Răspunderea persoanei fizice autorizate și a întreprinderii individuale
Olga-Andreea Urda - mai 7, 2021Răspunderea persoanei fizice autorizate și a întreprinderii individuale în cadrul procedurii simplificate a insolvenței
În cazul în care este incidentă insolvența, atât persoana fizică autorizată, cât și întreprinderea individuală vor fi supuse procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare[12].
Procedura simplificată a insolvenței reprezintă procedura de insolvență prin care debitorul care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 38 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 (încadrându-se aici și profesioniștii persoane fizice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului, cu excepția celor care exercită profesii liberale) intră direct în procedura falimentului, fie odată cu deschiderea procedurii insolvenței, fie după o perioadă de observație de maximum 20 de zile.
Cea mai importantă problemă care se conturează este posibilitatea antrenării sau nu a răspunderii patrimoniale a debitorului persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală cu întreg patrimoniul său, chiar dacă a fost constituit un patrimoniu de afectațiune.
În conformitate cu art. 64 alin. (1) din Legea nr. 85/2004, lichidatorul judiciar are între atribuțiile sale și „examinarea activității debitorului asupra căruia se inițiază procedura simplificată în raport cu situația de fapt și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă și a existenței premiselor angajării răspunderii acestora, într-un termen stabilit de judecătorul-sindic, dar care nu va putea depăși 40 de zile de la desemnarea lichidatorului judiciar, dacă un raport cu acest obiect nu fusese întocmit anterior de administratorul judiciar”.
Din analiza textului de lege mai sus menționat am putea interpreta că antrenarea răspunderii va fi realizată în situația în care debitorul: „a) a folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane; b) au făcut activități de producție, comerț sau prestări de servicii în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți; d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea. În cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă; e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia; f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți; g) în luna precedentă încetării plăților, au plătit sau au dispus să se plătească cu preferință unui creditor, în dauna celorlalți creditori; h) orice altă faptă săvârșită cu intenție, care a contribuit la starea de insolvență a debitorului” [art. 169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014].
Cu toate acestea, deși există numeroase controverse cu privire la antrenarea sau nu a răspunderii și în afara bunurilor existente în patrimoniul de afectațiune în cazul în care debitorul nu se face vinovat de niciuna din faptele mai sus enumerate, apreciez că sunt incidente dispozițiile art. 20 și art. 26 din O.U.G. nr. 44/2008, care prevăd răspunderea titularului persoanei fizice autorizate sau a întreprinderii individuale, pentru obligațiile asumate în exploatarea întreprinderii economice, cu bunurile din patrimoniul de afectațiune și în continuare, dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanțelor, și cu celelalte bunuri ale debitorului, cel puțin cu privire la creanțele fiscale[13].
În acest sens, din analiza jurisprudenței analizate remarcăm faptul că o parte dintre instanțele de judecată stabileau faptul că „persoana fizică răspunde pentru datoriile comerciale cu întreg patrimoniul său, distincția între patrimoniul de afectațiune și celelalte bunuri fiind necesară numai pentru ordinea urmăririi, însă nu se poate susține că răspunderea este limitată numai la patrimoniul de afectațiune”[14].
Pe de altă parte, opinia majoritară este aceea conform căreia, atunci când cauza juridică se întemeiază pe art. 169 din Legea nr. 85/2014 (fostul art. 138 din Legea nr. 85/2006), se consideră că persoana fizică autorizată „trebuie să răspundă în limitele prevăzute de acest text de lege, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale în persoana acesteia”[15].
Apreciem că, de lege ferenda, se impune o clarificare și în afara situației particulare a creanțelor fiscale.
Răspunderea penală a persoanei fizice autorizate și a întreprinderii individuale
Cu privire la problema unei eventuale răspunderi penale a persoanei fizice autorizate și întreprinderii individuale, absența personalității juridice ar fi trebuit, cel puțin la prima vedere, să nu ridice niciun semn de întrebare față de posibilitatea ca întreprinderii individuale sau persoanei fizice autorizate să îi fie antrenată o atare formă de răspundere[16].
