Referendumul la confluența normelor dreptului național și a reglementărilor Comisiei de la Veneția
Anca Jeanina Niță - mai 1, 2019S-a avansat și opinia – la care ne raliem, în sensul că și dacă melanjul dintre referendum și alte alegeri (parlamentare – naționale sau europene, prezidențiale) a fost declarat constituțional, „trebuie apreciat, cu bună-credință, că dacă există, cu adevărat, o problemă națională extrem de importantă, care să necesite organizarea unui referendum (și nu a unui simplu sondaj național de opinie), atunci referendumul trebuie tratat corespunzător importanței sale și organizat separat, nu ca simplă anexă electorală”[12].
Procedura referendumului este deosebită pentru cele trei forme de referendum național. Astfel:
Cu referire la procedura pentru revizuirea Constituției se stabilește că, după adoptarea proiectului sau a propunerii de revizuire a Constituției de către Parlament, în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire, se organizează obligatoriu referendumul la care cetățenii sunt chemați să răspundă la următoarea întrebare „Sunteți de acord cu legea de revizuire a Constituției în forma adoptată de Parlament?”.
În cazul referendumului pentru demiterea președintelui, după suspendarea sa de către Parlament, în cel mult 30 de zile de la data suspendării se organizează obligatoriu un referendum, la care cetățenii sunt chemați să răspundă la următoarea întrebare „Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României?”.
Procedura organizării referendumului consultativ național presupune două etape succesive: 1) consultarea Parlamentului care, în Camerele reunite, adoptă o hotărâre cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Președintelui; și 2) consultarea poporului, care își exprimă voința – exprimându-se cu DA sau NU cu privire la problemele de interes național ce îi sunt supuse de către Președinte.
Legea – forma modificată prin O.U.G. nr. 103/2009 – prevede, sub aspectul condițiilor de validitate a referendumului, un cvorum de participare de 30% și un cvorum al voturilor valabil exprimate de 25%, ambele raportate la numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente[13].
Dispoziții comune privind desfășurarea referendumului regăsim în Capitolul IV al Legii.
Legea reglementată expres modalitatea de vot pentru situația în care referendumul național are loc la aceeași dată cu alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, alegerile pentru Președintele României, alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European sau alegerile pentru autoritățile administrației publice locale, după caz.
Într-o atare situație, alegătorii votează în aceleași secții de votare, în același interval de timp, cu aceleași ștampile cu mențiunea „VOTAT”, pe buletine de vot separate, prezența la vot fiind consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin. Alegătorii pot opta să își exercite dreptul de vot numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele scrutine[14].
Legea reglementează de o manieră clară modul de constituire și funcționare a Biroului Electoral Central, a birourilor electorale de circumscripție ale județelor și al municipiului București, a oficiilor electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, precum și a birourilor electorale ale secțiilor de votare[15].
Practica referendară a relevat că Legea nr. 3/2000 nu reglementează sau reglementează de o manieră expeditivă și sumară o serie de aspecte importante pentru corectitudinea organizării și desfășurării referendumului cum ar fi: campania pentru referendum[16]; mijloacele de prevenție a exercițiului de mai multe ori a dreptului de vot de către aceeași persoană, cu referire specială la lipsa Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV), observarea referendumului; menționarea numărului persoanelor înscrise în listele electorale speciale și suplimentare în modelele proceselor-verbale[17].
De asemenea, s-a invocat faptul că lipsa unei infrastructuri legale și organizatorice de sine stătătoare a referendumului național, marcată de utilizarea abundentă de către Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, de o manieră nesistematizată, a normelor de trimitere către diverse legi electorale, în vigoare sau abrogate, este de natură să creeze multiple disfuncționalități în organizarea efectivă a unui referendum național[18].
Acest din urmă inconvenient, respectiv aplicarea prin analogie a prevederilor substanțial diferite ale Legii cadru în materie electorală – Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, față de legile abrogate[19] a fost depășit prin introducerea în cuprinsul Legii nr. 3/2000 a unui text corespondent, art. 62, care prevede că „Dispozițiile prezentei legi se completează în mod corespunzător cu cele ale Legii nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția celor privind Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal și centralizarea electronică a rezultatelor votării”.
