilite de legislația în vigoare, aplicabile fiecărei profesii”.
[10] Codul penal – Legea nr. 286 din 17 iulie 2009, publicat în M. Of. nr. 510 din 24 iulie 2009 cu modificările aduse prin Ordonanța de urgență nr. 28 din 18 martie 2020, publicată în M. Of. nr. 228 din 20 martie 2020; conform art. 352 CP privind zădărnicirea combaterii bolilor (modificat în data de 20 martie 2020):
„(1) Nerespectarea măsurilor de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. (3) Transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de către o persoană care știe că suferă de această boală se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.(4) Dacă fapta prevăzută în alin. (2) este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda. (5) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) și (2) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (6) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (3) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (7) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (4) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (8) Tentativa la infracțiunea prevăzută la alin. (3) se pedepsește. (9) Prin carantină se înțelege restricția activităților și separarea de alte persoane, în spații special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte de a fi bolnave, într-o manieră care să prevină posibila răspândire a infecției sau contaminării”.
Conform art. 352^1 C. pen. privind Omisiunea declarării unor informații (modificat în data de 20 martie 2020): ”Omisiunea persoanei de a divulga cadrelor medicale sau altor persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unități în care acestea își desfășoară activitatea unele informații esențiale cu privire la posibilitatea de a fi intrat în contact cu o persoană infectată cu o boală infectocontagioasă se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
[11] Conform art. 1 din Ordonanța Militară nr. nr. 3 din 24 martie 2020: „Se interzice circulația tuturor persoanelor în afara locuinței/gospodăriei, cu următoarele excepții:
a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;
b) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor și animalelor de companie/domestice, precum și bunuri necesare desfășurării activității profesionale;
c) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță;
d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copilului, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități ori deces al unui membru de familie;
e) deplasările scurte, în apropierea locuinței/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a persoanelor (cu excluderea oricăror activități sportive de echipă), cât și pentru nevoile animalelor de companie/domestice;
f) deplasarea în scopul donării de sânge, la centrele de transfuzie sanguină;
g) deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat;
h) deplasarea pentru realizarea de activități agricole;
i) deplasarea producătorilor agricoli pentru comercializarea de produse agroalimentare”.
[12] Conform art. 2 din Ordonanța Militară nr. 3 din 24 martie 2020: „Circulația persoanelor care au împlinit vârsta de 65 de ani, în afara locuinței/gospodăriei, este permisă numai în intervalul orar 11,00-13,00, strict pentru următoarele motive:
a) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor și animalelor de companie/domestice;
b) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță;
c) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea unui minor, asistența altor persoane vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, ori în cazul decesului unui membru de familie;
d) deplasări scurte, în apropierea locuinței/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a persoanelor (cu excluderea oricăror activități fizice colective), cât și pentru nevoile animalelor de companie/domestice”.
[13] Conform art. 3 din Ordonanța Militară nr. nr. 3 din 24 martie 2020: „Circulația persoanelor prevăzute la art. 2, în exteriorul locuinței/gospodăriei, este permisă și în afara intervalului orar 11,00-13,00, dacă aceasta se face în interes profesional ori pentru realizarea de activități agricole”.
[14] Declarația pe propria răspundere trebuie să cuprindă numele și prenumele, data nașterii, adresa locuinței, motivul și locul deplasării, data și semnătura.
[15] Comunicatul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România nr. 3630/25.03.2020.
[16] Publicat în M. Of. nr. 201 din 12 martie 2020, cu modificările aduse de Ordinul Ministerului Sănătății nr. 497 din 25 martie 2020, pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 414/2020 privind instituirea măsurii de carantină pentru persoanele aflate în situația de urgență de sănătate publică internațională determinată de infecția cu COVID-19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei, publicat în M. Of. nr. 248 din 25 martie 2020.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.