Raportul donaţiilor – Partea a II-a
Ioana Nicolae - ianuarie 6, 2023🔔Vezi și Raportul donaţiilor – Partea I
1. Delimitarea dintre raportul donaţiilor şi reducţiune
Raportul donaţiilor şi reducţiunea se aseamănă prin faptul că ambele au ca efect principal readucerea bunului care a format obiectul liberalităţii la masa succesorală.
În schimb, acestea se deosebesc din următoarele puncte de vedere:
– reducţiunea liberalităţilor excesive are loc doar în ipoteza în care liberalităţile (donații și legate) făcute de dispunător aduc atingere rezervei succesorale a moştenitorilor rezervatari, spre deosebire de raportul donaţiilor care se datorează chiar dacă nu a fost afectată rezerva succesorală și privește exclusiv donațiile. Cu toate acestea, dacă a fost adusă atingere rezervei succesorale, vor fi supuse reducţiunii şi liberalităţile făcute cu scutire de raport;
– reducţiunea liberalităţilor excesive produce efecte asupra tuturor celor gratificaţi de dispunător (terţi, moştenitori legali nerezervatari, moştenitori legali rezervatari), spre deosebire de raportul donaţiilor care priveşte doar pe descendenţii defunctului şi soţul supravieţuitor, deci doar o parte dintre moştenitorii rezervatari;
– reducţiunea liberalităţilor excesive priveşte atât donaţiile, cât şi legatele, în vreme ce raportul donaţiilor priveşte doar donaţiile;
– reducţiunea liberalităţilor excesive este reglementată prin norme de ordine publică, imperative, în vreme ce normele reglementând raportul donaţiilor sunt dispozitive;
– reducțiunea liberalităților excesive poate fi invocată de oricare moștenitor rezervatar, în vreme ce raportul donațiilor poate fi cerut de doar de descendenții defunctului și de soțul supraviețuitor;
– reducţiunea liberalităţilor excesive este guvernată de legea în vigoare la data deschiderii moştenirii, în vreme ce raportul donaţiilor este guvernat de legea în vigoare la data efectuării donaţiei;
– în vreme ce reducțiunea liberalităților excesive va profita doar moștenitorului rezervatar care a solicitat acest lucru, raportul donațiilor va profita tuturor moștenitorilor.
2. Delimitarea dintre raportul donaţiilor şi operaţiunea de stabilire a masei de calcul
Raportul donaţiilor presupune readucerea bunului ce formează obiectul donaţiei (în natură sau prin echivalent) la masa succesorală, fiind vorba despre donațiile pentru care există obligația de raport, în vreme ce operaţiunea de stabilire a masei de calcul presupune numai reunirea fictivă a donațiilor, indiferent dacă sunt raportabile sau nu (nu şi readucerea efectivă a bunurilor donate), fiind o operațiune matematică abstractă ce nu implică neapărat afectarea patrimoniului donatarului. De asemenea, dacă donatorul nu poate împiedica luarea în calcul a valorii donației pe care a consimțit-o, în schimb, el are puterea de a hotarî ca o donație să fie scutită de raport[1].
3. Condiţiile raportului donaţiilor
Pentru ca donaţiile să fie raportabile se cer a fi întrunite în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) existenţa unuia sau mai multor descendenţi ai defunctului care să vină la moştenirea ab intestat în concurs cu soţul supravieţuitor sau existenţa mai multor descendenţi ai defunctului care să vină la moştenirea ab intestat în concurs singuri (fără soţul supravieţuitor). Descendenţii pot fi din căsătorie, din afara căsătoriei, din adopţie sau rezultaţi din procedura reproducerii umane asistate cu terţ donator. Potrivit art. 1146 alin. (2) C.civ., „în lipsă de stipulaţie contrară din partea donatorului, cei menţionaţi la alin. (1) sunt obligaţi la raport numai dacă ar fi avut vocaţie concretă la moştenirea defunctului în cazul în care aceasta s‑ar fi deschis la data donaţiei”. Aşa fiind, este necesar ca soţul supravieţuitor şi descendenţii defunctului care vin efectiv şi împreună la moştenirea defunctului să fi avut vocaţie concretă la succesiunea defunctului, dacă moştenirea s‑ar fi deschis la data donaţiei. Descendenţii defunctului datorează raportul donaţiilor, indiferent dacă vin la moştenire în nume propriu sau prin reprezentare, şi indiferent care este gradul de rudenie al acestora cu defunctul. Astfel, raportul donaţiilor este datorat atât în cazul în care un nepot de fiică predecedată ar veni în concurs cu fiul defunctului, cât şi în ipoteza în care nepoata defunctului vine în concurs cu soţul supravieţuitor ca urmare a renunţării la moştenire a unicului copil al defunctului.