Dacă modificarea privind trimiterile la dispozițiile Legii nr. 208/2015 a fost salutară, nu aceeași abordare se poate reține în referire la exceptarea pentru acest tip de scrutin a SIMPV și a centralizării electronice a rezultatelor votării. Aceasta mai cu seamă în condițiile în care, Autoritatea Electorală permanentă a surprins în repetare rânduri că o depistare eficientă a cazurilor de vot multiplu din numărul total al alegătorilor prezenți la urne se poate realiza numai prin mijloace informatice, respectiv prin constituirea unei baze de date centralizate la nivel național și interogarea pe diferite criterii a acesteia, prin intermediul unei aplicații informatice.
Criticată a fost și neconcordanța dintre dispozițiile art. 45 – care stabilesc că respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului național este confirmată de Curtea Constituțională și prevederile art. 431 alin. (5) din Legea nr. 3/2000 – potrivit cu care Autoritatea Electorală Permanentă verifică listele electorale suplimentare în vederea depistării eventualei existențe a unor voturi multiple, în termen de 60 de zile de la data referendumului. În mod judicios, s-a semnalat faptul că „În cazul în care neregulile constatate au afectat rezultatul referendumului, acesta nu mai poate fi invalidat, generând consecințe deosebit de grave asupra legitimității rezultatului referendumului confirmat de Curtea Constituțională”[20].
Semnalele trase de Autoritatea Electorală Permanentă sub acest aspect nu au rămas fără ecou, însă intervenția legislativă cu referire la modalitatea în care Autoritatea Electorală Permanentă realizează controlul în vederea depistării eventualelor voturi multiple sau a persoanelor care au votat fără a avea drept de vot este departe de a clarifica de o manieră satisfăcătoare situația relevată.
Potrivit noii reglementări, introduse prin art. I pct. 15 din O.U.G. nr. 86/2018, art. 431 alin. (5) din Legea nr. 3/2000 a fost abrogat, situația în discuție regăsindu-se în art. 431 alin. (4) din aceeași lege[21].
Și în forma modificată a legii, verificarea listele electorale permanente și listele electorale suplimentare utilizate în cadrul secțiilor de votare intervine ulterior încheierii procedurii referendare – în cel mult 15 zile de la data constatării valabilității referendumului național, elementul de noutate fiind dat de modalitatea în care poate surveni verificarea, respectiv doar la sesizarea persoanelor interesate.
Instanța de contencios constituțional a statuat[22] că „Noua concepție legislativă potrivit căreia Autoritatea Electorală Permanentă nu mai verifică din oficiu, în termen de 60 de zile de la data referendumului, listele electorale permanente și tabelele electorale utilizate în cadrul secțiilor de votare în vederea depistării eventualelor voturi multiple, ci doar la sesizarea persoanelor interesate, făcută în cel mult 15 zile de la data constatării valabilității referendumului național și însoțită de probele pe care se întemeiază” nu contravine legii fundamentale.
Consecințele organizării unui referendum național diferă funcție de natura referendumului (facultativ /obligatoriu), respectiv: a) referendumul consacrat de art. 95 și art. 151 din Constituție produce efecte juridice direct prin validarea rezultatului său; b) referendumul prevăzut de art. 90 nu produce efecte juridice directe prin validarea rezultatului său[23].
Doctrina de specialitate a fost unanimă în a considera, pe de o parte, că rezultatul referendumului consacrat de art. 90 din Constituție nu poate fi decât unul consultativ pentru autoritățile statului – care nu sunt obligate la adoptarea unor decizii în concordanță cu voința poporului, iar pe de altă parte că, aceste autorități nu pot rămâne pasive la dorința de schimbare în domeniul în care poporul a fost consultat, că „rezultatul referendumului obligă moral Parlamentul”.
Doctrina reunește opiniile emise cu o anumită autoritate – bazată pe competențe profesionale certe – mai ales de către membrii lumii academice[24], fără a avea însă valoarea de sursă de drept.
În ce privește efectele referendumului, legislația românească în materie este deficitară, întrucât nu prevede în mod expres care sunt acestea și procedura de urmat.
Procedura organizării și desfășurării referendumului este supusă unui control de constituționalitate întrucât Curtea Constituțională are atribuția de a veghea asupra respectării acestei proceduri și confirmă rezultatele acestuia[25].
