Serviciul public – contractul administrativ
Alexandra-Eszter Vasiu - iunie 7, 2021Trăsăturile contractului de concesiune se pot extrage cu ușurință din reglementarea oferită de către legiuitor, respectiv:
– Acest contract se întocmește în mod obligatoriu în scris, ceea ce înseamnă că forma scrisă este o „condiție ad validitatem” pentru încheierea valabilă a acestui tip de contract. În lipsa acestei forme, discutăm despre inexistența actului, care nu va putea fi probată prin nici un alt mijloc de probă. Această caracteristică a contractului de concesiune este reiterată și în prevederile art. 324 alin. (6[6]) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
– Părțile contractului de concesiune sunt concedentul (reprezentat de către stat sau de către unitățile administrativ-teritoriale, ceea ce semnifică că această calitate o are numai o autoritate administrativă publică[7]) și concesionarul (care poate fi reprezentat de către un particular sau o persoană juridică, fără a se ține cont de naționalitatea sau cetățenia acestuia[8]).
– Contractul de concesiune se încheie pe o perioadă determinată de timp, ce nu poate exceda 49 de ani[9] de la momentul semnării acestuia. Această trăsătură a contractului de concesiune de bunuri proprietate publică, are o valență dublă, în sensul că legiuitorul român a impus în mod imperativ o limitare a perioadei pentru care bunurile proprietate publică pot fi utilizate de către concesionari, dar și o protecție a acestei proprietăți, în sensul că la expirarea perioadei de concesiune, atât dreptul de proprietate, cât și folosința acelui bun aparțin statului sau unităților-administrativ teritoriale. De asemenea, trebuie făcută mențiunea că această categorie de contract se poate încheia și pentru o perioadă mai mică de 49 de ani, fiind necesare a fi respectate toate condițiile de valabilitate impuse de legiuitor.
– Obiectul contractului de concesiune de bunuri proprietate publică este reprezentat de acele bunuri care se află în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, aceste bunuri putând fi imobile și mobile. Din capul locului trebuie făcută o diferențiere între categoriile de bunuri care fac obiectul concesiunii, deoarece bunurile imobile sunt supuse unui regim juridic mult mai riguros decât cele mobile, având în vedere că trebuie respectate condițiile de publicitate imobiliară[10], pentru ca acest contract să își producă efectele de opozabilitate față de terți.
– Particularitatea acestui contract este redevența pe care concesionarul o datorează periodic concedentului, ca urmare a folosinței bunului dat în concesiune, aceasta fiind și una dintre obligațiile principale ale concesionarului. În prezent, legiuitorul român a stabilit în mod expres și imperativ limitele/cotele în care va fi distribuită redevența pe care o datorează concesionarul, astfel:
– un procent de 40% din redevența achitată de către de către concesionar se va face venit la bugetul local al județului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare;
– un procent de 40% din redevența achitată de către de către concesionar se va face venit la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitate de exploatare;
– un procent de 20% din redevența achitată de către de către concesionar se va face venit la bugetul de stat.
Modalitatea de calcul, precum și cea a plății redevenței sunt stabilite de către ministerele de resort sau de către organe de specialitate ale administrației publice centrale sau locale. La stabilirea cuantumului redevenței, organele de specialitate vor avea în vedere respectarea proporționalității redevenței achitate de către concesionar în schimbul avantajelor obținute de către acesta în urma folosirii bunului concesionat, valoarea pe care o are bunul dat în concesiune, precum și perioada pentru care se concesionează bunul.
– O altă caracteristică a contractului de concesiune este aceea că subconcesionarea este strict interzisă, acest aspect fiind ilustrat în mod expres de către legiuitor în prevederile art. 305 din O.UG. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
– Modalitatea de atribuire a contractului de concesiune este, de asemenea, stabilită în mod expres de către legiuitor, aceasta fiind cea a licitației. În cadrul acestei proceduri se impun a fi respectate principiile: transparenței – reprezentând obligația autorității contractante de a oferi tuturor celor interesați în vederea încheierii contractului de concesiune, toate datele necesare referitoare la documentația de atribuire; tratamentului egal – reprezentând obligația autorității publice de a aplica toate criteriile de atribuire stabilite de către aceasta, fiecărui participant în parte; proporționalității – acest principiu având la bază ideea că orice măsură impusă și stabilită de către autoritatea contractantă trebuie să fie atât necesară, cât și utilă, raportat la obiectul contractului de concesiune; nediscriminării – prin prisma acestui principiu este asigurată posibilitatea participării oricărei persoane interesate indiferent de naționalitatea acesteia, singurele criterii care ar descalifica-o din procedura licitației, fiind cele de atribuire, care i-au fost aduse la cunoștință în prealabil, și cel al liberei concurențe – prin acest principiu, legiuitorul a obligat autoritățile publice să respecte și să asigure cadrul legal necesar prin care orice operator economic să poată avea posibilitatea de a deveni concesionar.