Ceilalţi moştenitori legali, cu excepţia descendenţilor şi soţului supravieţuitor, precum şi legatarii sau terţii, nu au obligaţia de raport. Astfel, o donație făcută unei persoane străine de moștenire nu este de natură a afecta egalitatea dintre descendenți și soțul supraviețuitor, întrucât în acest caz toți moștenitorii sunt afectați iar scopul reglementării raportului donațiilor este acela de restabilire a egalitații exclusiv în privința descendenților și a soțului supraviețuitor[2]. În schimb celorlați moștenitori legali sau legatarilor și terților le sunt aplicabile dispoziţiile privind reducţiunea liberalităţilor excesive, dacă s‑a adus atingere rezervei succesorale;
b) moştenitorul obligat la raport să fi acceptat moştenirea defunctului. Dacă soţul supravieţuitor sau descendenţii renunţă la moştenirea legală lăsată de defunct, vor putea păstra liberalitatea primită în limitele cotităţii disponibile şi nu vor avea obligaţia de raport, aşa cum stabileşte art. 1147 alin. (1) C.civ. În mod excepţional, art. 1147 alin. (2) C.civ. prevede că, „prin stipulaţie expresă în contractul de donaţie, donatarul poate fi obligat la raportul donaţiei şi în cazul renunţării la moştenire. În acest caz, donatarul va readuce la moştenire numai valoarea bunului donat care depăşeşte partea din bunurile defunctului la care ar fi avut dreptul ca moştenitor legal”. Aceasta înseamnă că donatarul va readuce la moştenire numai valoarea care depăşeşte partea care i‑ar fi revenit în calitate de moştenitor legal. Dacă donaţia depăşeşte limitele cotităţii disponibile, ea va fi supusă reducţiunii. Astfel, dacă un copil al defunctului a primit o donaţie raportabilă ce depăşeşte partea pe care ar fi cules‑o în cazul în care ar fi acceptat moştenirea, chiar dacă renunţă la moştenire, el nu va putea păstra întreaga donaţie, ci va trebui să raporteze partea ce depăşeşte cuantumul ce i‑ar fi revenit dacă ar fi venit în concurs cu ceilalţi descendenţi, asigurându‑se astfel egalitatea între copiii defunctului;
c) moştenitorul legal al defunctului să aibă şi calitatea de donatar. Aceasta înseamnă că atât calitatea de moştenitor legal, cât şi calitatea de donatar trebuie să coexiste în privinţa celui obligat la raport. În ceea ce priveşte momentul la care se apreciază asupra coexistenţei, se impune să facem o precizare. Potrivit art. 1146 alin. (2) C.civ., pentru a fi obligaţi la raport (soţul supravieţuitor şi descendenţii) trebuie să fi avut vocaţie concretă la moştenirea defunctului în cazul în care aceasta s‑ar fi deschis la data donaţiei. Aşadar, coexistenţa calităţii de moştenitor legal cu vocaţie concretă, cu cea de donatar trebuie să se regăsească la data încheierii contractului de donaţie.
Potrivit art. 1149 alin. (1) C.civ., „moştenitorul datorează raportul numai pentru donaţiile pe care le‑a primit personal de la donator”. Textul art. 1149 alin. (1) C.civ. instituie regula potrivit căreia raportul se datorează doar pentru donaţiile primite personal de cel obligat la raport (descendent şi soţ supravieţuitor). Nu se datorează raportul pentru altul. Art. 1149 alin. (2) şi (3) C.civ. face distincţia între descendenţii care vin la moştenire în nume propriu şi cei care moştenesc prin reprezentare. Astfel, „dacă descendentul donatarului vine în nume propriu la moştenirea donatorului, nu este obligat să raporteze donaţia făcută ascendentului său, chiar dacă a acceptat moştenirea acestuia din urmă” [art. 1149 alin. (2) C.civ.]. Prin urmare, dacă defunctul a făcut o donaţie unicului său fiu, iar moştenirea acestuia din urmă a fost culeasă de strănepotul defunctului ca urmare a renunţării nepotului, dacă strănepotul vine în nume propriu la moştenirea defunctului în concurs cu soţul supravieţuitor, nu va trebui să raporteze donaţia primită de fiul defunctului.
În schimb, alin. (3) al art. 1149 C.civ. arată că „descendentul care vine la moştenire prin reprezentare succesorală este obligat să raporteze donaţia primită de la defunct de către ascendentul său pe care îl reprezintă, chiar dacă nu l‑a moştenit pe acesta din urmă”. Textul art. 1149 alin. (3) C.civ. a instituit o excepţie de la regula potrivit căreia raportul nu se datorează pentru altul. Este de menţionat că, în acest caz, el va datora atât raportul donaţiilor primite de el de la defunct, cât şi raportul donaţiilor primite de ascendentul său pe care îl reprezintă. Astfel, dacă defunctul a făcut o donaţie unicului său fiu, iar nepotul defunctului vine prin reprezentare la moştenirea defunctului în concurs cu soţul supravieţuitor, chiar dacă nepotul ar fi renunţat la moştenirea tatălui său (fiul defunctului), va trebui să raporteze valoarea donaţiei făcută de defunct unicului său fiu (tatăl nepotului).