2.2. Documentele Comisiei de la Veneția în materie referendară și jurisprudența relevantă a CCR
Fiind un instrument important de realizare a puterii statale, modul de organizare și desfășurare a referendumului a constituit obiect de interes pentru organismele internaționale cu atribuții în materia asigurării unui regim democratic de realizare a puterii statale[26].
Comisa Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a adoptat, cu prilejul celei de a 18 reuniuni din 12 octombrie 2006 Liniile directoare cu privire la organizarea referendumului (referindu-se la referendum ca „patrimoniu electoral european”), document prin care se reglementează regulile referitoare la vot, întocmirea listelor electorale, modul de organizare a votului, drepturile minorităților naționale în privința votului, validarea și consecințele referendumului.
[12] Opinia APADOR-CH cu privire la organizarea referendumului național simultan cu alte alegeri, disponibilă la: http://www.apador.org/tag/apador-ch/.
[13] Diminuarea cvorumului de participare la referendum (de la 50% la 30%), a fost apreciată de instanța de contencios constituțional – prin Decizia nr. 334/2013, ca nefiind în contradicție cu prevederile art. 1 alin. (3) și (5), art. 2 și art. 147 alin. (4) din Constituție.
[14] Art. 151 din Lege, forma modificată prin O.U.G. nr. 29/2019.
[15] Art. 23-29 din Lege.
[16] Art. 30: „(1) Campania pentru referendum începe la data aducerii la cunoștința publică a datei referendumului. (2) În campania pentru referendum partidele politice și cetățenii au dreptul să își exprime opiniile în mod liber și fără nici o discriminare, prin mitinguri, prin adunări publice și prin mijloace de informare în masa. (3) Mijloacele folosite în campania pentru referendum nu trebuie să contravină ordinii de drept”.
[17] Cartea Albă a referendumului național din 17 mai 2007 elaborată de Autoritatea Electorală Permanentă, disponibilă la: http://roaep.ro/legislatie/w.content/uploads/2015/06/cartea_alba_referendum_mai_2007.pdf.
[18] Nota de fundamentare a O.U.G. nr. 86/2018, disponibilă la: http://gov.ro/ro/guvernul/procesul-legislativ/note-de-fundamentare.
[19] Legea nr. 70/1991; Legea nr. 68/1992 și Legea nr. 35/2008.
[20] Cartea Albă a referendumului național din 17 mai 2007 elaborată de Autoritatea Electorală Permanentă, disponibilă la: http://roaep.ro/legislatie/w.content/uploads/2015/06/cartea_alba_referendum_mai_2007.pdf.
[21] Art. 431 alin. (4): „Biroul Electoral Central va transmite listele electorale permanente, respectiv listele electorale suplimentare utilizate în cadrul secțiilor de votare Autorității Electorale Permanente. La sesizarea persoanelor interesate, făcută în cel mult 15 zile de la data constatării valabilității referendumului național și însoțită de probele pe care se întemeiază, Autoritatea Electorală Permanentă verifică listele electorale permanente și listele electorale suplimentare utilizate în cadrul secțiilor de votare la care se referă sesizarea, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoană a votat fără a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori. În situația în care Autoritatea Electorală Permanentă va constata existența unor persoane care au votat fără a avea drept de vot sau și-au exercitat votul de mai multe ori, va sesiza organele de urmărire penală în vederea aplicării prevederilor art. 387 din Codul penal”.
[22] Decizia nr. 143/2019 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru aprobarea O.U.G. nr. 86/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, precum și pentru unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a referendumului național pentru revizuirea Constituției.
[23] În lipsa unei reglementări precise, la nivel constituțional, a efectelor unui referendum consultativ, în spațiul public a fost lansată deseori opinia că exercitarea suveranității poporului prin acest fel de referendum, potrivit art. 2 alin. (1) din Constituție, rămâne, în practică, doar la nivel declarativ.
[24] N. Popa, Teoria generală a dreptului, Ed. C.H. Beck, București, 2008.
[25] Art. 146 lit. i) din Constituție; art. 45 din Legea nr. 3/2000.
[26] Șt. Deaconu, op. cit., p. 135.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.