Potrivit normelor legale în vigoare, anterior procedurii de licitație, autoritatea publică va parcurge o procedură prealabilă administrativă, respectiv a întocmirii studiului de oportunitate cu privire la operațiunea juridică de concesionare a bunului pe care aceasta îl deține în proprietate. Acest studiu de oportunitate este documentul în baza căruia autoritatea publică va întocmi caietul de sarcini în care vor fi prezentate detaliile tehnice ale bunului, condițiile și criteriile de atribuire ale acestuia.
Ulterior, autoritatea publică va întocmi documentația de atribuire[11], care se fundamentează în baza caietului de sarcini care trebuie să respecte condițiile imperative impuse de legiuitor în prevederile art. 3120 din O.U.G nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Prin această documentație de atribuire, concedentul stabilește și arată posibililor ofertanți condițiile minime necesare pentru participarea la licitație, pentru ca ulterior unul dintre aceștia să poată fi desemnat concesionar în condițiile legii și în funcție de criteriul de eligibilitate ales de către autoritatea contractantă în documentația de atribuire, respectiv: cel mai mare nivel al redevenței; capacitatea economico-financiară a ofertanților; protecția mediului înconjurător sau condiții specifice impuse de natura bunului concesionat.
Licitația se inițiază de către concedent prin publicarea de către acesta a unui anunț de licitație[12] care se transmite cu minimum 20 de zile calendaristice înainte de data limită de depunere a ofertelor de către cei interesați, în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, într-un cotidian de circulație națională și într-unul de circulație locală, pe pagina sa de internet ori prin alte medii ori canale publice de comunicații electronice.
Pentru ca procedura licitației să se poată desfășura, legiuitorul a stabilit că este necesar a fi depuse măcar două oferte valabile, care să respecte toate condițiile impuse și stabilite de autoritatea publică prin documentația de atribuire, în caz contrar, autoritatea publică este obligată din punct de vedere legal să anuleze licitația și să organizeze o licitație nouă. Însă cu toate acestea, legiuitorul a stabilit că în cazul organizării unei noi licitații, este suficientă depunerea unei singure oferte valabile, aceasta reprezentând și excepția stabilită și reglementată de legiuitor de la regula generală.
De asemenea, o altă excepție de la regula generală stabilită de către legiuitorul român în cazul concesionării de bunuri proprietate publică este cea a atribuirii directe a bunurilor proprietate publică. Particularitatea atribuirii directe este că pot dobândi calitatea de concesionar numai companiile naționale, societățile naționale sau societățile aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea statului, județelor, municipiilor, orașelor sau comunelor, care au fost înființate prin reorganizarea regiilor autonome și care au ca obiect principal de activitate gestionarea, întreținerea, repararea și dezvoltarea respectivelor bunuri, dar numai până la finalizarea privatizării acestora.
În situația în care derularea procedurii licitației decurge în conformitate cu prevederile legale impuse de legiuitor, oferta respectând toate condițiile impuse de către prevederile art. 316 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, comisia de evaluare va desemna un câștigător în baza unui criteriu de atribuire din cele prezentate anterior și stipulat în documentația de atribuire.
Concluzionând expunerea, deși, de multe ori, în viața de zi cu zi, serviciului public nu îi este atribuită o importanță semnificativă, cu toate acestea el are un rol important în viața fiecărui cetățean, serviciul public fiind înființat pentru a asigura cetățenilor anumite drepturi, facilități, dar și anumite standarde calitative ale vieții.
Serviciul public este asigurat de către autoritățile administrative locale, județene și centrale. Și este firesc să fie așa, deoarece o autoritate administrativă locală este aproape de nevoile cetățeanului, putând intra în legătură directă și imediată cu acesta pentru a-i fi asigurate drepturile și interesele.
Serviciul public este, în mod obligatoriu, asigurat respectând nevoile cetățenilor, fără ca acestora să le fie aduse prejudicii, iar în cazul în care un interes general va prima în fața / detrimentul interesului cetățeanului, acesta va fi despăgubit corespunzător, fără a-i fi create prejudicii materiale sau morale. Realizarea serviciilor publice este asigurată din bugetele autorităților-administrativ teritoriale.
De asemenea, serviciul public nu poate fi constituit, modificat, stins fără intervenția instituțiilor de drept administrativ, realizarea serviciului public fiind posibilă prin actele administrativ-unilaterale sau prin contractele administrative, așa cum am ilustrat în rândurile anterioare, acestea constituind, modificând sau stingând raporturi juridice care privesc fie un particular în special, fie un grup de particulari sau o societate.
În urma expunerii, considerăm că serviciul public prezintă o deosebită importanță în viața cetățeanului de rând, dar, de asemenea, acesta influențează într-un grad ridicat activitatea întregii administrații publice.