Cu toate acestea, observăm în practică existența unor incertitudini relative la acest aspect, motiv pentru care s-a impus intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care în Decizia Nr. 1 din 13 ianuarie 2016 pronunțată în Dosar nr. 4.039/1/2015 a analizat sesizarea formulată de Curtea de Apel București, Secția I penală, prin care se solicita pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracțiuni săvârșite în realizarea obiectului de activitate”[17].
Din analiza punctelor de vedere primite de la o serie de Curți de Apel, s-au desprins două opinii. Cea majoritară a susținut faptul că întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracțiuni săvârșite în realizarea obiectului de activitate.
Argumentele aduse în favoarea unei atare opinii au fost că „potrivit dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. pen., art. 188 și art. 209 C. civ. și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, întreprinderea individuală are capacitate de exercițiu, drepturi și obligații, inclusiv răspundere cu privire la faptele săvârșite în realizarea obiectului de activitate.
Conform prevederilor art. 135 alin. (1) C. pen., referitoare la condițiile răspunderii penale a persoanei juridice, persoana juridică, cu excepția statului și a autorităților publice, răspunde penal pentru infracțiunile săvârșite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice. Legea penală nu face nicio distincție, textul referindu-se generic la răspunderea penală a persoanei juridice, fără a exclude persoana juridică fără personalitate juridică”.
Un alt argument a fost și acela că, potrivit art. 188 și art. 209 C. civ., raportat la art. 2 lit. g) din O.U.G. nr. 44/2008, întreprinderea are calitatea de persoană juridică fără personalitate juridică, având însă capacitate de exercițiu exercitată prin organul său de administrare, respectiv întreprinzătorul persoană fizică.
Conform opiniei contrare întreprinderea individuală nu poate fi subiect activ al unei infracțiuni săvârșite în realizarea obiectului de activitate, întrucât nu are personalitate juridică. Mai mult titularul întreprinderii individuale nu este considerat funcționar public[18]. Un prim argument a fost acela că art. 22 din O.U.G. nr. 44/2008 prevede fără echivoc faptul că întreprinderea individuală nu dobândește personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerțului, iar art. 26 din O.U.G. nr. 44/2008 precizează că persoana fizică titulară a întreprinderii individuale răspunde pentru obligațiile sale cu patrimoniul de afectațiune, dacă acesta a fost constituit, și, în completare, cu întreg patrimoniul, iar în caz de insolvență, va fi supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2006, cu modificările ulterioare. Mai mult, conform art. 27 din O.U.G. nr. 44/2008, cazurile de încetare a activității întreprinzătorului persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale, cu consecința radierii din registrul comerțului, spre deosebire de persoana juridică, sunt decesul, voința întreprinzătorului sau condițiile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
ICCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a considerat că se impune admiterea sesizării, concluzionând că „întreprinderea individuală constituie o formă de activitate economică organizată în condițiile legii de persoana fizică titulară, iar nu o entitate de sine stătătoare, capabilă a dobândi drepturi și obligații proprii în condițiile prevăzute de art. 188 C. civ. Nefiind o persoană juridică, acest tip de întreprindere nu poate răspunde penal în condițiile prevăzute de art. 135 din Codul penal” a pronunțat următoarea soluție: „Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel București, Secția I penală, în Dosarul nr. 4.039/1/2015, și stabilește că întreprinderea individuală, formă de activitate economică organizată de întreprinzătorul persoană fizică în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008, nu are calitatea de persoană juridică și, prin urmare, nu poate răspunde penal în condițiile prevăzute de art. 135 din Codul penal”.
Adoptarea O.U.G. nr. 44/2008 a adus, fără nicio îndoială, un plus de valoare semnificativ pentru îmbunătățirea organizării activității micului întreprinzător. Atât întreprinderea individuală cât și persoana fizică autorizată sunt structuri simple și eficiente în eficientizarea activității economice.
