Problematica punerii în executare a hotărârilor judecătorești în litigiile de muncă
Radu Răzvan Popescu - noiembrie 1, 2015“Issue of enforcement of court orders in the labour disputes”
In this article, the author deals with the issue of enforcement of court orders in the labour disputes, from the perspective of the time when a judgment may be enforced/becomes enforceable de jure, as well as from the perspective of the understanding the practical concept of restoring the illegally dismissed employee or in an unfounded manner “to his/her pre-contractual position”.
The structure and the content of the study reveal the comments upon the sense of urgency in which the labour disputes should be settled, upon drafting the operative part of the judgment, upon the type of the judgments ruled by the court of first instance, upon the decision finding the absolute nullity of the individual employment agreement, upon decisions enforceable by operation of law, upon appeal, upon reinstate the illegally dismissed employee or in an unfounded manner in his/her position.
Finally, the author formulates brief considerations regarding the restoring to the pre-contractual position in this matter.
Keywords: court order; labour disputes; decision enforceable by operation of law; employee; restore to the pre-contractual position; individual employment agreement; absolute nullity; appeal.
În cele ce urmează ne propunem să analizăm două probleme de interes major legate de punerea în executare a hotărârilor judecătorești, pe de o parte, din perspectiva momentului din care poate fi pusă în executare/devine executorie de drept o hotărâre, pe de altă parte, din perspectiva înțelegerii conceptului, practic, ”repunere în situația anterioară” a salariatului concediat nelegal sau netemeinic.
A. Având în vedere caracterul de urgenţă în care ar trebui să se soluţioneze litigiile de muncă, sentinţa trebuie să fie pronunţată în ziua în care au luat sfârşit dezbaterile, iar în mod excepţional, în situaţii deosebite, pronunţarea putându-se amâna cu cel mult două zile.
Potrivit art. 424 C. pr. civ., hotărârea prin care cauza este soluţionată de prima instanţă se numeşte sentinţă, iar cea pronunţată de instanţa de apel (sau recurs) poartă denumirea de decizie.
Potrivit art. 426 C. pr. civ., dispozitivul hotărârii se întocmeşte de îndată ce s-a întrunit completul de judecată şi se semnează de judecători şi grefier. Dacă vreunul dintre judecători este împiedicat să semneze hotărârea, ea va fi semnată în locul său de preşedintele completului, iar dacă şi acesta ori judecătorul unic se află într-o astfel de situaţie, hotărârea se va semna de către preşedintele de instanţă. Când împiedicarea vizează pe grefier, hotărârea se va semna de grefierul-şef. În toate cazurile se va preciza pe hotărâre cauza care a dus la imposibilitatea de a semna pentru o anumită persoană.
În ceea ce priveşte caracterul hotărârilor instanţei de fond, există următoarea diferenţă între dispoziţiile Codului muncii şi cea a Legii nr. 62/2011. Astfel, potrivit art. 274 C. mun., hotărârile „sunt definitive şi executorii de drept”, în timp ce potrivit art. 214 din Legea nr. 62/2011, „hotărârile instanţei de fond sunt definitive”. În mod cert, prin textul art. 214 din Legea nr. 62/2011, legiuitorul a dorit să abroge prevederea din art. 274 C. mun., astfel încât hotărârile definitive să nu mai fie şi executorii de drept. Chiar dacă ar fi aşa, hotărârile date de prima instanţă sunt, în continuare, definitive şi executorii de drept în această materie, în următoarele situații, deoarece art. 448 C. pr. civ. (care reprezintă dreptul comun în materie şi care vine în completarea prevederii speciale) stabileşte, expres, faptul că: „hotărârile primei instanţe sunt executorii de drept când au ca obiect: 2. plata salariilor sau altor drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă, precum şi a sumelor cuvenite, potrivit legii, şomerilor; 3. despăgubiri pentru accidente de muncă”.
În plus, este executorie de drept, în primă instanță, și hotărârea prin care se constată nulitatea absolută a contractului individual de muncă, potrivit art.56 alin.1 lit.d din Codul muncii.
Este evident că această soluţie vizează interesul salariaţilor de a putea pune în executare o hotărâre definitivă, deşi există riscul ca salariatul să fie obligat să returneze tot ceea ce a obţinut în primă instanţă după judecarea apelului. De aceea pentru evitarea unor astfel de situaţii, în practică, se va face aplicarea dispoziţiilor art. 450 coroborat cu art. 718 C. pr. civ. şi se va solicita (de către angajator) suspendarea punerii în executare a hotărârii primei instanţe, pentru motive temeinice, până la judecarea apelului în schimbul plăţii unei cauţiuni (de către angajator) calculat la valoarea obiectului contestaţiei.
Potrivit art. 633 pct. 1 din Codul de procedură civilă sunt executorii hotărârile pronunțate în apel dacă legea nu prevede altfel. Deci, în mod cert, o hotărâre definitivă care vizează reintegrarea în muncă nu mai este executorie de drept, după fond, urmând sau, să fie pusă în executare numai după expirarea termenului de exercitare a apelului împotriva instanței de fond sau după pronunțarea asupra apelului.
Potrivit art. 215 din Legea nr. 62/2011, sentinţele pronunţate de instanţele de fond în conflictele de muncă pot fi atacate doar cu apel în termen de 10 zile de la data comunicării hotărârii.