Bibliografie:
I. Tratate, cursuri
– Chapus Réné, Droit administratif général, Tome 1, 13e édition; Capitole Deuxiéme partie, p. 157 și urm.;
– Dincă Dragoș, Managementul serviciilor publice, Ed. Lumina Lex, 2008;
– Iorgovan Antonie, Tratat de drept administrativ, vol. I, Ed. All Beck, București, 2005;
– Mangu Florin, Contracte civile și administrative de valorificare a fondurilor europene, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2013, pp. 233-372;
– Petrescu Rodica Narcisa, Drept administrativ, Ed. Accent, Cluj-Napoca, 2004, pp. 15-67;
– Puie Oliviu, Serviciile de utilitate publică, Ed. Universul Juridic, București 2012;
– Rivero Jean, Droit administratif, 19e édition, Ed. Dalloz, 2002, pp. 299-513;
– Tofan Dana Apostol, Drept administrativ. Volumul I. Ediția 3, Curs universitar, Ed. C.H. Beck, București, iunie 2014;
– Vedel Georges, Delvolvé Pierre, Droit administratif, Tome 2, l’édition 1958, avril 12e édition mise a jour: 1992, octobre; pp. 232-442; 723-792;
– Vedinaș Verginia, Drept administrativ, ed. a VIII-a, revăzută și actualizată, Ed. Universul Juridic, București, 2014;
– Virginie Donier, Les lois du service public: entre tradition et modernité, Revue française de droit administratif (2006-11/12) 22e année: n°6, pp. 1219-1235.
II. Legislație
– Declarația Universală a Drepturilor Omului;
– Legea nr. 554/2004 privind Legea contenciosului administrativ;
– O.U.G nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
[6] Art. 324 alin. (6)din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ – Contractul de concesiune de bunuri proprietate publică va fi încheiat în limba română, în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
[7] Art. 5 lit. k) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ – autoritatea publică – organ de stat sau al unității administrativ-teritoriale care acționează în regim de putere publică pentru satisfacerea unui interes public;
[8] Art. 324 alin. (7) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ – În cazul în care concesionarul este de o altă naționalitate sau cetățenie decât cea română și dacă părțile consideră necesar, contractul de concesiune de bunuri proprietate publică se va putea încheia în patru exemplare, două în limba română și două într-o altă limbă aleasă de acestea.
[9] Art. 306 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ. (1) Contractul de concesiune de bunuri proprietate publică se încheie în conformitate cu legea română, indiferent de naționalitatea sau de cetățenia concesionarului, pentru o durată care nu va putea depăși 49 de ani, începând de la data semnării lui.
[10] Art. 305 alin. 2, 3, 4 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ:
(2) Bunurile imobile proprietate publică se înscriu în cartea funciară anterior încheierii contractului de concesiune de bunuri proprietate publică.
(3) Nerespectarea prevederilor alin. (2) atrage nulitatea absolută a contractului de concesiune de bunuri proprietate publică.
(4) Dreptul de concesiune se înscrie în cartea funciară.
[11] Art. 313 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ – Conținutul documentației de atribuire
(1) Documentația de atribuire trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:
a) informații generale privind concedentul, precum: numele/denumirea, codul numeric personal/codul de identificare fiscală/altă formă de înregistrare, adresa/sediul, datele de contact, persoana de contact;
b) instrucțiuni privind organizarea și desfășurarea procedurii de concesionare;
c) caietul de sarcini;
d) instrucțiuni privind modul de elaborare și prezentare a ofertelor;
e) informații detaliate și complete privind criteriile de atribuire aplicate pentru stabilirea ofertei câștigătoare, precum și ponderea lor;
f) instrucțiuni privind modul de utilizare a căilor de atac;
g) informații referitoare la clauzele contractuale obligatorii.(2) În cazul în care concedentul solicită garanții, acesta trebuie să precizeze în documentația de atribuire natura și cuantumul lor.
[12] Art. 314 alin. (4) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ – Anunțul de licitație se întocmește după aprobarea documentației de atribuire de către concedent și trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:
a) informații generale privind concedentul, precum: denumirea, codul de identificare fiscală, adresa, datele de contact, persoana de contact;
b) informații generale privind obiectul concesiunii, în special descrierea și identificarea bunului care urmează să fie concesionat;
c) informații privind documentația de atribuire: modalitatea sau modalitățile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentației de atribuire; denumirea și datele de contact ale serviciului/compartimentului din cadrul concedentului, de la care se poate obține un exemplar din documentația de atribuire; costul și condițiile de plată pentru obținerea documentației de atribuire, unde este cazul; data-limită pentru solicitarea clarificărilor;
d) informații privind ofertele: data-limită de depunere a ofertelor; adresa la care trebuie depuse ofertele; numărul de exemplare în care trebuie depusă fiecare ofertă;
e) data și locul la care se va desfășura ședința publică de deschidere a ofertelor;
f) instanța competentă în soluționarea litigiilor apărute și termenele pentru sesizarea instanței;
g) data transmiterii anunțului de licitație către instituțiile abilitate, în vederea publicării.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.