Odată cu modificările succesive ale O.U.G. nr. 44/2008, putem aprecia că, actualmente, cadrul legal, deși perfectibil, răspunde în mod satisfăcător nevoilor micilor întreprinzători. Într-adevăr, de lege ferenda, așa cum am reliefat în prezentul material, se impun o serie de clarificări în vederea unei mai bune aplicări a prevederilor legale.
Bibliografie
1. Ioana Maria Costea, Drept financiar. Note de curs, ed. a 6-a, revăzută și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2020.
2. Carmen Tamara Ungureanu, Ionuț-Alexandru Toader, Drept civil. Partea generală. Persoanele, Ed. Hamangiu, București, 2019.
3. Ionuț-Alexandru Toader, The disciplinary liability of the public notary, în Anuarul Universității „Petre Andrei” din Iași, Fascicula: Drept, Științe Economice, Științe politice, Tomul 18, Decembrie, Editura Lumen, Iași, 2016, pp. 67-83.
4. Radu Chiriță, Răspunderea pentru obligațiile fiscale în cazul PFA, ÎI, ÎF. Implicațiile art. 23 C. proc. fiscală, articol disponibil online pe pagina de internet https://www.chirita-law.com/raspunderea-pentru-obligatiile-fiscale-in-cazul-pfa-ii-if-implicatiile-art-23-c-proc-fiscala/.
5. Claudia Antoanela Susanu, Procedura insolvenței. Partea generală. Practică judiciară, Ed. Universul Juridic, București, 2019.
6. Luiza-Cristina Gavrilescu, O analiză a conformității legii române a insolvenței personale cu recomandările Comisiei europene sub aspectul reglementării eliberării de datorii a debitorului, în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 7/2015, Ed. Wolters Kluwer, pp. 13-25.
7. Ionuț Alexandru Toader, The capacity of usage of the legal personality, în Proceedings of the international Conference of law, european studies and internationals relations, ed. a 7-a, Ed. Hamangiu, București, 2019, pp. 581-593.
8. Ionuț Alexandru Toader, Răspunderea penală a notarului public, în Rolul Europei într-o societate polarizată, Ed. Hamangiu, București, 2014, pp. 532-537.
[12] Claudia Antoanela Susanu, Procedura insolvenței. Partea generală. Practică judiciară, Ed. Universul Juridic, București, 2019, p. 7.
[13] Luiza-Cristina Gavrilescu, O analiză a conformității legii române a insolvenței personale cu recomandările Comisiei europene sub aspectul reglementării eliberării de datorii a debitorului, în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 7/2015, Ed. Wolters Kluwer, pp. 13-25.
[14] Tribunalul Vâlcea, Sentința nr. 1469 din 27.09.2010 disponibilă pe pagina de internet http://www.rolii.ro/hotarari/59cc5adde49009c4180002df.
[15] Curtea de Apel București, Secția a VI-a Civilă, Decizia civilă nr. 128, Ședința publică de la 29.01.2019, disponibilă pe pagina de internet http://www.rolii.ro/hotarari/5c6cc05ae49009ac0e00008a.
[16] Ionuț Alexandru Toader, The capacity of usage of the legal personality, în Proceedings of the international Conference of law, european studies and internationals relations, ed. a 7-a, Ed. Hamangiu, București, 2019, p. 581.
[17] Decizia ICCJ nr. 1/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 138 din 23 februarie 2016, disponibilă pe pagina de internet https://legeaz.net/monitorul-oficial-138-2016/decizie-iccj-1-2016-interprindere-individuala-raspundere-penala-135-ncp.
[18] Ionuț Alexandru Toader, Răspunderea penală a notarului public, în Rolul Europei într-o societate polarizată, Ed. Hamangiu, București, 2014, p. 534.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.