Respectarea drepturilor omului în noua procedură penală – competenţa în luarea şi menţinerea arestării preventive
Petruț-Marian Tudorașcu - august 1, 2015“Observance of human rights in the new criminal procedure – jurisdiction in taking and maintaining the preventive arrest”
The article examines the compliance of human rights in criminal proceedings of taking and maintaining preventive arrest by the fact that when it calls or maintaining a preventive measure against the suspect, there must be a reasonable suspicion of committing the crime and the belief of the judge in this regard. It examines the possible violation of the presumption of innocence and the procedural rights provided that the same judge will solve the case and also will decide on the merits of preventive measures.
Keywords: human rights; criminal proceedings; preventive arrest.
În anumite situaţii, atât pe parcursul urmăririi penale, cât şi pe parcursul cercetării judecătoreşti, se poate dispune luarea, menţinerea, înlocuirea sau revocarea unor măsuri preventive.
Măsurile preventive ce pot fi dispuse pe parcursul urmăririi penale, aşa cum acestea sunt prevăzute în dispoziţiile art. 202 alin. (4) Cod de procedură penală, sunt reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă şi pot fi dispuse doar în situaţia în care există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune, fiind necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, a împiedicării sustragerii suspectului ori inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată, precum şi în scopul prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.
Din textul de lege reţinem faptul că probele administrate în cauză, în momentul în care se solicită luarea unei măsuri preventive faţă de suspect, trebuie să conducă la o suspiciune rezonabilă de săvârşire a infracţiunii şi o convingere a judecătorului, având în vedere că probele nu au o valoare dinainte stabilită de lege, fiind supusă liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.
Mai mult decât atât, în conformitate cu dispoziţiile art. 103 alin. (2) din Codul de procedură penală, în decizia prin care se stabileşte existenţa infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului, instanţa trebuie să motiveze, făcând trimitere la toate proele evaluate şi când convingerea este că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. Nu trebuie să excludem faptul că şi pe parcursul cercetării judecătoreşti pe fondul cauzei şi în căile de atac se pot administra probe noi, atât la solicitarea inculpatului, cât şi ca urmare a descoperirii unor probe noi, atât în favoarea, cât şi în defavoarea acestuia.
Pe parcursul urmăririi penale, măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, pe durata procedurii camerei preliminare de către judecătorul de cameră preliminară, iar în cursul judecăţii de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza dacă există o suspiciune rezonabilă de săvârşire a unei infracţiuni şi sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 223 Cod de procedură penală, respectiv inculpatul a fugit ori s-a ascuns în scopul sustragerii sau a făcut pregătiri pentru astfel de acte, inculpatul încearcă să influenteţe un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor, un expert sau o altă persoană să distrugă, altereze, ascundă ori sustragă mijloace materiale de probă, inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta sau există suspiciunea rezonabilă că după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie sau se pregăteşte pentru a săvârşi o nouă infracţiune.
Măsura arestării preventive poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale, o infracţiune de trafic de stupefiante, arme, persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de cinci ani ori mai mare, iar pe baza evaluării gravităţii faptei, modului şi circumstanţelor de comitere a acestuia, anturajului şi mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Pe parcursul judecăţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 208 alin. (2) şi (4) Cod de procedură penală, instanţa verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menţinerea măsurii preventive, precum şi periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menţinerea măsurii arestării preventive sau la domiciliu, dispusă faţă de inculpat.
În vechile reglementări (Codul de procedură penală al României din 12.11.1968), iniţial măsura arestării preventive putea fi dispusă de către procuror, în cursul urmării penale şi de instanţa de judecată în cursul judecăţii, pentru ca ulterior, această măsură să poată fi luată în cursul urmăririi penale şi de către judecător.
Durata iniţială a mandatului de arestare preventivă dispusă de către procuror nu putea depăşi 90 de zile, pentru ca, ulterior, această durată să fie limitată la 30 de zile.
În noile reglementări procedurale, procurorul nu poate lua măsura arestării preventive, aceasta fiind supusă atenţiei judecătorului de drepturi şi libertăţi, ca urmare a unei cereri motivate înaintată de către organul de urmărire penală.
Aceste modificări s-au impus având în vedere că s-au creat nenumărate discuţii privind imparţialitatea organului de urmărire penală, precum şi înlăturarea folosirii măsurii de arestare preventivă în mod abuziv cu încălcarea drepturilor şi libertăţilor persoanei.
În acest scop a fost creată şi instituţia judecătorului de drepturi şi libertăţi, judecător care, analizând cererea Ministerului Public, de luare a măsurii arestării preventive, nu mai poate participa la judecarea fondului cauzei. Înlăturarea judecătorului care dispune asupra măsurii arestării preventive de la judecarea cauzei s-a dispus sub raţiunea de a nu se încălca principiul prezumţiei de nevinovăţie având în vedere dispoziţiile textului de lege, care impun ca judecătorul, din analiza materialului probator administrat în cauză, să îşi creeze convingerea asupra săvârşirii infracţiunii şi a necesităţii emiterii mandatului de arestare preventivă prin împlinirea condiţiilor ce atrag luarea acestei măsuri.
Menţinerea arestului preventiv în competenţa judecătorului de cameră preliminară şi a judecătorului ce judecă fondul cauzei apreciem că încalcă drepturile şi libertăţile omului înlăturând prezumţia de nevinovăţie, având în vedere o antepronunţare a judecătorului chiar asupra fondului cauzei, situaţie care îl pune pe acesta în postura de a condamna în final inculpatul asupra căruia a dispus luarea sau menţinerea măsurii arestării preventive. Este evident că judecătorul care dispune una dintre măsurile preventive, dar mai ales arestarea preventivă, care este cea mai grea dintre aceste măsuri, şi-a creat convingerea că infracţiunea a fost săvârşită de către inculpat, sens în care acesta nu se poate dezice la pronunţarea deciziei pe fondul cauzei de motivele pe care şi-a întemeiat luarea sau menţinerea arestării preventive.
Consider că şi judecătorul care analizează contestaţia inculpatului privind măsura preventivă luată ar trebui să devină incompatibil la judecarea cauzei în calea de atac.
O simplă analiză asupra cauzelor deduse judecăţii privind condamnarea la sfârşitul cercetării judecătoreşti a inculpatului trage un semn de alarmă asupra actului de justiţie, creând suspiciuni asupra administrării în condiţiile în care se poate constata că majoritatea inculpaţilor care au fost arestaţi preventiv au fost condamnaţi în final, indiferent de modalitatea de executare a pedepsei, condamnare care este cel puţin egală cu perioada arestării preventive.
În condiţiile de mai sus, pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului, care includ şi drepturile procesuale, apreciem că măsurile preventive prevăzute de legea penală trebuie să fie date în compentenţa doar a judecătorului de drepturi şi libertăţi, întrucât acesta nu poate fi suspectat de lipsa imparţialităţii, având în vedere că nu participă nici la urmărirea penală, nici la judecarea cauzei, pe fond sau în căile de atac şi nici nu administrând vreun un act în dosarul cauzei.
* Lucrarea a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Studii doctorale şi postdoctorale Orizont 2020: promovarea interesului naţional prin excelenţă, competitivitate şi responsabilitate în cercetarea ştiinţifică fundamental şi aplicată românească”, număr de identificare contract POSDRU/159/1.5/S/140106. Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în Oameni!
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.