Calculul termenului de apel se face pe zile libere, fără a intra la socoteală nici prima zi când a început să curgă termenul, nici cea când s-a sfârşit termenul [art. 181 alin. (2) C. pr. civ.].
Motivarea apelului trebuie să aibă loc în acelaşi termen de 10 zile. În caz contrar, instanţa va respinge apelul ca tardiv formulat sau motivat, cu excepţia cazului când a intervenit un motiv mai presus de voinţa apelantului.
Având în vedere faptul că în litigiile (conflictele) de muncă există o singură cale de atac, apelul, instanţa va putea păstra hotărârea atacată, situaţie în care, după caz, va respinge, va anula apelul ori va constata perimarea lui (art. 480 C. pr. civ.). În caz de admitere a apelului, instanţa poate anula ori, după caz, schimba în tot sau în parte hotărârea apelată.
Potrivit art. 470 C. pr. civ., cererea de apel trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii, următoarele elemente:
– numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de înregistrare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar. Dacă apelantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
– indicarea hotărârii care se atacă;
– motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul;
– probele invocate în susţinerea apelului;
– semnătura.
Trebuie remarcat faptul că indicarea unei alte hotărâri nu poate constitui o simplă eroare materială, ci nerespectarea unei dispoziţiile legale obligatorii care atrage nulitatea apelului.
În final, cererea trebuie să fie semnată de autorul ei. În mod excepţional, în cazul în care nu este semnată, potrivit art. 196 alin. (2) C. pr. civ., „lipsa semnăturii se poate totuşi acoperi în tot cursul judecăţii în faţa primei instanţe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipseşte la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înştiinţat în acest sens prin citaţie. În cazul în care reclamantul este prezent în instanţă, acesta va semna chiar în şedinţă în care a fost invocată nulitatea”.
În cazul în care este vorba de un angajator – persoană juridică, cererea trebuie să fie semnată de către reprezentatul legal al acestuia.
Dosarul, precum şi motivele de apel, se comunică intimatului, punându-i-se în vedere obligaţia de a depune la dosar întâmpinare în termen de cel mult 15 zile de la comunicare.
Întâmpinarea se comunică apelantului cu obligaţia de a depune la dosar răspunsul la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare; intimatul va lua la cunoştinţă de răspunsul la întâmpinare din dosarul cauzei. Apoi, în termen de 3 zile de la data depunerii răspunsului la întâmpinare, judecătorul fixează prin rezoluţie primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluţiei, dispunând citarea părţilor.
În toate cazurile, avocatul care a asistat partea sau a reprezentat-o poate face, chiar fără mandat, orice fel de acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen şi care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp [art. 87 alin. (2) C. pr. civ.].
Apelul provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanţa statuând atât în fapt, cât şi în drept.
În afară de apelul propriu-zis, noul Cod de procedură civilă reglementează apelul incident, aflat la îndemâna intimatului (art. 472), precum şi apelul provocat, în caz de coparticipaţie procesuală (art. 473).
Ele trebuie depuse odată cu întâmpinarea la apelul principal. Apelul provocat se comunică şi intimatului, acesta trebuind să depună întâmpinare în termenul legal.
Apelul se judecă în complet de 2 judecători. În cazul în care aceştia nu ajung la un numitor comun, procesul se va judeca din nou în complet de divergenţă. Acesta presupune includerea în complet şi a preşedintelui sau vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie sau a judecătorului din planificarea de permanenţă.
Instanţa va judeca apelul conform regulilor stabilite de Codul de procedură civilă, astfel încât va putea să admită, să respingă, să anuleze sau să constate perimarea apelului [art. 480 C. pr. civ.]. Astfel:
– „în caz de admitere a apelului, instanţa poate anula ori după caz, schimba în tot sau în parte hotărârea apelată [alin. (2)];
– „în cazul în care se constată că, în mod greşit, prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe sau altei instanţe egale în grad cu aceasta din aceiaşi circumscripţie, în cazul în care părţile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare; trimiterea spre rejudecare poate fi dispusă doar o singură dată în cursul procesului; dezlegarea dată problemelor de drept de către instanţa de apel, precum şi necesitatea administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului” [alin. (3)];
– „dacă instanţa de apel stabileşte că prima instanţă a fost necompetentă, iar necompetenţă a fost invocată în condiţiile legii, va anula hotărârea atacată şi va trimite cauza spre judecare instanţei competente sau altui organ cu activitate jurisdicţională competent ori, după caz, va respinge cererea ca inadmisibilă” [alin. (4)];
– „în cazul în care instanţa de apel constată că ea are competenţa să judece în primă instanţă, va anula hotărârea susceptibilă, după caz de apel sau recurs” [alin. (5)];
– „când se constată că există un alt motiv de nulitate decât cel prevăzut la alin. (5), iar prima instanţă a judecat în fond, instanţa de apel, anulând în tot sau în parte procedura urmată în faţa primei instanţe şi hotărârea atacată, va reţine procesul spre judecare, pronunţând o hotărâre susceptibilă de recurs, dacă este cazul” [alin. (6)].
Totodată apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai rea decât aceea din hotărârea atacată, în afară de situaţiile în care el consimte expres la aceasta sau în anumite cazuri expres prevăzute de lege.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.