d) donaţia făcută în favoarea soţului supravieţuitor sau a descendenţilor să nu fi fost scutită de raport. Potrivit art. 1150 alin. (1) lit. a) teza finală C.civ., „(…) scutirea poate fi făcută prin chiar actul de donaţie sau printr‑un act ulterior, întocmit în una dintre formele prevăzute pentru liberalităţi”. Scutirea de raport operează atât prin acte între vii, ca în cazul donaţiei, urmând a îmbrăca forma autentică, cât şi prin acte mortis causa, cum ar fi, spre exemplu, scutirea de raport inclusă într‑una dintre formele de testament prevăzute de lege. Regula este că scutirea de raport trebuie prevăzută expres. Cerinţele de formă impuse au în vedere faptul că scutirea de raport reprezintă în esenţă tot o liberalitate.
Cu toate acestea, potrivit art. 1150 alin. (1) lit. b) C.civ., „nu sunt supuse raportului (…) donaţiile deghizate sub forma unor înstrăinări cu titlu oneros sau efectuate prin persoane interpuse, cu excepţia cazului în care se dovedeşte că cel care a lăsat moştenirea a urmărit un alt scop decât scutirea de raport” (de exemplu, cazul în care actul public este un contract de vânzare pentru ca descendentul să poată obţine un împrumut). Astfel, legiuitorul admite că scutirea de raport se poate face şi în mod tacit, indirect, dacă intenţia dispunătorului este neîndoielnică[3]. Scutirea de raport indirectă o putem întâlni şi în cazul donaţiilor indirecte şi a darului manual. Există şi donaţii care nu pot fi exceptate de la obligaţia de raport, spre exemplu cea reglementată în art. 175 C.civ.[4].
e) raportul donațiilor poate fi solicitat doar de descendentul/descendenții defunctului și soțul supraviețuitor dar care au calitatea de moștenitori ai acestuia. Dacă cel îndreptățit nu solicită raportul, creditorii acestuia pot solicita pe calea acțiunii oblice efectuarea raportului, fiind vorba despre o acțiune cu caracter patrimonial[5]. Este vorba așadar despre o acțiune cu caracter patrimonial și care nu este inclusă în categoria celor exclusiv personale. Este de remarcat în acest sens că actualul Cod civil prevede în mod expres această posibilitate recunoscută creditorilor descendentului sau a soțului supraviețuitor, spre deosebire de vechiul Cod civil.
Nu trebuie pierdut însă din vedere că donaţia scutită de raport va fi supusă reducţiunii liberalităților excesive, în măsura în care aduce atingere rezervei.
4. Concluzii
Partea a doua a studiului dedicat raportului donațiilor a prezentat delimitarea dintre raportul donaţiilor şi reducţiunea liberalităților excesive, de asemenea delimitarea dintre raportul donaţiilor şi operaţiunea de stabilire a masei de calcul, iar în final a analizat condiţiile raportului donaţiilor.
DOWNLOAD FULL ARTICLEBibliografie:
I.Nicolae, Devoluțiunea legală și testamentară a moștenirii, Ed.Hamangiu, București, 2016
G.Boroi, C.A Anghelescu, I.Nicolae, Fișe de drept civil, Ed. a 7-a, revizuită și adăugită, Ed.Hamangiu, București, 2022
J.Kocis, P.Vasilescu, Drept civil.Succesiuni, Ed.Hamangiu, București, 2016
M.Eliescu, Moștenirea și devoluțiunea ei în dreptul RSR, Ed.Academiei Republicii Socialise România, București, 1966
Al.Bacaci, Gh.Comăniță, Drept civil.Succesiunile, Editura Universul Juridic, București, 2013.
[1] J. Kocis, P. Vasilescu, Drept civil. Succesiuni, Ed. Hamangiu, București, 2016, p. 243.
[2] Al. Bacaci, Gh. Comăniță, Drept civil. Succesiunile, Editura Universul Juridic, București, 2013, p. 271.
[3] M. Eliescu, Moștenirea și devoluțiunea ei în dreptul RSR, Ed.Academiei Republicii Socialise România, București, 1966, pp. 240‑241.
[4] Potrivit art. 175 C.civ., care reglementează liberalităţile primite de descendenţii persoanei puse sub tutelă specială, „din bunurile celui pus sub tutelă specială, descendenţii acestuia pot fi gratificaţi de către tutore, cu avizul consiliului de familie şi cu autorizarea instanţei de tutelă, fără însă să se poată da scutire de raport”.
[5] J. Kocis, P. Vasilescu, Drept civil. Succesiuni, Ed. Hamangiu, București, 2016, pp. 245-246.
Arhive
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.